X
Vilsan (2)

Laura Vîlsan, DGASPC: ”Întoarceți capul când vedeți un copil de etnie rromă sau o persoană cu dizabilități? Atât de civilizați suntem noi, sibienii!”

Laura Camelia Vîlsan, directorul DGASPC Sibiu, a făcut puțină vâlvă în țară zilele trecute susținând că sibienii care au ieșit la proteste alături de copii nu au greșit cu nimic. Noi am stat de vorbă cu doamna Vîlsan despre cât de civilizați suntem noi toți și despre principalele proiecte ale instituției pe care o conduce.

Rep.: Recent ați deschis un nou centru pentru victimele violenței domestice. Cât de răspândit este fenomenul în Sibiu și cât de mult va ajuta acest centru victimele violenței?

L. V.: Da, am deschis de curând acest centru înființat printr-un proiect finanțat cu fonduri norvegiene, este proiectul meu de suflet, iar necesitatea acestuia a apărut ca urmare a creşterii numărului de reclamaţii privind violenţa domestică. Spre exemplu în anul 2014 au fost 27 de sesizări cu 87 de victime, dintre care 61 de copii, în 2015 au fost 24 de sesizări cu 76 de victime dintre care 51 de copii, iar în anul 2016 au fost înregistrate 26 de sesizări cu 88 de victime dintre care 62 au fost copii. Cifrele vorbesc de la sine, dar dimensiunea reală a fenomenului nu este cunoscută de nimeni, întrucât există un grad ridicat de toleranță și acceptare a societății față de violență, se perpetuează inegalitatea dintre sexe și cultura de ”învinovățire a victimei”, iar sentimentele de autoînvinuire și rușine determină victima să tacă!

Amintesc cititorilor dvs. faptul că prin Legea nr.30/2016 România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită Convenția de la Istanbul, care reprezintă un instrument de cooperare juridică internațională în ceea privește prevenirea violenței împotriva femeilor, protejarea victimelor , urmărirea penală a agresorilor și prevede oferirea de servicii integrate victimelor și scoaterea acestora din mediul violent. Actul normativ mai stipulează și înființarea de adăposturi pentru victime, cum este și acest Centru, iar  prin Legea nr. 25/2012 pentru completarea Legii nr. 217/2003, a fost introdusă posibilitatea instituirii ordinului de protecție. In concretus victima violenței poate solicita instanței emiterea un ordin de protecție iar legea prevede că instanța, mai poate dispune, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri, obligaţii sau interdicţii pentru a proteja victima, cum sunt, de exemplu: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă și copiii acesteia, dar și faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic cu victima; suportarea, de către agresor, a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima și copiii minori locuiesc etc.

Acest centru va oferi tuturor victimelor protecția împotriva victimizării secundare sau răzbunării din partea agresorului și îndemn pe această cale pe toate persoanele care sunt abuzate să apeleze cu încredere la noi și să aibă curajul să spună un NU răspicat violenței domestice, apelând nr.de telefon 983 sau 0269 232066 precum și la Telverde 0800 500 333-linie gratuită.

 

Rep.: La sfârșitul anului trecut am văzut un nou anunț pentru angajarea asistenților maternali. Care este situația lor în acest moment în Sibiu? Câți sunt, de câți copii au grijă, de câți ar mai fi nevoie… Vine lumea sau au devenit reticenți?

L. V.: DGASPC Sibiu are în vedere şi în acest an să desfăşoare campanii de recrutare de persoane care doresc să devină asistenţi maternali profesionişti. Se cunoaşte faptul că la nivelul judeţului Sibiu este nevoie de asistenţi maternali profesionişti, având în vedere că reţeaua de asistenţă maternală este îmbătrânită, pe cale de consecință, sunt cazuri de pensionare, dar e necesar să ținem cont si de faptul că există copii părăsiți în unitățile sanitare pentru care se impune instituirea plasamentului în regim de urgență la asistenţi maternali profesionişti. Organigrama DGASPC include 200 de posturi de asistenţi maternali.

