pui indecent rubin

Restaurant Rubin. Să n-ai norocul de a te nimeri deodată cu o persoană importantă

Nu poate fi tocmai ușor pentru un restaurant din Sibiu să rămână pe piață cât timp spațiul în care își primește mușterii nu este în zona centrală a orașului. Iar restaurantul Rubin – situat în cocheta Piață Crișan – are peste nouă ani de activitate. Cum ultima noastră vizită la cei de la Rubin a fost acum aproape șase ani, iar colegii noștri de atunci n-au găsit suficiente laude pe seama mâncărurilor ieșite din bucătăria de acolo, am găsit de cuviință să repetăm experiența.

Am ajuns la ora unui prânz ușor târziu (mai erau doar câteva minute până la expirarea ofertelor incluse de restaurant la Happy Hour), când în restaurantul de tip vagon nu era nicio masă ocupată. Am profitat de pereții despărțitori aflați în sală pentru a găsi o masă mai retrasă, unde însă ospătarul ne-a găsit rapid. Probabil a citit pe fețele noastre că suntem înfometați, așa că de la bun început ne-a propus un mix de bruschete, pe care s-a dus să îl comande lăsându-ne în compania meniurilor. Care sunt asemenea atmosferei din interior: plăcute ochiului. Spun asta deoarece meniul este împănat cu fotografii generoase ale mâncărurilor, ce provin din toate zonele. De la Tagliatelle verdi cu creveți, la burgeri, cotlete de berbecuț, bulzuri ardeleneși, straița ciobanului sau specialități vegane. Vast meniu, cu alte cuvinte. Prețurile, însă, țintesc către zona medie spre superioară a buzunarelor din Sibiu. O porție de spaghetti bolognese costă 19 lei (400 de g), un piept de pui în sos de cașcaval (200 de g) – 22 de lei, în timp ce pentru o tochitură cu mămăliguță, prețul din meniu e de 21 de lei. Prezentarea, însă, face toți banii.

Și pe când hoinăream prin paginile meniului în căutarea variantei potrivite pentru a ne astâmpăra foamea, în același restaurant, după un zid la câțiva pași de noi, s-a așezat un personaj relativ important al Sibiului. Suficient de important încât, la un eventual control, instituția pe care o conduce să pună lacăt la ușă. Pe loc. Omul se întâlnea cu alți trei amici, pentru a stabili detaliile unei petreceri, dar atenția ospătarilor a fost magnetizată pe loc de respectiva masă.

bruschete rubin

Așa se face că, după ce am terminat noi mixul de bruschete, au trecut vreo 20 de minute până să vedem și ciorbele comandate. Despre bruschete, numai de bine: deși veneau cu felii de franzeluțe mai gros tăiate decât te-ai aștepta, faptul că acestea erau doar ușor rumenite și pufoase se completa de minune cu toppingul mai mult decât generos ca volum (de la clasicele roșii cu usturoi, la pește cu capere). Gustul, delicios.

Și după ce am tot așteptat noi ciorbele acelea, urmărind din coada ochiului atenția de care se bucura masa ”importantului”, într-un final așteptarea ne-a fost răsplătită. N-am avut mari pretenții și am cerut câte o ciorbă de legume și una de burtă. Am ales cea de-a doua variantă doar pentru a compara preparatul acesta atât de răspândit cu ceea ce am găsi la Prima sau KonTiki. Evident, nu se compară, pentru că abordarea e alta. La Rubin e mai de ”bon ton”, adică mai rafinată, cu mai puțină burtă care să umple farfuria (delicată și aceasta). Și aici experiența a fost bună, dar până la urmă vorbim de niște ciorbe (alături de care, apropo, ne-a fost adus un vas cu vreo jumătate de kil de smântână, să ne sature, nu alta).

ciorba rubin

Diferența avea să o facă felul principal. Nu aveam mari pretenții de la porția de ciupercuțe la cuptor cu legume la grătar, dar de la ”Indecent” așteptam o experiență.  ”Indecentul cu mămăliguță și sos de usturoi” este, de fapt, o jumătate de pui (vezi foto principală). ”Se bagă gol la cuptor, de aceea poartă numele acesta”, a încercat ospătarul o explicație zâmbitoare a numelui. Eu aș înclina să cred că, mai degrabă, numele provine de la cantitatea adusă în farfurie. Alături de două bile de mămăligă, pe farfurie mi-a fost adusă jumătatea unui pui cât o găină din ograda bunicii. Evident, imposibil să înghesui tot de acolo, alături de ciorba de mai devreme și de bruschete. Dar nu m-am lăsat până nu am explorat carnea moale de sub pielea devenită ca o foiță crocantă. Bun felul, dar pofta mi-a fost pleoștită de o tăietură mai adâncă, ce a scos la iveală culoarea roz-roșiatică a cărnii negătite: la interior, puiul nu era tocmai prăjit, iar la os ”sângera”. Nu a fost neapărat un bai, aveam să descopăr acasă, unde am estimat că la restaurant nu mâncasem mai mult de 15 procente din ceea ce era comestibil pe acea farfurie. Dar, totuși, sângele acela…

legume ciuperci rubin

Cu nota, ospătarul a venit mult mai repede decât cu ciorbele. 120 de lei și zece bani ne-a costat ”distracția” de la Rubin: zece lei pentru două sticle de apă, 16 lei pentru bruschete, nouă lei ciorba de legume, 9,10 lei cea de burtă (am primit o reducere de 3,90 lei deoarece am comandat-o în ultimele cinci minute de Happy Hour Lunch), șase lei pentru smântână, un leu ardeiul iute, 32 de lei pentru ”indecent”, 12 lei pentru ciupercile cu cașcaval, opt lei pentru legumele la grătar aduse alături de ciuperci și șase lei pentru o salată de roșii cu telemea. Plus alți 11 lei pentru două cafele.

Cow & chicken

Comments

comments

3 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    E unul din locurile mele preferate.
    Imi place la Rubin. Mai ales in weekend ai parte de o liniste relaxanta pe terasa, seara, vara-fara cuvinte.
    Meniul este generos si totodata gustos. Personalul e ok. Cu mici exceptii :)
    Ce uita romanul, ca la restaurant nu e ca la nunta. Nu mergi ca sa mananci pana ajungi la Urgenta
    Personal recomand un pranz!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Cronică de restaurant
  • Contact