astrid-fodor-4

230 de milioane de lei. Excedentul bugetar al Primăriei Sibiu a depășit cheltuielile

Din cele 417 milioane de lei care au intrat în conturile Primăriei Sibiu în cursul lui 2016, executivul local a cheltuit doar 187 de milioane de lei. Din cele 33 de milioane de lei programate a fi trase din împrumutul BERD în cursul lui 2016, la finalul anului trecut a mai fost cheltuit doar un milion de lei. Excedentul-record este pus de primarul Astrid Fodor pe seama schimbării legislației în domeniul achizițiilor publice.

Potrivit raportului de execuție bugetară al Primăriei municipiului Sibiu, în conturile acesteia au intrat în cursul anului 2016 aproximativ 417 milioane de lei. Din acești bani, însă, conducerea administrației locale nu a reușit să cheltuiască nici jumătate. Potrivit aceluiași raport, totalul cheltuielilor Primăriei în cursul anului trecut a fost de aproximativ 187 de milioane de lei. Rezultă un excedent bugetar (economii) de 230 de milioane de lei, în creștere cu aproape 50% față de excedentul bugetar înregistrat la finalul lui 2015 (de aproximativ 157 de milioane de lei).

De subliniat că, la nivelul întregii administrații locale a Sibiului, excedentul bugetar este mult mai mare. Cele 230 de milioane de lei rămase necheltuite sunt evidențiate doar pe numărul de înregistrare fiscală al Primăriei Sibiu, nu și pentru serviciile din subordinea Primăriei, care au personalitate juridică distinctă.

Pentru a avea un termen de comparație asupra dimensiunilor la care a ajuns excedentul bugetar al Sibiului, merită amintit faptul că pentru construirea unui nou spital județean la marginea Sibiului, de la bugetul de stat a fost solicitată suma de 135 de milioane de lei.

Pe ce au mers banii

Cea mai mare cheltuială realizată de Primăria Sibiu în cursul anului 2016 a fost aceea de a subvenționa Tursibul. 21 de milioane de lei au fost virate în conturile societății de transport public, pentru a acoperi gratuitățile oferite de Tursib diferitelor categorii sociale (pensionari, elevi, studenți etc).
A doua cea mai mare cheltuială realizată a fost cea pentru achitarea de rate și dobânzi – 18,4 milioane de lei.
În fine, pe locul trei în topul celor mai mari cheltuieli realizate de Primăria Sibiu anul trecut se numără construcțiile de străzi – 18,3 milioane de lei.
Pentru salariile de bază, Primăria Sibiu a cheltuit în cursul lui 2016 suma de 5,1 milioane de lei.

Exemplele de mai sus sunt preluate din Raportul de execuție bugetară la data de 30 decembrie 2016 al municipiului Sibiu, raport în care veniturile și cheltuielile sunt defalcate pe ”clasificații funcționale”. Aceste clasificații au coduri diferite, chiar dacă obiectivele generale sunt, în final, aceleași. Spre exemplu, în cazul străzilor, în afara celor 18,3 milioane de lei evidențiate pe linia denumită ”construcții străzi” au mai fost cheltuite (pe alte clasificații funcționale) 5,3 milioane de lei pentru reparații capitale și alte 5,1 milioane de lei pentru reparații curente ale străzilor din oraș. De asemenea, nu doar cele 18,4 milioane de lei reprezintă valoarea totală a rambursărilor de credite. Acestor sume li se mai adaugă alte 760.000 de lei – comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe accesate pentru străzile din oraș.

Investiții în scădere

Excedentul bugetar a crescut mai ales pe seama nerealizărilor înregistrate la Secțiunea de dezvoltare a bugetului local, secțiune din care sunt finanțate investițiile din municipiu. Într-un raport al Direcției Economice din cadrul primăriei, redactat în decembrie anul trecut, se arată că în primele 11 luni ale anului 2016, cheltuielile secțiunii de dezvoltare s-au realizat doar în proporție de 28,45% din planificări. Valoric, sumele cheltuite la secțiunea de dezvoltare în primele 11 luni ale lui 2016 au fost de 54,3 milioane de lei, în scădere de la cele 63,8 milioane de lei investite în primele 11 luni din 2015.

Un exemplu concret de investiție care nu a mai fost realizată este cel al aqua-parcului, pentru care în bugetul pe 2016 au fost alocate 40 de milioane de lei. Respectiva investiție nu a mai fost realizată, iar acum conducerea Primăriei a anunțat că intenționează să mute locul de implementare al acestui proiect din Pădurea Dumbrava (fostul depozit de muniție), la ieșirea din Sibiu către Poplaca (dacă Ministerul Apărării va fi de acord să cedeze terenul de aici administrației locale, la schimb cu un teren situat pe Dealul Dăii).

