Dacă ar trebui sau nu să fie legalizată căsătoria între persoanele de același sex a fost unul dintre subiectele discutate în ultimele săptămâni. Mai ales de când deputații au votat în proporție de 70% împotriva acestui lucru. Cum este văzut un gay în România și, totodată, care sunt piedicile care i se pun, ne spune sibianul Vlad Viski, președinte al organizației Mozaiq care se luptă pentru drepturile minorităților sexuale.
Vlad Viski are 28 de ani și recunoaște că este gay. Ba mai mult, iese în față de câte ori are ocazia și luptă pentru drepturile semenilor lui. După ce a absolvit Colegiul Național „Octavian Goga” a plecat în SUA. Acolo, a studiat Științe Politice, după care a făcut masteratul în Budapesta. Cu toate că i-a fost bine „pe dincolo”, tot România a rămas țara lui de suflet. Astfel, s-a stabilit la București, iar de doi ani de zile militează pentru drepturile persoanelor gay.
Reporter: Concret, cu ce se ocupă Asociația?
Vlad Viski: Ne-am adunat un grup de oameni din diverse zone sociale și am pornit o mișcare. Am scris împreună statutul și funcționăm în mod democratic. Avem un bord care este ales în fiecare an și ne implicăm în diverse activități sociale în comunitate. Până acum suntem 70 de membrii. Avem, de exemplu un grup studențesc în Universitatea București unde aceștia se adună și se uită la filme. Mai avem un program de Advocacy, iar în 2016 am organizat parada gay de la București în colaborare cu alte două organizații. Facem și proteste. Ieșim în stradă și reacţionăm imediat când apare un conflict.
Rep.: Mai există organizații de acest tip în țară?
V.V.: Da. Dar nu foarte multe. Nu sunt suficiente organizații LGBT în România care să se ocupe de minoritățile sexuale și noi nu avem resurse să ajungem peste tot. În București, într-adevăr există o concentrare mai mare, sunt activități diverse. La fel și în Cluj.
Rep: Dar în Sibiu?
Sibiul este pe lista bună a orașelor care au cluburi gay. De foarte multe ori singurul spațiu comunitar și sigur în care te poți duce este clubul gay.
„Persoanele transgender nu primesc tratament medical”
A fi gay, e o chestiune cu care te naști sau este o alegere?
Încă din anii `70 Asociația Americană de Psihiatrie a scos din dicționarul bolilor orientarea sexuală. Deci, orientarea sexuală nu este o boală și, mai mult, acum, au ieșit asociațiile de psihologie și psihiatrie și au spus că orientarea sexuală nu poate fi schimbată. Consensul științific este că ne naștem cu niște predispoziții genetice față de o anumită orientare sexuală și, mai apoi, în primii doi ani de viață, în mediul social în care trăim, se dezvoltă sexualitatea fiecăruia. Deci, orientarea sexuală nu poate fi schimbată, nu este o boală și e înnăscută.
Când ți-ai dat seama că ești gay? Ți-a fost greu să accepți?
De mic copil. Oricine, în adolescență, își dezvoltă o atracţie sexuală față de niște persoane. E clar că persoanele gay dezvoltă aceeași atracție sexuală în aceeași perioadă. Acum, societatea îți spune mereu că ești greșit și că nu e ok ceea ce simți și, atunci, automat te ascunzi în dulap și încerci să ascunzi partea asta despre tine. Am ascuns-o de-a lungul liceului, de-a lungul școlii generale. Însă, după ce am terminat liceul mi-am asumat cât se poate de clar lucrul acesta. E important să fii împăcat cu tine și să poți să trăiești o viață de zi cu zi absolut banală ca toți ceilalți. Fără să minți, să inventezi nume de iubite, să schimbi sexul partenerului în conversațiile de zi cu zi cu prietenii și așa mai departe.
Când i-ai spus familiei? Cum a reacționat?
