În Sibiul anilor 1950-1960 oamenii nu stăteau să le dea primăria sau statul. Dacă aveau nevoie de ceva, toată comunitatea se unea și duceau treaba la bun sfârșit. Locuitorii străzii Sălciilor, de la ieșirea spre Mediaș, au pus mână de la mână, bărbați, femei și copii, și au construit un pod care să le facă viața mai ușoară.
În urmă cu aproape 60 de ani strada Sălciilor era întreruptă, la câteva zeci de metri de capătul dinspre Calea Șurii Mari, de un canal de scurgere în care ajungea apa tocmai din Lacul lui Binder, în special primăvara, când refula. Domnul Ioan Stoia, ajuns acum la vârsta de 77 de ani, își amintește că pe când era copil prindea pești cu mâna, chiar la doi pași de casă. La fel de bine își aduce aminte și cum, la ploi, mergea pe stradă sărind din cărămidă în cărămidă. Atât de mare era noroiul.
Canalul în care veneau peștii obliga toți locuitorii de pe Sălciilor, vreo 20 de familii, să folosească diferite improvizații pentru a ajunge de acasă în oraș. Unii o luau pe calea ferată, alții treceau Rossbachul pe un podeț tot de ei făcut. Până într-o zi, când s-au unit și în câteva luni au construit singuri un pod zdravăn.
”Tatăl meu era șofer la Spitalul Public și a cerut aprobare de la director să meargă cu mașina la Rășinari, cu niște oameni, să aducă piatră pentru pod. Nu țin minte exact, dar cred că ne-a luat vreo două luni până am adunat toate materialele necesare. Noi, copiii, mutam bolovanii și făceam loc să poată intra camionul. De săpat s-au ocupat mai mult femeile, că după război erau multe văduve, majoritatea săsoaice care au plecat acum”, povestește domnul Stoia.
L-am întrebat cum a venit atât de multă lume să ajute?
”Voi, copiii din ziua de azi, nici nu vă dați seama ce ușoară e viața acum. Credeți că pe vremea aceea stătea cineva să-i convingă? Toată lumea ajuta pentru că trebuia, aveau nevoie de pod. Nici nu s-a pus problema altfel”.Pentru că au văzut locatarii hotărâți în demersul lor și lucrarea avansa, primăria a trimis atunci doi meșteri să îi ajute cu partea tehnică. În mai puțin de trei luni podul a fost gata.
”S-a făcut inaugurare mare. Era unul pe aici, Timar îi spunea, care pe vremuri a fost vameș la Gara Mică. Cine intra atunci cu căruța în Sibiu, țăranii mai ales care veneau să vândă legume, trebuia să plătească. Timar acesta era un tip al dracului, făcea pe atotștiutorul, era și un fel de om care făcea ordine în cartier, avea relații sus. Cred că era 23 august când a chemat pe toată lumea la inaugurare. Au adus și pancarte cu Lenin, Stalin, Marx, un steag roșu”, rememorează Ioan Stoia.Domnul Stoia încă mai are fotografia de atunci, iar domnul Timar apare în partea stângă a imaginii. Din păcate, poza nu este datată.
În prezent podul abia mai este vizibil pe strada Sălciilor. Cu timpul el a fost acoperit de pământ și nici apa din Lacul lui Binder nu a mai ajuns până aici. În ultima jumătate de secol strada s-a înălțat cu mai bine de un metru. Muncitorii de la Independența, spre exemplu, aduceau constant zgura de la turnătorie ca să mai acopere din noroaie.
Coincidența face că strada Sălciilor se află în curs de asfaltare tocmai în această perioadă. Lucrările au început de câteva luni, iar săptămâna trecută muncitorii de la Apă Canal au luat măsurătorile pentru a demola podul construit de sibieni. În locul lui vor face unul modern, integrat în planurile de modernizare a străzii. Tot ce va rămâne este povestea din amintirile domnului Stoia.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Gara Mică , Calea Şurii Mari , Calea Şurii Mici , Gospodăria Comunală , În Sibiul , Apă Canal , Asistenţă Socială , elevii sibieni , Istorie Naturală , reconstructie , exemplu , Pentru Sibiu , Domnul Ioan Stoia , Ioan Stoian , Domnul Stoia , Spitalul Public Sibiu , Sălciilor
Vizualizari: 2846
Ultimele comentarii
Acum 13 ore
MB
Acum 13 ore
Claudiu
Acum 13 ore
Liberal autentic
Acum 13 ore
Neli Oproiu
Acum 13 ore
Bobo