În prezent avem angajaţi 150 de asistenţi maternali profesionişti care au în plasament 296 de copii. Astfel,  avem 20 asistenţi maternali profesionişti cu un copil în plasament, 117 cu doi copii în plasament, zece cu trei copii în plasament și trei asistenţi maternali profesionişti cu patru copii în plasament. Aceştia beneficiază de o serie de facilităţi financiare acordate pentru creşterea şi îngrijirea copilului în asistenţă maternală, pe lângă salariu, de spor de 15%  pentru al II- lea copil dat în plasament; de spor de 25% pentru plasamentul unui copil cu dizabilităţi; alocaţia lunară de plasament în cuantum de 600 lei/copil, iar dacă copilul este încadrat în grad de handicap, beneficiază de alocaţie lunară de plasament majorată cu 50%, respectiv 900 lei; alocaţia de stat pentru copil: – pentru copilul cu vârsta până la 2 ani sau pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap – 200 lei/luna; pentru copilul peste 2 ani – 84 lei/lună; pentru copilul peste 3 ani încadrat în grad de handicap – 168 lei/lună.

Precizez faptul că în anul 2016 au fost angajaţi doar 8 asistenţi maternali profesionişti iar în anul 2017, deja au fost angajate 2 persoane ca AMP și sperăm că numărul acestora va mai creşte, deși rata șomajului in luna decembrie 2016 a fost de 3,4% și se află pe un trend descrescător, ceea ce explică motivul pentru care sunt solicitări relativ puține din partea persoanelor care vor să îmbrățișeze această meserie nobilă de a deveni asistent maternal profesionist. Încurajez, pe această cale, pe toate persoanele care doresc să ofere un cămin iubitor copiilor privați de dragostea parentală să ne contacteze pentru a le oferi mai multe detalii.

Vilsan (3)

Rep.: Unul dintre proiectele care mie îmi plac cel mai mult este cel al ”Ajungem Mari”, cu care colaborați. Realist vorbind, se văd efectele acestui proiect asupra vieții de zi cu zi a copiilor din centrele de plasament?

L. V.: Vă înțeleg perfect, și eu m-am declarat un susținător fără rezerve al acestui Program educațional, cu ajutorul căruia copiii instituționalizați s-au bucurat de o ieșire la concursul de dans sportiv ”Transilvanyan Grad Prix”, două ieșiri la teatru, o excursie la Târgu Mureș, o vizită la Atelierul lui Moș Crăciun, au fost spectatori la festivalul ”Jazz for kids” și au avut parte de o ieșire la pizza. Pentru că, nu-i așa, toți copiii merită aripi!

S-au realizat și două training-uri de recrutare de voluntari și s-au achiziționat materiale folosite în activitățile din centrele de plasament. Din partea noastră am nominalizat un coleg care s-a implicat in coordonare dar și în activități directe cu copiii, iar șefii centrelor au fost foarte deschiși și au sprijinit foarte mult programul de voluntariat.

O surpriză plăcută pentru noi a fost echipa sibiană de la Ajungem Mari, care s-a dezvoltat foarte mult, implicându-se în  atragerea de resurse, organizarea activităților cu copiii, iar în jurul Iuliei Pataki si Carmen Bucșă s-au mobilizat tineri voluntari minunați!

Cu siguranță sunt rezultate! Dacă ar fi să ne gândim doar la timpul de calitate pe care îl petrec copiii cu voluntarii si putem deja aprecia că merită implicarea noastră. Acest timp de relaționare contribuie foarte mult la creșterea încrederii copiilor în ei, iar prezența dezinteresată a voluntarilor arată acestor copii că există oameni cu suflet mare, care îi ajută să-și găsească resorturile interioare pentru a trece peste dureri, frustrări, lipsa unui cămin, pentru a depăși obstacole și pentru a se pregăti pentru viața de adult. De când a început programul copiii sunt mai bucuroși, mai încrezători, mai siguri pe ei, au devenit dornici să afle lucruri noi, sunt dispuși să se implice, iar voluntarii le oferă sentimentul că vocea lor contează, că ei sunt importanți și că merită toată atenția și iubirea noastră!

”Călătoria noastră în 365 de zile” a marcat un an de parteneriat cu Asociația Lindenfeld, prin Programul educațional ”Ajungem Mari” , eveniment la care au participat copiii din centrele de plasament cu un program artistic bogat-piese de teatru, dans, muzică, și care a fost moderat de Nicolle Stănese. Intenționăm să participăm și în acest an la (Semi) Maraton cu un proiect și contăm si de data aceasta pe susținerea comunității sibiene și a celor care îndrăgesc acest eveniment.

 

Rep.: Referitor la copiii din centre, câte dintre ele ar avea nevoie de modernizări și îmbunătățiri? Ce faceți în acest sens?

L. V.: În 2017 vom continua derularea contractului de finanțare privind modernizarea, reabilitarea și dotarea Centrului de Plasament Agârbiciu. De asemenea, ne-am propus demararea demersurilor necesare pentru închiderea CPCD Mediaș prin înființarea a 2 căsuțe de tip familial, precum și a unui Centru de zi/ de consiliere pentru părinți și copii.

La CP Orlat va începe demararea lucrărilor de reparații capitale la două pavilioane, la CP Gulliver se are în vedere reparația acoperișului, fațadei și curții, iar la CPCD Turnu Roșu se va repara curtea interioară și țin să mulțumesc  conducerii CJS pentru sprijin și susținerea financiară a acestor obiective. Celelalte Centre respectă standardele minime de calitate și nu necesită lucrări de investiții.

 

Rep.: Cum a evoluat situația adopțiilor în Sibiu, în ultimii, să zicem 3-4 ani? A crescut, a scăzut numărul sibienilor interesați să adopte? Am văzut că s-a schimbat și legislația în domeniu în ultimul an…

L. V.: În 2014 am avut 17 adopții încuviințate, în 2015 au fost 16, iar anul trecut au fost 22. În ceea ce privește numărul familiilor atestate pe ani, în 2014 au fost 22, în 2015 au fost 20, în 2016 am avut 35, iar în momentul de faţă mai sunt în lucru 12 cereri, care urmează să fie soluţionate anul acesta.

În luna august a anului 2016,  Legea 273/2004 cu privire la procedura adopţiei,  a fost modificată având noutati cu privire la evaluarea familiilor/persoanelor adoptatoare  se întocmește în maximum 90 de zile, atestatul de familie adoptatoare este valabil 2 ani de la data emiterii, iar registrul național pentru adopții este accesat de nivelul direcțiilor, eliminând astfel birocrația. Noua lege permite adoptatorilor să beneficieze de un concediu de acomodare de până la un an de zile de la încredințare copilului, indiferent de vârsta acestuia. Acest concediu vine și cu o plată a indemnizației de creștere a copilului adoptat. Profilul copiilor greu adoptabili, aduce în beneficiul adoptatorilor posibilitatea vizualizării profilurilor copiilor de la nivel național prin acces de la nivelul direcției, accesând Registrul național pentru adopții. Profilul copiilor greu adopabili se creează pentru copii cărora nu li s-a găsit o familie timp de 9 luni și conține o fotografie cu acesta, însoțit de o descriere cât mai amănunțită.

Vilsan (1)

Rep.: Aș vrea să vorbim și despre Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap. În urmă cu câțiva ani se vorba mult despre o creștere a rigurozității controalelor, ceea ce a dus la o scădere a numărului beneficiarilor. Apoi am auzit despre nemulțumiri ale beneficiarilor care spun că unele cerințe sunt exagerate sau absurde. Care e situația în prezent?

L. V.: În perioada 2011-2013, în urma controalelor efectuate de către Comisia Superioară care a dispus reevaluarea unui număr de 1406 persoane, din care 902 nu s-au încadrat în grad de handicap, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi a scăzut.

Însă, în ultimii patru ani, ca urmare a extinderii criteriilor de încadrare în grad de handicap şi asupra altor afecţiuni precum hemiplegia, demenţa vasculară, coxatroza, o serie de boli neurologice rare, numărul persoanelor încadrate în grad de handicap a crescut. De asemenea, modalitatea de diagnosticare a afecţiunilor medicale se bazează în prezent pe criterii diagnostice şi explorări funcţionale specifice, ca urmare a procesului continuu de modernizare a actului medical şi corelării cu elemente din medicina internaţională. Prin urmare, au crescut rigurozitatea şi exigenţele care se reflectă în documentele medicale cu care se prezintă persoanele pentru evaluare.

