Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
16°C

Autostrada de nisip a Sibiului. Dezastrul care va mai înghiți sute de milioane | Foto și video

Autostrada de nisip a Sibiului. Dezastrul care va mai înghiți sute de milioane | Foto și video

Autoritățile centrale se pregătesc să lanseze o nouă licitație de expertizare a celor peste 22 de km de autostradă care fac parte din A1, drumul de mare viteză ce ar trebui să lege Sibiul de vestul Europei. Ideile noii conduceri a CNAIR includ construirea, în cele din urmă, a unui tunel în zona alunecărilor de teren din Dealul Bucium, în timp ce juriștii Companiei se pregătesc de noi procese. Prin care să oprească cererile foștilor constructori italieni de revendicare a unor despăgubiri de 83 de milioane de lei. Pe care să le încaseze peste cele 602 milioane de lei, primite până la rezilierea contractului de execuție a autostrăzii.

La marginea autostrăzii care leagă, pe hartă, Săliștea de Cunța (județul Alba) vezi mai tot timpul ciobani. Sunt singurii care animează mai tot timp dealurile din zona Aciliu, pe unde a fost construită autostrada. „Autostrada asta nu stă aici. Păi, în afară de saivane pentru oi, mai vedeți voi vreo așezare pe aici? Și nici nu o să vedeți, că terenurile astea fug ca nisipiul. În afară de pășunat, aici nimic nu poți să faci“, povestește ciobanul care a prins, alături de oile sale, toate etapele de construire a lotului III din autostrada care leagă Orăștia de Sibiu, parte a autostrăzii A1. Cei 22,11 km de autostradă ai acestui lot au devenit cunoscuți la nivel național din cauza alunecărilor de teren din zona Dealului Bucium. Acolo unde, un val de pământ cu o deschidere de peste 200 de metri alunecă în continuu spre calea de rulare. Și care val, din februarie 2017 până acum, a înaintat înspre calea de rulare aproximativ 1,5 metri, potrivit monitorizării realizate de Turnul Sfatului.

Mai nimic nu funcționează

Problemele din zona Dealului Bucium sunt doar o parte din lista lungă de deficiențe ale autostrăzii în discuție. Nici acum, la doi ani și jumătate de la deschidere, panourile de semnalizare electronică nu funcționează, nefiind racordate la curent (la inaugurarea circulației, pentru a le simula funcționarea, panourile au fost legate la generatoare de curent ascunse pe marginea autostrăzii). La fel, telefoanele de urgență sunt nefuncționale. În ceea ce privește spațiile de servicii prevăzute în zona Miercurea Băi, acestea nici nu există, deoarece nu au mai fost executate. La mijlocul lotului a fost construit un nod rutier de unde se poate ieși către două sate: Amnaș, sat locuit de mai puțin de 400 de oameni și neasfaltat și Apoldu de Jos, unde trăiesc o mie de suflete. Nodul rutier trebuia, inițial, să facă legătura cu orașul Miercurea Sibiului, dar planurile au fost modificate din cauza alunecărilor de teren. Prin Apoldu de Jos mai poți ajunge, totuși, la Miercurea Sibiului, dar drumul este restricționat pentru mașinile cu un tonaj mai mare decât cel al camionetelor.

telefoanele de urgenta nu functioneaza, la fel nici panourile de semnalizare rutiera autostrada

Alunecări de teren pe o lungime de 6.000 de metri

Înaintea viaductului de la Aciliu, problemele de alunecări de teren se manifestă pe o lungime de doi kilometri. Dincolo de viaduct, înspre, Orăștie, alunecările de teren se manifestă, însă, pe o lungime de patru kilometri. Și tocmai la jumătatea acestor patru kilometri, acum doi ani, a fost demolată o porțiune de 200 de metri de teren, pentru a cărei refacere costurile totale au fost de 8,8 milioane de lei. Și în prezent, pe acești patru kilometri pe marginea autostrăzii apar în continuu noi alunecări de teren. Pe restul tronsonului de autostradă, înaintea fiecărei pod sau podeț, calea de rulare este vălurită, obligând șoferii care nu vor să salte în scaun să reducă viteza.