Astrid Fodor: de vină este legislația

Astrid Fodor (foto principală) conduce administrația Sibiului din 2 decembrie 2014, când a fost desemnată de Consiliul local viceprimar cu atribuții de primar. A fost confirmată în funcția de primar în urma alegerilor locale de anul trecut. Și spune că principala problemă care generează creșterea excedentului bugetar ține de legislația achizițiilor publice. ”Unul dintre factorii care duc la întârzierea investițiilor este legislația și procedurile de contractare lungi și care se schimbă frecvent. Spre exemplu, în mai 2016 s-a schimbat legislația națională în domeniul achizițiilor fapt care a condus la un blocaj în sistemul electronic de achiziții până la schimbarea soft-ului. Legislația nouă modifica și modul de alcătuire a documentațiilor de licitație și deci am pierdut și mai mult timp modificând documentațiile existente în conformitate cu noile prevederi. Acești doi factori au dus la întârzieri în organizarea procedurilor de achiziție și deci banii alocați nu au mai putut fi cheltuiți”, explică Astrid Fodor într-un răspuns transmis la solicitarea Turnul Sfatului.

O altă sursă a excedentului bugetar este pusă pe seama economiilor realizate în urma procedurilor de achiziție publică. ”O parte din excedent rezultă și din faptul că noi prevedem în bugetul aprobat la începutul anului valoarea estimată a investiției prin studiul de fezabilitate. În urma procedurilor de achiziție valoare cheltuită scade mult și deci se acumulează la excedent”, mai spune primarul Sibiului.

Planuri cu banii rămași

Sibiul a început să acumuleze excedent bugetar începând cu 2012, la finalul căruia sumele rămase necheltuite erau de aproximativ 20 de milioane de lei. La finalul lui 2014, excedentul bugetar urca la peste 102 milioane de lei.
Primarul Astrid Fodor spune că aceste economii vor fi cheltuite în viitor, pentru marile proiecte ale orașului. ”Acest excedent ne va prinde foarte bine și pentru finanțarea altor obiective majore pe care le avem în plan sau în lucru – centrul de conferințe, aquapark-ul și eventual noul spital. Excedentul va fi utilizat și în cazul acelor investiții pentru care nu există axe de finanțare din fonduri structurale în acest ciclu, pentru proiectele din cadrul Planului de Mobilitate Urbană, dar și pentru proiectele care nu vor acceptate pentru finanțare din fonduri structurale“, arată Astrid Fodor, pentru Turnul Sfatului.

Situația creditului de la BERD

În decembrie 2015, Primăria Sibiu a împrumutat 67,5 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru a finanța lucrările de modernizare a străzilor de pământ din oraș (în număr de aproximativ 100 la acea dată). Potrivit documentației care a însoțit proiectul de hotărâre pentru accesarea acestui credit, perioada de tragere a acestor sume este 2016 – 2018.

Potrivit graficului de tragere estimat în decembrie 2015, jumătate din banii împrumutați (33,75 milioane de lei) ar fi trebuit utilizați în 2016, restul fiind programați pentru achitarea lucrărilor din 2017 (echivalentul a 27 de milioane de lei) și 2018 (6,75 de milioane de lei).

Însă din cele mai bine de 33,75 milioane de lei preconizate a fi trase din împrumut anul trecut, în fapt s-au mai ”scos din bancă” 1,07 milioane de lei. ”Suma a reprezentat valoarea lucrărilor efectiv realizate în cadrul contractelor încheiate, iar decontarea s-a făcut în baza unor certificate de lucrări. Lucrările au avansat conform graficului în cadrul celor șase contracte de modernizarea a străzilor de pământ. Totuși, ținând cont de faptul că acestea au fost semnate în luna iulie 2016 și deci constructorii au avut la dispoziție doar cinci luni de lucru până la intrarea în sezonul rece, valoarea lucrărilor executate nu a ajuns la cea estimată la începutul anului 2016”, explică reprezentanții Primăriei Sibiu, la solicitarea Turnul Sfatului.

Cazul Sibiului nu este singular

Primăria Tîrgu Mureș a avut, anul trecut, venituri de 387 de milioane de lei, din care a cheltuit 275,5 milioane de lei. Primăria Alba Iulia a avut venituri de 164 de milioane de lei, iar cheltuielile au fost de 107 milioane de lei.
Însă o situație apropiată de a Sibiului (în care cheltuielile realizate să fie mai mici decât excedentul) apare în raportul de execuție bugetară al municipiului Brașov. Primăria de aici a avut venituri de 647,5 milioane de lei, din care au fost cheltuite 285 de milioane de lei.

