Torța în sfârșit aprinsă de societatea civilă trebuie să lumineze permanent cărarea politicii românești

Bine era să se fi petrecut mai devreme. Timpul a demonstrat că noi ne mișcăm mai greu decât mulți vecini din aria est europeană. Explicabil. Spre exemplu Polonia, Cehia, Ungaria au pornit postdecembrist de pe o platformă mai avansată decât noi în lumea liberalismului ținut în chingi de strânsorile sistemului comunist. Legăturile lor cu lumea evoluată a civilizației occidentale au fost mai vechi, mai îndelungate și mai trainice. De altă parte la noi impactul dominației comuniste asupra mentalităților a lăsat urme mai adânci. Aceste cauze, ca și altele, explică de ce opinia publică românească, societatea civilă, au fost cu un pas în urmă în capacitatea de a influența demersul fenomenului politic.

Iată, acum, am asistat la un adevărat miracol. El nu s-a născut peste noapte. S-a plămădit pas cu pas odată cu nașterea și evoluția generațiilor tinere în climatul ”mentalitar” al libertății de gândire și acțiune, iar acum a făcut dovada că a ajuns la maturitate. Nu mai departe decât în 2012 sau cu prilejul marței negre din 2013, dacă nu aveam de partea noastră reacția vehementă a autorităților Uniunii Europene, justiția ar fi primit o lovitură devastatoare întocmai ca cea preconizată acum. De această dată am reacționat noi, primind aprecierile laudative ale lumii europene, ale lumii civilizate.

S-a pus punct pericolului? Nicidecum. Impulsul anti-justiție nu a fost, nu este stimulat și motivat doar de conflictul pe care l-au avut sau îl au cu justiția Dragnea, Tăriceanu, Udrea, Olguța Vasilescu și atâtea alte proeminențe ale politicii actuale. Încălcarea sau nesocotirea legii s-au instaurat ca un veritabil sistem în mădularele structurale ale statului începând cu primii pași postdecembriști și s-a perpetuat până în zilele noastre. Împrejurarea că acum justiția le scoate curajos la lumină, nu face decât să demonstreze proporția lor înfricoșătoare ca și consecințele devastatoare.

De subliniat cu putere: acțiunea și influența opiniei publice, a societății civile, nu trebuie să se mărginească la justiție. Întregul mod de gestionare statal-politică trebuie urmărit, sancționat, amendat, atunci când încalcă sau se abate de la stimularea și promovarea interesului național în favoarea intereselor de putere, a intereselor personale sau de grup. Ca și acum, reacția opiniei publice nu trebuie circumscrisă doar ciclurilor electorale. Ea trebuie exprimată cu putere și promptitudine pe calea mijloacelor de comunicare a informației, în scopul de a crea curente de opinie care să fie sugerate puterii statale, iar dacă aceasta le ignoră, să fie impuse cu puterea străzii dacă sunt potrivite și necesare bunului mers al țării. Aș da ca exemplu situația care poate izvorî din execuția actualului buget. El a fost construit pe calapodul promisiunilor electorale populiste. Specialiștii pun în gardă guvernul cu privire la posibilele lui urmări negative în privința îndatorării țării ca și în privința capacității de dezvoltare economică. Dacă problemele se vor ivi iar guvernul nu le va lua în seamă, întocmai ca acum, strada să reacționeze. Odată aleși, politicienii nu trebuie lăsați să-și facă de cap.

Sunt indicii că actuala putere ar putea recurge la instrumentul parlamentar unde se bucură de o consistentă majoritate, spre a mărgini pe această cale competențele justiției dacă pe cale directă nu poate fi altfel influențată. Cum se știe, s-a mai încercat și în trecut. Spre exemplu dl. Tăriceanu, de pe poziția de înaltă demnitate pe care o ocupă, afirmă răspicat și ritos că justiția n-ar trebui să controleze parlamentul, că aceasta ar fi o abatere de la principiul separării puterilor. Unei astfel de păreri, unei astfel de atitudini, opinia publică trebuie să-i dea o replică severă. Într-adevăr, nimeni, nici justiția, nu poate interveni în procesul de elaborare legislativă, dar odată legea elaborată, ea este obligatorie pentru toată suflarea, inclusiv pentru parlament și parlamentari, iar urmărirea respectării legii este una dintre atribuțiile esențiale ale justiției ca autoritate în stat.

Ar fi de dorit ca actuala mișcare stradală să fie un adevărat prag al trecerii spre o relație de tip nou, pozitiv, favorabil țării și societății românești, între societatea civilă de o parte și statul român și instituțiile lui de altă parte.

Nu pot să închei aceste succinte rânduri fără a scoate în evidență spiritul civic al sibienilor. Spre cinstea lor, au fost (sunt) primii pe țară raportat la numărul locuitorilor care și-au exprimat constant, cu fermitate părerea și cererile, atitudinea fermă în apărarea valorilor democrației, a justiției și statului de drept.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).