Nota de plată a autostrăzii e departe de a fi încheiată

Contractul de realizare al celor 22,11 km de autostradă a fost semnat în iunie 2011 cu firma Impregilo SpA (care în 2014 a fuzionat cu Salini SpA) pentru suma de 604,7 milioane de lei, fără TVA. Termenul inițial de finalizare a fost stabilit pe 17 aprilie 2013, dar deschiderea circulației a fost realizată abia pe 14 noiembrie 2014, în special din cauza alunecărilor. Cu autostrada închisă circulației în septembrie 2015 din cauza unei crăpături de 50 de metri în asfalt, contractul nu a fost considerat niciodată îndeplinit și a fost reziliat în ianuarie 2016, după patru luni în care constructorii au refuzat să mai repare cei 50 de metri de crăpătură. În locul căreia a rămas o groapă de 200 de metri, săpată pentru a elimina cauzele care au dus la crăpătura în creștere. Până la rezilierea contractului, Salini Impregilo SpA a încasat 602,9 milioane de lei. Nu i-a putut folosi pe toți, deoarece scrisoarea garanție constituită la semnarea contractului, în valoare de 60,4 milioane de lei, a fost executată de autorități în aprilie 2016. Din acești bani au fost achitate lucrările de refacere a gropii lăsată de constructorii italieni, lucrări în valoare de 8,8 milioane de lei.

pe o portiune de sase km de-o parte si de alta a viaductului de la aciliu se manifesta alunecari de teren autostrada

Doar că, pe lângă banii încasați, constructorii italieni au mai cerut Comisiei de adjudecare a disputelor nominalizată pentru această lucrare despăgubiri de alte 83 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind lucrări suplimentare neachitate. Comisia respectivă a dat dreptate italienilor, care au mers mai departe la Curtea internațională de arbitraj din cadrul Camerei internaționale de comerț de la Paris. Pe 23 martie 2017, și aceasta a dat dreptate italienilor, dar autoritățile arată că situația nu este tranșată. „Prin Sentința Arbitrală Parțială, arbitrul nu a judecat în fond litigiul arbitral, ci doar a confirmat deciziile Comisie de adjudecare a disputelor pronunțate anterior de adjudecător, urmând ca în conformitate cu regulile de arbitraj acesta să decidă și asupra fondului litigiului, pronunțând astfel o Sentință Arbitrală Finală“, arată reprezentanții Companiei naționale de administrare a infrastructurii într-un comunicat remis redacției Turnul Sfatului.

Rezolvarea problemelor se pierde în viitor

În acest moment, autostrada este deschisă, dar multitudinea de probleme i-a determinat pe cei din conducerea CNAIR să ceară o expertiză a întregului lot de 22,11 km. Pentru această expertiză care urma a fi realizată în decurs de 15 luni a fost organizată o licitație în mai 2016, la care a participat o singură asociere formată din trei firme din Italia. Acestea solicitau pentru realizarea expertizei 1,66 de mil. de lei, fără TVA, dar oferta le-a fost respinsă din motive procedurale: garanția de participare la licitație era expirată (cei de la CNAIR au extins de trei ori termenul de depunere a ofertelor). Acum, Compania pregătește lansarea unei licitații similare. „Suntem pe ultimii zeci de metri să scoatem expertiza generală la licitație. Unele minți au pus în discuție și modificarea traseului, dar făcând o analiză, tot o consolidare ar fi mai fezabilă economic. Soluții tehnice sunt pentru orice, dacă vrei să faci autostradă pe sub apă, o poți face și pe sub apă“, arată surse din zona decizională a CNAIR pentru Turnul Sfatului. Potrivit acestora, abia după finalizarea expertizei generale autoritățile vor decide cum mai poate fi reparată autostrada. Deocamdată, însă, discuțiile legate de zona dealului Bucium preconizează construirea unui tunel. „Un astfel de tunel ar echilibra zona“, consideră sursele citate.

Mai e nevoie de sute de milioane

Tunelul în discuție a fost propus a fi realizat încă de vechii constructori, care în august 2013 au prezentat fostei CNADNR soluția unui „tunel artificial de 250 de metri“. În acest scop, în zonă au fost aduse și două cofraje mobile imense, cu sisteme hidraulice complexe, care ar fi permis construirea tunelurilor (câte unul pentru fiecare sens de mers) în termen de două luni. La pachet cu celelalte soluții prezentate pentru remedierea alunecărilor de teren, costurile soluțiilor prezentate de italieni se apropiau de 300 de milioane de lei. Costuri respinse de autorități deoarece depășeau cu mult posibilitățile de extindere a contractului. „Cât vor costa acum soluțiile de remediere a defecțiunilor, tot în urma acelei expertize vom afla. Vor fi sume importante, asta e clar. Iar de suportat, vor trebui suportate de la bugetul de stat“, mai arată reprezentanții CNAIR pentru Turnul Sfatului. Până la darea în funcțiune, autostrada a fost finanțată dintr-un proiect european, în cadrul căruia 85% din fondurile necesare erau asigurate din bugetul UE.