Un accent deosebit s-a pus pe evaluarea autonomiei persoanei şi a modului în care boala îi afectează capacitatea de interacţiune socială. Din acest motiv, se solicită diverse scale de evaluare a autonomiei care permit o apreciere obiectivă a gradului de dizabilitate. Guvernul a adoptat in luna decembrie HG 927/2016, act normativ care vizează: continuitatea în acordarea drepturilor; evitarea situațiilor în care termenul nu poate fi respectat din cauza volumului mare de lucru; simplificarea și fluidizarea activității comisiei; asigurarea confidențialității datelor, care va elimina discriminarea la angajarea în muncă sau la înscrierea în diferite programe de formare; ușurarea vieții persoanelor cu dizabilități, aflate în situația de a finaliza un dosar de încadrare în grad de handicap și de a începe imediat pregătirea pentru întocmirea celui de revizuire; reducerea efortului si costurilor administrative, atât ale beneficiarilor cât și ale administratiei publice.

De asemenea, se simplifică procedurile pentru încadrarea în grad de handicap, dând posibilitatea depunerii cererii tip de evaluare complexă și a documentelor necesare nu numai de către persoana solicitantă, ci și de familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap, sau, în lipsa acestora, de către orice persoană care o poate reprezenta. Certificatele eliberate până la data intrării în vigoare a acestei hotărâri rămân valabile până la sfârșitul perioadei de valabilitate, urmând comisiile de evaluare să înlocuiască doar certificatele de încadrare în grad și tip de handicap, cu termen de valabilitate permanent, conform noului model aprobat, fără o reevaluare a persoanelor respective.

În județul Sibiu, numărul total al persoanelor cu handicap neinstituţionalizate, aflate în evidenţele DGASPC Sibiu la data de 31.12.2016 este de 15131 dintre care 13349 de persoane cu handicap au certificat de încadrare in grad de handicap cu valabilitate permanentă.

 

Rep.: La finalul anului trecut am văzut că ați avut o întâlnire cu toți directorii si șefii centrelor din județ, în care s-a vorbit despre realizări, dar și despre nemulțumiri. Ce probleme există în județ, ce îi nemulțumește pe oameni? Dar principalele realizări ale anului 2016 care sunt?

L. V.: Da, așa este, am organizat o întâlnire cu toți șefii de centre din structura Direcției, iar precum ați subliniat și dvs, pe lângă realizările obținute de fiecare echipă, am ascultat cu atenție sporită și nemulțumirile acestora, câțiva dintre aceștia reclamând o lipsă de comunicare cu specialiștii noștri, deși știu foarte bine că implicarea colegilor mei în rezolvarea unor probleme punctuale a fost și este foarte mare. Dar, asta nu înseamnă că nu le-am înțeles doleanțele, urmând să organizez întâlniri de lucru periodice cu aceștia, tocmai pentru a îmbunătăți comunicarea și a rezolva toate problemele delicate cu care se confruntă. O nemulțumire a echipei noastre se concentrează în zona lipsei de implicare a unora dintre primăriile din județ, care nu-și înțeleg rolul și competențele conferite de lege în materia asistenței sociale și protecției copilului, cu efecte dezastruoase pentru dezvoltarea psihică, fizică a copilului și dreptul acestuia de a crește alături de familia sa.

Dintre realizările și acțiunile mai importante pot menționa următoarele. S-a dezvoltat activitatea de prevenire a instituționalizării și reintegrării copilului prin sprijin acordat familiilor naturale/substitutive, atât prin parteneriatul cu Asociația Hope and Homes for Children, cât și prin promovarea și susținerea măsurilor de tip familial. ”Dăm aripi copiilor din centrele de plasament” – proiect depus de noi în cadrul „Semimaratonului” Sibiu 2016 (eveniment sportiv de strângere de fonduri organizat de Fundația Comunitară Sibiu), iar angajați ai Direcției și voluntari au alergat pentru susținerea financiară a acestuia, eu personal implicându-mă financiar susținând un alergător-o colegă de-a noastră.

