Am vrut să văd cum gândește un bancher, care aproape toată viața lui a lucrat numai în mediul privat, ajuns acum director peste un spital public. Cornel Benchea are 55 de ani și a lucrat în BNR, Banca Comercială Carpatica, BRD și Banca Feroviară, printre altele. De aproape două săptămâni a devenit manager al Spitalului Clinic Județean Sibiu.
Rep.: Înainte să ajungeți manager, ați fost vreodată să vă tratați de ceva la Spitalul Județean? Dvs. sau poate vreun membru al familiei…
C. B.: Da.
Rep.: Și cu succes?
C. B.: Da, dar din fericire am avut probleme minore, în special cu copiii, contuzii, entorse, etc..
Rep.: Și cu ce impresie ați plecat?
C. B.: Acum, ținând cont de faptul că am fost la Ortopedie, care este una din secțiile nemodernizate, impresia generală, din punct de vedere fizic, este una… să spunem că e loc de mai bine. Categoric e loc de mai bine. Dar din punct de vedere al medicilor a fost super ok.
Rep.: De ce v-ați dorit acest post? Ce v-a atras după ce ați fost la conducerea unor bănci?
C. B.: În primul rând, ținând cont de faptul că am lucrat aproape numai în sistemul bancar și ultimul post a fost la Carpatica, despre care se știe deja că de la 1 mai a fuzionat și se mută cu totul la București, ofertele pe care le-am primit de a merge la București nu m-au încântat și nu mai vreau să fac naveta. Și atunci am decis să rămân la Sibiu. După părerea mea, sistemul bancar se va restrânge în perioada următoare ca număr de unități, iar eu am decis că vreau să schimb acest sistem, să plec din el și să găsesc altceva. Erau aceste motive și mai ales faptul că în ultimele poziții în care am fost, și la Feroviară și la Carpatica, posturile erau doar la București, deja aveam o anumită ruptură de clienți, de sectorul operativ. Nu am vrut să o iau de la capăt cu o bancă mai mică, care în perioada următoare s-ar putea să fuzioneze, să fie vândută… și atunci am zis că e destul cu sistemul bancar.
Rep.: Cum e trecerea de la privat la stat? Și de la bancă la spital?
C. B.: Sunt clar două sectoare diferite. Eu am lucrat aproape numai în sectorul privat, cu o mică excepție în Banca Națională care are un regim special. După aceea este diferența între sectorul bancar și sectorul medical. Și prima intenție a fost să refuz o asemenea ofertă pentru că am considerat că nu aș avea competențele necesare, că nu m-aș pricepe foarte bine și nu vreau să încurc lucrurile. Dar după o discuție mai amănunțită am înțeles că, de fapt, vorbim despre gestionarea unor resurse și gestionarea resurselor, nu că este la fel peste tot, dar în mare respectă aceleași principii. În mare este vorba despre gestionarea corectă și transparentă a resurselor materiale, financiare și mai ales a celor umane. Atunci am spus că rămân la Sibiu și iau totul ca pe o provocare.
Rep.: Bun. Ați ajuns la conducerea spitalului. Cu ce plan managerial? Ce vreți să faceți?
C. B.: Din păcate funcționăm în aceste clădiri care sunt unele destul de vechi, poate că multă lume nu știe, dar din ce informații am eu, cea mai veche datează din 1859.
Rep.: Multă lume chiar știe asta.
C. B.: Scrie foarte mare, cu cifre romane, pe ea. Aceste clădiri vom încerca să le modernizăm. Vreau să transmit un mesaj foarte clar, investițiile în acest spital vor continua chiar dacă se discută despre un spital județean nou. Vrem să aducem toate secțiile, pe cât posibil, la nivelul secțiilor care au fost deja modernizate. Lumea le știe, cea mai vizibilă este Fizioterapia, dar la fel sunt și Oftalmologia, Boli Infecțioase, Obstetrica Ginecologie, Neonatologia, Neurochirurgia, UPU, ATI, acum va urma extinderea UPU și reabilitarea termică a Chirurgiei. În plus, chiar ieri am avut o discuție cu Ministerul Sănătății și am trimis solicitarea pentru investițiile care urmează să fie făcute. Au fost prinse, pe lângă spitalul județean nou, care în mod cert se va construi în perioada următoare dar încă nu are definitivat calendarul de execuție, și reabilitarea pavilioanelor Medicală și Neurologie. Acolo chiar de foarte mult timp nu s-au mai făcut lucrări de reabilitare generală, doar de întreținere și mici reparații Eu am trimis aceste planuri la minister, Consiliul Județean le-a trimis la Compania Națională de Investiții. Astăzi (4 mai n. r.) am avut un feed-back, au fost luate în calcul cele două reabilitări și în funcție de fondurile disponibile vom vedea dacă rămân în vigoare ambele sau măcar una dintre ele. Pe lângă aceste investiții majore, anul acesta vor fi finalizate lucrările la ORL și o serie de lucrări mai mărunte, precum înlocuire țevi la UPU, Arhivă, tuneluri pe unde avem infiltrații și așa mai departe. Acestea sunt obiective pe care și le-ar fi propus probabil oricine și nu pot spune că sunt personale. Ceea ce mi-am propus eu este să asigur toți sibienii că voi face tot posibilul ca fondurile publice să fie cheltuite în mod transparent, iar gradul de satisfacție al pacientului să crească. Să reușim să îmbunătățim aceste condiții de desfășurare a activității, atât ale medicilor cât și condițiile hoteliere, ca să le spun așa. Din ce am citit am observat că este enorm de important în aprecierea pacientului să fie condiții hoteliere bune, să fie un personal amabil și informațiile care se transmit să fie clare. Este important să fie un act medical reușit, dar dacă pacientul nu este tratat politicos, nu este informat, nu găsește un spațiu în care să se simtă bine, s-ar putea să arate un grad de satisfacție scăzut, deși, repet, operația a fost un succes. Vreau ca pacienții să fie tratați de personalul medical conform unor standarde normale, care se practică în unitățile private.
Rep.: Să înțeleg că veți posta pe site cum se împart toți banii, sau că veți ieși în curtea spitalului și veți sta de vorbă cu pacienții?
C. B.: N-am nici un fel de problemă să fac asta. Vreau să existe deschidere totală.
Rep.: Credeți că va avea de suferit spitalul pe care îl conduceți din cauza noului proiect al spitalului județean?
C. B.: În condițiile construirii unui nou spital este clar că nu vor mai fi făcute investiții de mare amploare în spitalul actual pentru că amândouă nu vor putea funcționa în același timp. Cert este că vorbim despre un orizont de timp care se va întinde pe mai mulți ani și până nu se va stabili un calendar precis investițiile in spitalul actual vor continua. După ce se va decide calendarul noului spital vom stabili ce se poate face aici pentru că discutăm de ani de zile de funcționare. Evident că atunci nu vom mai vorbi despre reabilitări sau modernizări importante, vom încerca să le facem să funcționeze la un minim necesar, urmând ca investițiile să fie canalizate pe noul spital, iar secțiile cu probleme să fie mutate primele. Nu poți să le duci pe amândouă in același timp. Și aici orice investiție majoră durează minim un an. Până atunci investițiile continuă aici, după cum a spus foarte clar și doamna președintă a CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
Rep.: Am vorbit de baza materială, dar serviciile sunt prestate de oameni. V-ați uitat peste organigramă să vedeți cum stați? Mai important, la ce salarii oferiți, puteți atrage oameni bine pregătiți, care să ofere servicii de calitate?
C. B.: Din păcate, știm foarte bine, și acesta este un fenomen la nivel național, există o migrație a personalului medical, medici, asistente, înspre Vest, pentru că salariile sunt mult, mult superioare celor din România. Avem un deficit controlabil, care nu ne împiedică să funcționăm, atât la nivelul medicilor cât și la nivelul asistentelor. Restul personalului să spunem că de bine, de rău, este acoperit în momentul de față. Noi sperăm ca prin Legea salarizării unitare a întregului personal bugetar să se aibă în vedere faptul că sănătatea este o prioritate națională. Eu, personal, consider că sănătatea și educația trebuie să fie priorități naționale pentru orice guvern. Orice economie puternică, dezvoltată, se bazează pe oameni sănătoși și educați. Sigur că toate sunt importante, infrastructura, securitatea, transporturile, justiția, nu putem minimaliza, dar eu aș pune pe primul plan sănătatea și educația pentru a avea rezultate economice. Sper ca această lege să fie adoptată cât mai rapid pentru ca să putem atrage personal și poate vor fi medici care vor reveni din străinătate. Ar fi un câștig extraordinar pentru că au lucrat în unități de prestigiu, au văzut un cu totul alt mod de organizare, de tratate a pacientului și vor aduce un know-how extraordinar.
Rep.: Nu pot să mă abțin să nu vă întreb, că doar veniți din mediul privat, cât de încrezător sunteți în promisiunile acestei legi a salarizării care anunță creșteri de salarii de mii de euro pentru medici?
C. B.: (râde n. r.) Acum au fost destul de multe măsuri care s-au luat în ultimul timp, care implică un efort fiscal deosebit, n-aș vrea să intru în dispute…
Rep.: Fără politică.
C. B.: Nu știu cum vor putea fi toate susținute. Și nu știu ce impact vor avea toate acestea în buget. Sper să nu ajungem să se depășească acel 3% ca să fie declanșate apoi proceduri de infringement și să ajungem în situația de a tăia niște drepturi care s-au dat și care pot fi câștigate în instanță. Ar fi foarte greu după aceea să le iei înapoi. Sunt semne de întrebare. Evident, cei care sunt la conducere sper să aibă foarte bine calculele făcute. Sunt multe voci în sectorul privat care spun că nu este normal să se ajungă la aceste salarii în sectorul public, dar eu cred că oricine își dă seama că nici nu poți avea oameni de calitate în sectorul bugetar dacă nu ai niște salarii adecvate. Nu spun că fie mai mari decât cele din sectorul privat, dar să-ți asigure un trai decent. Dacă nu ai oameni de calitate nu ai cum să prestezi un serviciu de calitate.
Rep.: Ați avut timp până acum să purtați o discuție cu reprezentanții Polisano? Cum vedeți colaborarea cu ei?
C. B.: Cunosc Polisano de dinainte de a veni aici, am avut relații bancare cu toate firmele mari din județul Sibiu, și din punctul meu de vedere este clar că aceste unități, chiar dacă aparent sunt concurențiale, fiecare are locul ei. Trebuie să își găsească, dacă nu, fiecare locul ei și să existe o colaborare pentru că ne putem completa reciproc. Nu are sens, de exemplu, să aducem noi o anumită aparatură care tratează anumite cazuri rare, dacă ei o au, la fel cum nu are sens ca ei să cheltuiască pentru un anumit aparat sau pentru anumite servicii extrem de rare dacă noi le avem. Chiar ieri am avut o discuție cu cei din conducerea Polisano, ei vor intra pe niște programe de cardio vom începe să colaborăm pe partea de UPU pentru că ei nu au urgențe. Deci există o colaborare, vreau ca ea să continue și cel mai important de reținut este că vreau să fie făcută în condiții transparente, corecte, oneste pentru ambele părți.
Rep.: Ce vreți să lăsați în urma dumneavoastră, când veți pleca din spital?
C. B.: Aș vrea să pot spune că lucrurile bune care au mers înainte le-am menținut cel puțin la același nivel, că am reușit să mai rezolv din problemele pe care le are spitalul din toate punctele de vedere, ca și bază materială, ca și dotări, ca și personal, că poate reușim să reabilităm aceste secții despre care am vorbit. Și vreau să poată spune lumea că într-adevăr am asigurat transparență în cheltuirea banului public și gradul de satisfacție al pacientului a crescut.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Banca Feroviară , Compania Naţională , Spitalul Județean , Banca Comercială Carpatica , Astra film festival , Consiliul Județean , Secţia Boli Infecţioase Copii , Daniela Cîmpean , Cornel Benchea , Banca Naţională , Ministerul Sănătății , Pentru Sibiu , Directorul Apă , Bulevardul Spitalelor , Cunosc Polisano , Secției Obstetrică Ginecologie
Vizualizari: 4459
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Matei
Acum 4 ore
Emil
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
Adina