De unde au început problemele

Pentru traseul deficitar - din punctul de vedere al solului pe care a fost construit lotul de autostradă - primul studiul de fezabilitate realizat datează din 2003, acest studiu fiind realizat de firma românească Consitrans. Însă autostrada a fost licitată pentru proiectare și execuție în baza unui alt studiu de fezabilitate care a fost încredințat spre realizare de către autoritățile române unei asocieri condusă de DIWI Consult International, din Germania, pentru suma de aproximativ patru milioane de euro. Documentul finalizat în 2009 nu a inclus, însă, și studii geotehnice aprofundate. Iar de cerut completări nici nu a mai fost de la cine: în vara lui 2010, Tribunalul din Essen a admis intrarea în insolvență a DIWI, a cărui faliment a fost pronunțat de aceeași instanță un an și jumătate mai târziu.

Șova s-a opus

Faptul că din cei 22,11 km ai lotului de autostradă, aproximativ șase km ridică mari probleme din punctul de vedere al alunecărilor de teren a devenit clar încă de la primele excavații realizate în zonă, în vara lui 2012. Iar în decembrie 2012, firma de dirigenție angajată de CNAIR, Consitrans SA, achiesa la descoperirile constructorilor: pe o lungime de șase kilometri, în zona viaductului cu o lungime de un kilometru, terenurile alunecă după fiecare excavare. „Problemele sunt în ambele capete ale viaductului. Cea majoră este dezvoltată, să-i spunem, la intrarea pe viaduct, dinspre Orăştie spre Sibiu, unde problemele sunt pe o lungime mai mare. Iar cealaltă este la capătul opus, înspre Sibiu, unde constructorul a propus drept soluţie tehnică un tunel, care ar avea avantaje şi din punctul de vedere al exproprierilor şi a tăierilor mai reduse de material forestier. În schimb, sunt costuri pe care antreprenorul nu şi le poate asuma singur, în această valoare angajată la început, de proiectare şi execuţie”, aprecia Gabriel Teodorescu, directorul general al Consitrans.

autostrada este plina de valuri care obliga soferii sa incetineasca autostrada

Cum era evident că aceste costuri ale lucrărilor de consolidare a terenurilor nu se vor putea încadra în cele maxim 20 de procente cu care putea fi suplimentat contractul inițial, conform legislației în vigoare, în vara lui 2013 – deci după depășirea termenului inițial de finalizare – constructorii au înaintat CNAIR un nou scenariu. Acesta prevedea ”ruperea” contractului în două, printr-un act adițional din care să fie scoasă execuția – și valoarea aferentă – a celor șase km de traseu cu probleme, cuprinși între km 57+460 – km 62+180 și km 63+520 – km 64+850. Scoși din contractul inițial, acești șase km ar fi urmat scoși din nou la licitație, dar cu soluții adecvate și costuri acoperite în proporție de 85% din fondurile europene. Discuțiile între constructori și oficialii CNAIR aveau, însă, nevoie de aprobarea finală a ministrului Marilor proiecte de infrastructură din acea perioadă, Dan Șova. Care a respins această soluție, deoarece varianta ruperii contractului ar fi prelungit finalizarea întregului lot dincolo de anul 2014. „Nu pot să discut așa ceva. Pe mine mă interesează să se termine la anul. Cât sunt eu ministru, graficul va fi respectat“, declara Dan Șova, pentru Turnul Sfatului, la finele lui 2013, despre această soluție. Anul la care Dan Șova făcea referire ca fiind ”interesat să se termine autostrada” este anul alegerilor prezidențiale. Și în care, cu două zile înainte de scrutinul final în care s-au confruntat Klaus Iohannis și Victor Viorel Ponta, autostrada a fost deschisă circulației în ciuda tuturor problemelor cunoscute de către autorități.

autostrada are o iesire catre doua sate care impreuna au sub 1500 de locuitori autostrada telefoanele de urgenta nu functioneaza, la fel nici panourile de semnalizare rutiera autostrada panouri electronice autostrada autostrada orice deal strajuieste autostrada se rupe in continuu autostrada in doua luni valul de pamant a inaintat spre calea de rulare cu un metru si jumatate autostrada doar ciobanii traiesc pe dealurile alunecoase din preajama autostrazii autostradaaici ar fi trebuit sa fie spatii de parcare si servicii autostrada