Brasov_4205

Centrul Brașovului Foto: DigitalFactory.ro

Reprezentanții administrației brașovene arată că anul trecut nu au fost cheltuite 147,3 milioane de lei, la care se adaugă peste 88 de milioane de lei – excedent bugetar aferent anului 2015. ”Cauzele pentru care s-a ajuns la această situație sunt multiple. Astfel, aproape 63 de milioane de lei reprezintă suma pe care municipalitatea a angajat-o pentru finalizarea proiectelor cu finanțare europeană care nu au fost terminate până la data de 31.12.2015, iar lucrările după această dată trebuiau suportate de la bugetul local, având ca termen iunie 2016. Ulterior, acest termen a fost prelungit până în anul 2018, dar procedurile de licitație erau deja demarate, astfel că sumele erau blocate”, se arată într-un răspuns transmis de Primăria Brașov la solicitarea Turnul Sfatului.

Cele două proiecte prin care au fost blocate, din motivele expuse mai sus, cele 63 de milioane de lei sunt construirea unui Centrul de Afaceri și Transfer Tehnologic și Incubator de Afaceri (52 de milioane de lei), respectiv o parcarea multietajată în Poiana Brașov (zece milioane de lei).

Și tot legislația…

Și reprezentanții Primăriei Brașov invocă modificările legislației pe tema achizițiilor publice în justificarea creșterii accelerate a excedentului bugetar. ”O altă cauză este cea a modificării legislației în domeniul achizițiilor publice care a blocat pentru o perioadă procedurile de achiziție. Municipalitatea a fost nevoită să reia elaborarea documentațiilor conform noilor prevederi legale, ceea ce a făcut ca finalizarea investițiilor sau investițiile propriu-zise sa fie amânate pentru 2017”, se mai arată în răspunsul Primăriei Brașov.
Printre exemplele de investiții amânate din cauza schimbării legislației sunt amintite reparațiile capitale la Școala generală nr. 11 (șapte milioane de lei), amenajarea unui cămin pentru persoanele fără adăpost (două milioane de lei) sau achiziția unei autospeciale ISU (valoare aproximată de patru milioane de lei).

În fine, administrația Brașovului mai aduce drept justificare a creșterii excedentului bugetar și sumele rambursate în urma proiectelor europene implementate: 18,6 milioane de lei finanțare UE, la care se adaugă 13 milioane de lei, cofinanțarea asigurată din bugetul de stat.

Daniel Dăianu: ”este o anomalie”

Economistul Daniel Dăianu, fost ministru al Finanțelor acum 20 de ani și membru al Consiliului de administrație al BNR, în prezent, spune că, la nivel național, se observă o altă față a execuțiilor bugetare. ”Dacă vă uitați la execuțiile bugetare din ultimii ani, acestea sunt cu frâna trasă o perioadă. Noi, la Banca Centrală, am mai constatat și faptul că, de obicei, avem cheltuieli masive în ultima parte a lunii noiembrie și în luna decembrie. Ceea ce este o anomalie. Situația se reflectă, mai departe, în execuțiile bugetare ale primăriilor, dar nu vreau să judec eu o primărie sau alta”, afirmă Dăianu pentru Turnul Sfatului.

Daniel-Daianu-Foto-inevent.ro_

Daniel Dăianu Foto: inevent.ro

Faptul că, la nivel național, instituțiile publice nu cheltuiesc decât în special la final de an afectează bunul mers al lucrurilor. ”Este o anomalie, deoarece te-ai aștepta ca execuțiile bugetare să aibă o ritmicitate, care e bună pentru economie, pentru companii, pentru transparența execuțiilor bugetare și chiar și pentru noi (cei de la BNR – n.r.), în cele din urmă. Injecții masive de lichiditate chiar la finele anului, ne complică și nouă operațiunile la final de an”, mai adaugă fostul ministru.

Printre motivele care generează o astfel de situație, Dăianu amintește și de ”efectul DNA”. ”Aici este o discuție întreagă, inclusiv ceea ce noi am denumit «efectul DNA». Am vorbit despre asta nu în rapoartele oficiale, ci în unele declarații, cu referire la teama de a greși, dar și la o anumită reținere a ordonatorilor de credite”, mai spune Daniel Dăianu.

Comments

comments

17 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    cineva

    Asta cu “teama de a nu gresi” este caracteristica celor care nu-si cunosc atributiile si legislatia la care trebuie sa se raporteze. Astfel de oameni nu au ce cauta in functii de decizie, daca vrem sa progresam. Nu mai dati vina pe DNA, daca lucrurile se fac CORECT, nu ai de ce sa te temi. S-a umplut sistemul bugetar de indivizi care cauta un loc “caldut”, timpul trece , leafa merge…tipic romanesc. Dar vrem o tara ca afara

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Sibian plecat in 2007 si revenit in 2016

    Asta in conditiile in care orasul e din ce in ce mai murdar si mai obosit, autobuzele Tursib galbene sunt de dus la fier vechi, iar renovarile dinainte de 2007 deja ar trebui iar luate prin mana..