Aveam 17 ani. Mama locuise în Germania înainte și avusese contact cu persoane gay și a reacționat bine. M-a sprijinit. Mi-a cunoscut toți partenerii de-a lungul timpului. Nu a avut niciun fel de problemă, iar fratele meu la fel. Ei mă sprijină și m-au sprijinit și atunci și acum. Eu sunt cazul fericit. În România, din păcate, încă există foarte mulți tineri care atunci când mărturisesc acest lucru sunt dați afară de părinți. La fel se întâmplă și în liceu S-au făcut studii cu privire la buling-ul, batjocora și violența care există în liceele din România din cauza faptului că ești gay.
Au fost momente în care ai simțit că se uită ceilalți ciudat la tine?
Da. De exemplu, numai în ultimele două săptămâni, la asociație avem trei cazuri de violență fizică pe stradă împotriva persoanelor gay. Avem persoane gay care mereu se gândesc: oare cu ce mă îmbrac, oare arăt prea feminin, oare o să strige lumea după mine pe stradă? Nu-i normal, tu ca cetățean să mergi pe stradă și să-ți pui astfel de probleme. Ar trebui să fii acceptat și să fii liber. Să poți să te îmbraci cum vrei, să poți să te exprimi în spațiul public. În definitiv, cu toții plătim aceleași taxe și merităm aceleaşi drepturi și oportunități.
Deci, să înțeleg că e greu să fii gay în România…
Da. E foarte greu. Persoanele transgender nu primesc tratament medical, sunt refuzate de la servicii medicale, în licee, pe piața muncii. Avem atâtea persoane care sunt date afară de la serviciu pentru că au o altă orientare sexuală
Concret, tu de ce te-ai lovit?
Eu m-am lovit de-a lungul vieții de multe, inclusiv de agresiuni fizice. Am fost bătut pe stradă. Te duci la doctor și te întreabă anumite lucruri și nu știi dacă să îi spui sau nu. Când eram în școala generală, copiii strigau după mine tot felul de insulte.
„O dezamăgire totală atât vizavi de PSD, PNL și UDMR”
Ești printre puținii care îți asumi orientarea sexuală. De ce crezi că ceilalți nu vor să recunoască?
Pe de o parte, noi în România avem o istorie de criminalizare a homosexualității. Până în 2001 era ilegal să fii homosexual potrivit Codului Penal, exista articolul 200 care interzicea relațiile homosexuale între adulți. Avem anii 90 când, zeci de persoane gay au fost arestate și trimise la închisoare pe acest motiv. Pe de altă parte, e și societatea care încă mai are de progresat. Statul, la fel, nu oferă suficiente oportunități. Dar, cel mai important lucru ar fi ca noi, comunitatea homosexualilor să învățăm despre noi cine suntem și să ne formăm o identitate de grup.
Ce părere ai de votul deputaților?
Votul este unul rușinos. A fost dat de Ziua Europei și a trecut de Parlament cu peste 70% din deputați care au votat pentru această inițiativă. Nu a existat niciun fel de dezbatere publică și nu a existat un dialog între clasa politică și noi, minoritățile sexuale. Biserica Ortodoxă Română, care are o putere foarte mare în societate și o influență enormă, s-a implicat direct și în procesul de strângere de semnături și mai apoi în procesul de lobby în Parlament. Însă, clasa politică efectiv nu și-a asumat rolul de a asigura pacea socială în societate. Responsabilitatea lor este să-i reprezinte pe toți cetățenii, indiferent de etnie, de orientare sexuală sau religie. Este rușinos și o dezamăgire totală atât vizavi de PSD, PNL și UDMR. Doar jumătate din cei de la USR au votat împotriva inițiativei. Politicienii din România nu au curaj să-și asume această temă. Raluca Turcan, de la PNL, la votul din Parlament s-a abținut. A evoluat de la a lipi abţibilduri cu coaliția pentru familie pe sediul PNL.
Ai pomenit de Biserică. Ești o persoană credincioasă?