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Vlad

Acum 6 ani

Rasul curcilor. Auzi la aia de la CNAIR ,, SE POATE FACE AUTOSTRADA SI PE SUB APA,,. BAI INCOMPETENTILOR, VOI NU SUNTETI IN STARE SA FACETI AUTOSTRADA IN ZONA DE CAMPIE PE LOC DREPT. ATI BAGAT MILIOANE DE EURO IN STUDII PE ZONA AIA. TREBUIA SA MERGETI LA TARANII DIN APOLDU DE JOS SA VA SPUNA ( PENTRU UN SUC) CA ACOLO DEALU FUGE DE ZECI, SUTE DE ANI. DE CAND E LUMEA. SI VOI DESTEPTII VATI GANDIT SA CONSTRUITI AUTOSTRADA PE ACOLO. PANA LA URMA CONSTATAM CA NU ITALIENII AU FOST VINOVATI. EI V-AU SPUS CA ACOLO TREBUIE TUNEL SI VOI NU ATI ACCEPTAT. ACUM VENITI SI DATI VINA PE EI. PANA LA URMA AIA AM IMPRESIA CA LA PRESIUNILE VOASTRE AU CONSTRUIT CUM ATI VISAT VOI NOAPTEA,FARA SA RESPECTATI PROIECTUL
Raspunde

gigea

Acum 6 ani

Singura solutie, pe care nu o spune nimeni, este construirea unui tunel ! Orice alta solutie, e praf in ochi si bani aruncati pe fereastra! Bani furati de la contribuabili, si bagati in incompetenta unora care au ajuns unde au ajuns prin pile politice si nu numai! TUNEL BAH! TUNEL ! ATAT!
Raspunde

X

Acum 6 ani

Cred ca e mai ieftin sa faci o altă bretea pe dupa ocna
Raspunde

Eu

Acum 6 ani

Dar asta nu e tot. Primarul din Saliste vrea sa ingroape si satul ACILIU si pentru un pumn de bani taie padurea de pe dealul Bucium . De aceasta padure nu s-a atins nimeni niciodata dar "specialistii"lui spun ca vor creste alti copaci din radacini. Radula curcilor!
Raspunde

XxX

Acum 6 ani

Fratilor solutia cea mai buna e sa asfalteze caile ferate . Poate asa om avea cat de cat autostrazi .
Raspunde

Tara lui Papura Voda

Acum 6 ani

Va spun eu care e cea mai ieftina si eficienta solutie: datul in cap ! Ca pe urma altii care vin in locul lor sa stea cu papadia in functie !
Raspunde

Volkischer Beobachter

Acum 6 ani

Văzând râurile de cerneală şi pasiunile iscate de construcţia lotului Cunţa-Sălişte al autostrăzii A1 mă simt dator ca martor ocular să fac următoarea dezvăluire: Traseul actual al lotului Cunţa-Sălişte a fost stabilit la insistenţele lui Gheorghe Dicu fost vicepreşedinte al CJ Sibiu între 2004 şi 2008. Acesta este originar din satul Săcel şi mai este asociat cu magnatul Ilie Carabulea în câteva firme. Eu personal l-am auzit în luna noiembrie 2009 cum s-a lăudat în faţa unor bătrâni din Jina, într-un cerc restrâns(acasă la familia Dulău Dumitru), în timpul campaniei electorale pentru prezidenţialele Băsescu-Geoană, că citez "eu am intervenit la Ministerul Transporturilor ca autostrada să iasă la Sălişte". Pentru cine nu ştie, în varianta iniţială autostrada trebuia să treacă pe lângă Amnaş, Topârcea şi la sud de Şura Mică să se unească cu centura Sibiului.
Raspunde

raspandache

Acum 6 ani

UIte aici ce limbi îi dădea lui Dicu un potentat al prezentului. Cancerul Sibiului e aproape de cangrenă. Nu mai zic cine conducea la centru în perioada în care s-au aprobat proiectul și studiul de fezabilitate al autostrăzii. Îmi vine să vomit văzând cât de proști sunt sibienii.
Raspunde

Bahama Mamas

Acum 6 ani

Confirmi ceea ce stim, doar daca te uiti pe harta e EVIDENT interesul unora de a trece traseul autostrazi pe langa vechiul drum si inclusiv unele localitati, unde EVIDENT (iar) au proprietati...Cum a-r zice un adolescent in SUA, D'OHH !!!
Raspunde

@Bahama Mamas

Acum 6 ani

Cum ar zice. Conjugarea la condiţional prezent, pers. a III-a....Mama ei de gramatică!
Raspunde

Bahama Mamas

Acum 6 ani

Da, scapare...oricum merci pt. corectura :)
Raspunde

...

Acum 6 ani

La noi ca la nimeni, smecherul isi ia banii pe o lucrare de mantuiala si apoi primeste si despagubiri de la fraierul care l-a tocmit. La final mai bagam o gramada de bani in alte studii care eventual vor fi modificate din pix de cutare vip(era) politica si alti bani pentru o constructie la fel de defectuoasa pentru care desigur o sa platim si despagubiri mai tarziu. Autostrazile romanesti costa de parca-s autobahn-uri dar arata si rezista la fel ca si restul soselelor
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus