La o interpelare adresată de către deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis într-un scurt răspuns cifrele imobilelor cerute înapoi de către Biserica Evanghelică CA din România. ”Biserica Evanghelică C.A. din România a depus la Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 1.133 de cereri. Din totalul cererilor depuse, 682 de cereri au fost soluționate după cum urmează: 293 restituiri în natură, 47 propuneri acordate de măsuri compensatorii, 160 de respingeri, 73 de renunțări, 109 redirecționări, conexări. În curs de soluționare au mai rămas 451 de cereri”, scrie în răspunsul sec.
Dincolo de cifre, situația imobilelor care au revenit Bisericii Evanghelice C.A. este încă extrem de complicată.
Pe de-o parte unele imobile, multe școli, biserici și case parohiale stau aproape în ruină. După retrocedare, comunitatea săsească a fost prea mică sau chiar inexistentă în multe localități, astfel încât acestea au pierdut bătălia cu timpul. În ajutorul acestora, reprezentanții Bisericii au scos anunțuri pe pagina de internet a cultului. Asta nu se întâmplă de-acum, ci de peste 10 ani. Iar rezultatele se văd greu. „Avem impuse anumite standarde, prin care clădirile să nu fie scoase din circuitul social, civic”, spuneau reprezentanții Districtului evanghelic Sibiu în urmă cu 10 ani, iar de atunci standardele au rămas la fel de ridicate. ”Am reușit închirierea unui imobil într-un comună aproape de Sibiu după aproape cinci ani de negocieri. Nu ne permite să ne batem joc de moștenirea noastră”.
Cercetașii din Nocrich
Pe lângă multe ruine există însă și câteva exemple pozitive. Unul: casa parohială din Nocrich. A fost scoasă la vânzare pe internet în 2006. Un an mai târziu au început negocierile cu o asociație din Viena, iar acum funcționează acolo Centrul Scout Nocrich. Numai în 2012, curtea și șura încăpătoare a casei parohiale a găzduit nu mai puțin de 400 de cercetași. Centrul Scout Nocrich este primul centru cercetăşesc din România. Înfiinţat în anul 2010, acesta găzduieşte anual peste 500 de cercetaşi din toată lumea. Anual, la acest centru, se desfăşoară activităţi diverse cum ar fi: tabere, ateliere de creaţie populară, ateliere de olărit, construcţii, cursuri de limbi străine, concursuri etc.
Alte patru imobile pe listă
Exemplul bun de pe listă se așteaptă să fie urmat și în Hosman, Cașolț, Veseud și Netuș, acolo unde foste școli sau case parohiale sunt scoase la ofertat pe internet. Școala veche din Hosman are un corp de clădire cu curte si grădină de 1.273 mp. La Cașolț, școala are 680 mp, dar mai sunt și 1690 de metri pătrați de teren. La Veseud e scoasă la vânzare fosta biserică. ”Este foarte dărăpănată”, scrie în anunțul de pe internet. La Netuș e ofertată fosta casă de cultură. Acestea sunt anunțurile prezentate doar de Consistoriul Districtual Sibiu al Bisericii Evanghelice C.A.
…și cele importante
Pe lângă clădirile aflate într-o stare accentuată de degradare de prin județ, alte peste 20 de imobile din centrul istoric al Sibiului, dar și din Mediaș și Cisnădie sunt de aproape zece ani în curs de retrocedare. Cele mai multe clădiri sunt de patrimoniu, iar printre ele se numără și clădirea în care funcționează Muzeul de Istorie Naturală (prima clădire de pe actualul teritoriu al României ridicată cu destinația muzeu) și sediul Liceului ”Axente Sever” din Mediaș.
Imobilele sunt revendicate de Biserica Evanghelică C.A. din România și de către Forumul Democrat al Germanilor din România, filiala Sibiu, după cum arata deputatul Ovidiu Ganț într-o interpelare adresată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în urmă cu patru ani. Aflate în zone importante din Sibiu (Piața Mare, străzile Nicolae Bălcescu, Arhivelor, gen. Magheru sau Avram Iancu), din aceste case de patrimoniu au fost, în unele cazuri, restituite doar câteva apartamente. Pentru restul, cei de la ANRP susțin că dosarele de retrocedare ”sunt în curs de completare cu situația juridică și locativă”. Cererile de retrocedare au fost depuse, în majoritate, din 2003.
Pe lista întocmită de deputatul FDGR în urma sesizărilor primite intră multe clădiri reprezentative pentru Sibiu. Muzeul de Istorie Naturală (Cetății, nr. 1) sau sediul Liceului ”Axente Sever” din Mediaș (Avram Iancu, nr. 18) sunt doar câteva exemple. Cunoscute pentru sibieni mai sunt și clădirile de pe strada Ocnei nr. 3 (fostul han ”La mielu alb”) sau Pompeiu Onofrei nr. 7, unde a funcționat Școala generală. nr. 3.
Totodată, în curs de retrocedare este și clădirea în care funcționează restaurantul “La Bufniţa” (Zur Eule), naționalizată în 1948.
Foto: Școala veche din Cașolț (siebenbuerger.de)
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Avram Iancu , Ovidiu Ganț , Piata Mare , Autoritatea Națională , Bisericii Evanghelice , Primăria Cisnădie , Pompeiu Onofreiu , La Veseud , Axente Sever , Biserica Evanghelica , Istorie Naturală , vanzare , Centrul Scout Nocrich , retrocedări , închiriere , Autorităţii Naţionale Sanitare , imobile , Forumul Democrat German , Bulevardul Nicolae Bălcescu , Pentru Sibiu , Restituirea Proprietăților , Banca Mediașului , La Bufniţa , Zur Eule , La Netuș , Consistoriul Districtual Sibiu , Școala Gimnazială Cașolț
Vizualizari: 4477
Ultimele comentarii
Acum 51 minute
Pastor marginas
Acum 53 minute
Ghita
Acum 54 minute
Sibianul
Acum 55 minute
Alta Persoana
Acum 1 oră
Văsălie Noroi