Sunt botezat ortodox, sunt credincios, cred în Dumnezeu, iubesc arta ortodoxă, picturile și muzica. Nu am nicio problemă cu Biserica Ortodoxă, am mers la biserică o bună perioadă de timp și foarte multe persoane din comunitate sunt credincioase. De multe ori, când ești singur și izolat, singurul lucru care-ți rămâne este Dumnezeu.
Tu, personal, cu ce ameninți familia tradițională?
În primul rând, cred că sunt alte probleme ale familiei care sunt mult mai urgente. O tremie dintre copiii nou-născuți sunt în afara căsătoriei, violența domestică și migrația economică sunt în continuare probleme mari. Avem trei-patru milioane de români care au plecat și pot să vă dau exemplul meu. Mama mea a plecat în Germania și ne-a lăsat pe mine și fratele meu să creștem singuri. Sunt copii care au rămas cu bunicii. Acesta sunt probleme mult mai urgente. Avem cea mai mare rată din Europa de nașteri la adolescente și nu avem educație sexuală în școli. Problemele familiei sunt altele, pe de-o parte, și, de cealaltă parte, familia în România este diversă. Este formată și din familii monoparentale și cu bunici și așa mai departe. Nu ai o definiție a familiei atât de restrictivă.
„Trăim cele mai bune vremuri”
În ce direcție se îndreaptă lucrurile în acest moment?
Sunt lucruri pozitive și lucruri negative. E clar, noi nu avem nicio lege în ultimi 15 ani care să se refere strict la minoritățile sexuale, deci nu avem niciun fel de protecție legală cu excepția OUG 137 din 2000, care este o ordonanță antidiscriminare care ne include și pe noi. Codul Penal include circumstanțe agravante pentru orientarea sexuală. În 2015, a venit și coaliția pentru familie cu această inițiativă care a generat o discuție la nivelul spațiului public. O discuție care este bine că există. Într-un fel, ne-a scos din încremenirea aceasta, dar, în același timp, a fost și generator de ură.
Crezi că se vor rezolva la un moment dat toate problemele legate de persoanele homosexuale?
Sunt optimist pentru că trăim cele mai bune vremuri. Avem pentru prima dată din ce în ce mai mulți tineri care ies în față și își asumă orientarea sexuală în public. Avem din ce în ce mai mulți aliați, persoane heterosexuale care se atașează cauzei și luptă pentru asta. Avem acces mai ușor la instituțiile statului și la cele media. Noi, comunitatea LGBT trebuie să începem să fim mai vizibili. Da, într-adevăr suntem în cadrul familiilor noastre, dar ar trebui mai multă vizibilitate în spațiul public. Avem nevoie să fim mai prezenți în societate, să afle că existăm.
Scepticismul pleacă poate și de la problema înfierii copiilor de către persoanele de același sex…
Coaliția pentru familie a folosit tema adopției copiilor ca o temă de demonizare a persoanelor gay. În România, persoanele gay nu au cerut să fie legalizată adopția. Noi nu am cerut asta. Milităm pentru parteneriatul civil care include niște drepturi minimale: moștenire, aparținător în spital dacă se îmbolnăvește partenerul, bunuri comune în caz de despărțire, credit bancar comun și niște avantaje fiscale.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Codul Penal , Biserica Ortodoxă Română , Octavian Goga , Astra film festival , Raluca Turcan , Biserica Ortodoxă , În România , Ştiinţe Politice , Colegiul Național Pedagogic , Coalitia pentru Familie , Ziua Europei , Universitatea Bucureşti , Familiei Regale , Noul Cod Penal , Pentru Sibiu , Potrivit Codului Penal , Fântânița Haiducului , gay , În Bucureşti , homosexuali , Vlad Viski , Asociația Americană , cub gay , parteneriat civil
Vizualizari: 26696
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
MB
Acum 3 ore
Claudiu
Acum 3 ore
Liberal autentic
Acum 3 ore
Neli Oproiu
Acum 3 ore
Bobo