”Ce mă face pe mine un copil fericit?” – eveniment organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, la care copiii instituționalizați au susținut momente artistice, iar cele mai frumoase și expresive desene au fost premiate. Țin să menționez că majoritatea copiilor au desenat Fericirea sub forma unei Familii. Fericirea pentru ei înseamnă tata și mama! M-au impresionat profund toate aceste desene care dezvăluiau ce sentimente sublime au acești copii, privați, din păcate, de un trai decent în propria familie.

”Lecția de educație juridică” susținută de domnul judecător Cristi Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii la acea dată, care a răspuns invitației mele cu toată deschiderea și care a vorbit celor 80 de copii instituționalizați prezenți în sala de conferință a CJS despre respectarea legii, drepturile dar și obligațiile pe care le au, iar celor cu o situație bună la învățătură le-am dăruit personal câte un manual scris de către domnul judecător.

Jocurile Locale ”Special Olympics”, ediția a III a, organizat în parteneriat cu Fundația ”Special Olympics” România. La acest eveniment au participat peste 100 de beneficiari cu dizabilități ai centrelor din structura DGASPC Sibiu, cu vârsta cuprinsă între 8-75 ani, iar  inițiativa organizării acestui eveniment am avut-o încă din primul an de când dețin această funcție, întrucât am dorit să le ofer persoanelor cu dizabilități ocazia de a socialize și de a se întrece la diferite probe sportive, la finalul cărora, le-am oferit medalii, iar bucuria cu care le-au primit a fost fantastică. Am ales ca motto pentru acest eveniment: ”Demnitate în Dizabilitate!”

Am participat la evenimentul ”Balul Anonimilor” la invitația managerului general al Serviciul județean de Ambulanță Sibiu, prin care am arătat că persoanele cu dizabilități din cadrul centrelor, deși invizibile de multe ori pentru comunitatea sibiană, există, iar aranjamentele de iarnă pe care le-au pregătit pentru acest eveniment au fost admirate și apreciate de toți cei prezenți. Tot cu această ocazie, și copiii din formația de jazz de la CP Orlat, au cântat și încântat auditoriul. Participarea la acest eveniment s-a vrut o declarație de recunoaștere a necesității scoaterii din anonimat a beneficiarilor noștri, mesajul nostru fiind: ”Vrem să devenim vizibili!!”.

S-a concretizat cooperarea româno-franceză cu partenerii pe domeniul protecției copilului din Departamentul Ille et Villaine, Franța.

Am scos cel de-al 2 lea număr al Revistei ”Împreună pentru asistența socială sibiană” a DGASPC, proiect de suflet inițiat de mine în 2015, pentru că am simțit nevoia să ne promovăm activitățile, succesele și realizările atinse la nivelul întregii structuri-aparat propriu și Centre.

Finalizarea diagnozei sociale a județului Sibiu în parteneriat cu SOS Satele Copiilor România, instrument vital pentru actualizarea Strategiei județene de asistență socială.

Nu în ultimul rând, am avut inițiativa organizării unor întâlniri de lucru cu judecători procurori și polițiști, pentru dezbaterea problemelor cu care ne confruntăm în ceea ce privește situația minorilor care săvârșesc fapte penale și nu răspund penal.

După cum observați, am avut multe inițiative, proiecte și realizări, și îmi propun să continuăm în acest ritm și în acest an!

 

Rep.: Ce proiecte majore aveți pentru anul 2017?

L. V.: Precum am menționat deja, vom continua în același registru, iar proiectele derulate anul trecut se vor menține și în acest an, atât în ceea ce privește programul Ajungem Mari, colaborarea cu HHC România pentru promovarea reintegrării în familie și prevenirea instituționalizării, cât și campanii de promovare a adopției, asistenței maternale și prevenirea și combaterea violenței domestice, dar și întâlniri periodice cu specialiștii din cadrul SPAS-urilor, ONG-urilor, altor instituții și autorități publice cu incidență în domeniul asistenței sociale.