    Pentru cineva ca mine care se intoarce in Sibiu si vede diferentele mai pronuntat, e destul de dezamagitor

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    e-manuela

    Buna! Nenea, daca tot ne-or ramas atâția bani, oare n-ar fi bine sa “ne” schimbam BMW-ul seria 7 ca-i cam “vechiut” are deja decat un an?!….

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Baba

    Modificarile legislative din 2016 n-au legatura cu formularistica ci mai mult cu criterii stricte de majorare a pretului contractului si ceva transparenta in plus in licitatii.Evident ca administratiile locale au fost bulversate!Dobinzi pentru creditele nefolosite s-au platit?Ceva proteste?Ceva editoriale?

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Bahama Mamas

    Investiti masiv in transportul in comun, mai ales cel rapid pe distante mari, trebuie pornit proiectul tramvaiului, si prin oras, si orbital. Toate orasele din lume s-au dezvoltat o data cu extinderea transportului in comun. Cu situatia actuala, populatie si numar masini in crestere, suprapus de un oras vechi cu strazi inguste in care nu vad in viitorul imediat exproprieri pentru extins/largit artere, solutie care sa produca efecte pe termen scurt si mediu este investirea si extinderea transportului in comun ! Si trebuie facut urgent !

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Sibiu

    Nu este de vina legislatia de vină este incompetenta acestei primarite numita Astrid Cora Fodor care in doi ani de când conduce primaria a distrus toate directile sii serviciile care functionau perfect pe timpul lui Iohannis.Cum a reusit ? Simplu.A schimbat toti sefi cu oameni incompetenți dar slugarnici care executa toate ordinele tampite a acestei primarite depasita total.Parcă Iohannis spunea ca numai idiotii au excedent bugetar o caracterizare perfecta a doamnei primar.

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Gica PSD

    Da asa e. Klaus ii spunea lui Ponta in campanie ca sta ca fraierul cu banii in buzunar si nu stie sa-i cheltuiasca. Poate o invata si pe d-na Primar cum stau treburile….

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sibianu

    Incompetenta crasa se numeste.
    Orasul e tot mai jegos , strazile toate sparte . autobuzele sunt niste vechituri distruse (alea galbene cred ca se apropie de 15 ani) si alea “noi” de fapt sunt second hand cu 500 000 km.
    Sunt atatea de facut: trenul urban, centura de sud, legaturi noi din Selimbar si de pe Cale Cisnadiei, autobuze NOI de luat, un pod sau un pasaj rutier in zona McDonalds sa mai descongestioneze traficul acolo, si pot continua cu idei pana dimineata. nu mai zic de abureala cu centrull de conferinte si spitalul de care aud de nu stiu cati ani si sunt tot “in pregatire”…
    Si primaria are EXCEDENT sute de milioane !

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Sasul parvenit

    Dupa mine, excedentul bugetar este reprezentat de surplusul veniturilor peste cheltuielile bugetului public. Prin urmare, daca este excedent este firesc sa fi depasit veniturile, altfel ar fi fost deficit…
    Mai trist este faptul ca multi din redactia TS sunt absolventi de jurnalistica… :(

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Bahama Mamas

      Nu-i ceva iesit din comun, multe comune mai mari situate in apropierea oraselor mari o duc exact la fel, ex. Floresti-Cluj, Dumbravita-Timisoara sau Selimbar….doar ca in Selimbar nu se ocupa de cultura si industrie, ci de ”afaceri” cu terenuri si blocaraie.

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Coasa neagra

    Exemplu de incompetenta si delasare. Str. Kiev a fost refacuta din temelii de nici doi ani. In prezent, asfaltul crapa si apar gropile. Dupa reparatii, la iluminatul stradal, functioneaza maxim 8 becuri din 20. In dreptul magazinului Trans Agape codeau crengi masive din copaci si a fost nevoie de postarea inregistrarii video, pe acest ziar online, ca sa faca primaria ce era necesar…..

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Cl. Anul Politic

    Mergi câteva sute de metri și nu găsești un coș de gunoi. Parcul ASTRA și cel de la Cazarma 90 au băncile acoperite cu mizerie de la ciori. Străzile la Istanbul se spală cu șampon, la noi se mătură, la orele când lumea pleacă la serviciu. Autobuzele sunt tot mai aglomerate la orele de vârf, abia ai loc pe scară uneori, alteori trebuie să îl aștepți pe următorul. Pe strada Șaguna multe clădiri sunt într-o stare jalnică, de foarte mulți ani. Sperăm să nu se mai prăbușească vreo fațadă, că oricum nu răspunde nimeni. Exemplu: învățătoarea din Daia, Cristina, care a murit acum câțiva ani lângă fostul Orange, pe Bălcescu, după ce s-a prăbușit o bucată de clădire. Nimeni nu a răspuns pentru acest fapt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Economie
  • Contact