În ceea ce privește proiectele care vizează modernizări, reabilitări, dotări la nivelul Centrelor de la Agârbiciu, Agnita și Dumbrăveni, vom continua implementarea acestora conform graficelor de activități, cu încadrarea în bugetele aprobate cu această destinație. În privința noului Centru de primire în regim de urgență pentru violență domestică ”Sf.Ana” pot menționa că acesta funcționează din această lună prin finanțarea pe proiect, iar începând din luna mai cu fonduri de la bugetul CJS și îmi exprim încrederea că este un serviciu social care vine în sprijinul femeilor care doresc să nu mai tolereze violența, precum am mai menționat.

Un alt obiectiv pe care îl avem în vedere este și creșterea numărului de profesioniști care să furnizeze servicii de specialitate pentru copiii cu afecțiuni din spectru autist, în cadrul parteneriatului cu Un Copil,O Speranță, (UCOS), având în vedere trendul crescător al copiilor care suferă de această tulburare de dezvoltare generală ( sunt 31 de copii pe lista de așteptare care necesită intervenții specializate).

Urmare diagnozei sociale, vom actualiza Strategia județeană de asistență socială până în trimestrul II al acestui an.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le avem în vedere, pe lângă activitățile curente pe care le vom desfășura conform competențelor legale.

 

Rep.: În încheiere v-aș întreba cât de civilizați suntem, noi, sibienii? Spun asta pentru că de multe ori în Europa de Vest am observat că o dovadă a civilizației unui popor este modul în care oamenii știu să respecte și să aibă grijă de cei mai puțin norocoși din jurul lor.

L. V.: Da, este o întrebare foarte bună, știți, în deschiderea conferinței de presă avute la sfârșitul lui ianuarie, cu ocazia înființării CPRU pentru victimele violenței domestice ”Sf.Ana”, am adresat și eu o întrebare similară: ”Suntem un popor civilizat, suntem o societate care încurajează egalitatea de gen?” Expressis verbis, dacă vrem să știm cât de civilizat este un popor, trebuie să ne uităm cum își tratează femeile, cu referire la atitudinea față de violență.

Aș răspunde printr-o provocare adresată cititorilor dvs, pe care îi rog să se uite adânc în sufletul și mintea lor și să-și răspundă cu onestitate dacă întorc capul în cealaltă parte când văd un copil de etnie rromă sau o persoană cu dizabilități. Astfel, vom ști cât suntem de civilizați, noi, sibienii!

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

11 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    dancp2

    intrebare pusa foarte prost,da dna vilsan probabiljoaca la pdl/pnl sau usr/sau soros gypsy club
    nu se intoarce capul la persoane cu dizabilitati,trebuie ajutate
    la tigani e altceva ei fac pe disabilii pentru bani,cersitul ce e?
    asa ca ………………….

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    cu adevarat oameni

    Azi, intr-o panificatie din Sibiu, am trait cateva ore care mi-au dat incredere in oameni si omenie. Am insotit o grupa de copii hipoacustici in vizita la fabrica Trans Agape. In timp ce copiii erau incurajati sa modeleze si ei aluatul pe-o masa la inaltimea lor, cativa angajati erau cu lacrimi in ochi. In acele momente am simtit ca suntem oameni si mai exista o sansa pentru acesti copii. Daca nu empatizezi cu acesti copii n-ai cum sa-i intelegi si nu poti lucra cu ei; doamna Laura Vislan are dreptate in ceea ce spune si o pot intelege doar cativa, doar cei care pot simtii cu acesti copii.

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    e-manuela

    Buna! Nenea, o întrebare as avea si io: da’ cand stam de vorba cu oltenii “întoarcem capu” ?… Ca-n acest caz, nu mai e vorba de civilizatie, e vorba de prostie in stare pura!….

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Bsi_Hermmanstadt

    Felicitari pentru acest interviu!
    Desi este prima data cand aud de aceasta doamna director, remarc faptul ca este o persoana implicata, cunoaste foarte bine ceea ce se intampla in “ograda” sa, incearca chiar sa atraga/educe primariile pe parte de rotectie si incluziune sociala; din interviu reiese a fi un om de calitate. Succes in viitor!

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      realistul

      Dna a mai fost o data director la Directie, a fost schimbata, mutata la alt serviciu, aopoi numite pe rand alte doua doamnr, iar acum a revenit la Directie… Ce atatea osanale? in centrele de plasament e dezastru si noi batem campii gratios..

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact