X
foto-biserica-de-lemn-din-poiana-sibiului-a-fost-restaurata-in-totalitate-32551

Analiză Hotnews. Cum este finanțată și taxată Biserica în statele europene

Portalul de știri Hotnews a publicat astăzi o analiză amănunțită a felului în care funcționează relația stat-biserică în statele din Uniunea Europeană. În general, Uniunea nu se implică în această relație și respectă dreptul fiecărui stat de a-și alege felul în care se poziționează față de o religie sau alta. Analiza vine în urma unei dezbateri iscate de social-democratul Eugen Teodorovici, care a fost demis după ce a declarat că Biserica Ortodoxă Română ar trebui să plătească impozite.

Potrivit Hotnews, cel mai accesibil criteriu de clasificare a relatiilor dintre stat si cultele religioase este cel al definirii juridice a acestora. Astfel, din perspectiva legislatiei in vigoare a statelor europene putem distinge trei mari modele:

  • 1.regimuri de separare neta intre stat si institutiile religioase. Este cazul Frantei (cu exceptii in Alsacia, Mosella si Departamentele de peste mari), Olandei, Portugaliei, Irlandei. De regula, statele care imbratiseaza acest model de raportare la culte nu acorda finantare directa comunitatilor religioase;
  • 2. regimuri cu o Biserica de stat sau dominanta din punct de vedere constitutional-juridic. Este cazul Danemarcei, Finlandei, Greciei, Maltei, Marii Britanii si, pana de curand, al Norvegiei si Suediei. In acest caz, una sau mai multe confesiuni au un statut special si sunt partial integrate in administratia publica;
  • 3. regimuri de recunoastere a unor culte (pe unul sau mai multe niveluri), definite, dupa caz, ca regimuri de cooperare sau parteneriat dintre stat si culte. Cultele recunoscute beneficiaza de o situatie privilegiata fata de cele care nu au acest statut. Statul recunoaste utilitatea activitatii cultelor sustinandu-le financiar in mod direct sau indirect. Din aceasta categorie fac parte state precum Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Spania, Polonia, Republica Ceha, Romania, Slovacia etc;

Exemple concrete:

  • Grecia

Tipul de relatie stat – culte: Biserica Ortodoxa (cuprinzand Biserica Ortodoxa Greaca si entitatile bisericesti subordonate Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol) este Biserica de stat sau dominanta si are statut de corporatie de drept public. Regimul juridic al celorlalte confesiuni este neuniform, acestea beneficiind de diferite forme de recunoastere. Astfel, Biserica Romano-Catolica, Cultul Mozaic si Cultul Musulman sunt confesiuni a caror functionare pe teritoriul Greciei a fost reglementata individual, printr-o succesiune de acte normative specifice. Alte Biserici si culte au fost recunoscute prin decizie administrativa sau in instanta. Aceste culte se constituie de obicei sub forma de asociatii de drept privat. Alte culte pot functiona in legalitate doar daca primesc o forma de recunoastere administrativa din partea statului. Relatia stat – culte este gestionata in principal de Ministerul Educatiei, Afacerilor Religioase, Culturii si Sportului.

Finantarea activitatilor cultelor
Finantarea activitatilor Bisericii dominante este extensiva.

Salarizarea clerului.
Statul plateste integral salariile personalului clerical (episcopi, preoti, diaconi) si ale unora dintre laicii angajati de Biserica Ortodoxa. Paracliserii si cantaretii bisericesti sunt platiti din fondurile proprii ale Bisericii. Salariile se echivaleaza cu cele ale functionarilor publici.

Capelani in institutii publice:
Capelanii ortodocsi din spitale, armata, penitenciare etc. sunt platiti integral de institutiile respective.

Scutiri de taxe si impozite
Bisericile si manastirile sunt scutite de impozitul pe venit, de impozitul pe cladiri, pe transmiterea imobilelor, pe donatii si de taxele succesorale. Muntele Athos are un statut fiscal aparte.

Alte forme de finantare:
Invatamantul teologic ortodox este finantat de stat. Statul asigura functionarea si intretinerea scolilor musulmane din Tracia Occidentala (in nord-vestul tarii). Cultele mai obtin venituri din donatii, din proprietati mobiliare si imobiliare, din diferite activitati economice.

Religie si educatie
Educatia religioasa in scoala: Educatia religioasa in scolile publice se face in confesiunea ortodoxa. Elevii de alta confesiune decat cea ortodoxa nu sunt obligati sa participe la cursurile de religie.

Invatamantul teologic / confesional
: Cultele isi pot intemeia propriile scoli si institutii de educatie teologica. In cadrul universitatilor din Atena si Tesalonic functioneaza doua facultati de teologie ortodoxa. Functioneaza si institutii private de invatamant superior teologic.

  • Croatia

Statul sprijina, atat direct, cat si indirect, activitatea cultelor care incheie un acord cu Guvernul croat, iar 17 din cele 44 de comunitati religioase inregistrate legal au incheiat astfel de acorduri. Sprijnul poate consta in plata salariilor si pensiilor pentru clerici, construirea ori restaurarea de lacasuri de cult ori subventionarea activitatilor in domeniul asistentei religioase si al asistentei sociale. In plus, pentru toate cultele recunoscute, veniturile sunt scutite de impozit, precum si imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului.

  • Luxemburg

Biserica Romano-Catolica, ce reprezinta 70 la suta din populatie, si alte cinci culte religioase recunoscute juridic (ortodox, anglican, reformat, protestant si mozaic) sunt finantate integral de statul luxemburghez, fara ca acesta sa colecteze vreo “taxa pentru Biserica”. Aceasta inseamna plata salariilor si a asigurarilor sociale si de sanatate pentru personalul clerical si o buna parte din cel neclerical (administratie, cateheti etc.), intretinerea si construirea de noi lacasuri de cult, finantarea organizarii educatiei religioase in scolile publice si a asistentei religioase in institutii publice, finantarea scolilor confesionale, precum si a unui seminar teologic romano-catolic.

In privinta regimului fiscal, cele sase culte recunoscute, ca si toate celelalte asociatii religioase inregistrate, au un statut similar fundatiilor si organizatiilor non-profit, care implica neimpozitarea veniturilor din activitati nelucrative, neimpozitarea lacasurilor de cult etc.

  • Spania

Potrivit Concordatului din 1979, subventiile de stat pentru Biserica Romano-Catolica erau inlocuite cu o contributie din partea credinciosilor, care puteau alege sa directioneze 10% din impozitul pe profit catre Biserica. In 1987, acest procent a fost coborat drastic, la numai 0,52%, cu conditia ca statul sa compenseze diferenta cu o subventie directa, in urmatorii trei ani. Subventia a continuat sa fie acordata, insa, si dupa acei trei ani, pana in 2006, cand, in urma unei noi intelegeri cu guvernul, procentul din impozitul pe venit a fost ridicat la 0,7, in schimbul unei reduceri semnificative a subventiei directe.

Sapte alte culte religioase detin statutul de cult inradacinat in societate, iar trei dintre acestea (comunitatea protestanta, evreiasca si musulmana) au incheiate acorduri cu statul, care le confera o serie de beneficii fiscale (asimilabile entitatilor non-profit), dreptul de a numi profesori de religie in scolile publice si capelani in unele institutii publice, precum si acces la unele subventii financiare directe pentru proiecte culturale, educationale si sociale. Autoritatile regionale si cele locale pot, la randul lor, sa suplimenteze acest sprijin oferit de organismele federale.

Intre beneficiile fiscale acordate acestor culte se numara scutirea de la plata impozitului pe venit, daca scopul in care sunt folosite veniturile sunt cele declarate ca obiective statutare, neimpozitarea activitatilor de producere a publicatiilor si obiectelor religioase, precum si neimpozitarea lacasurile de cult. In cazul Bisericii Romano-Catolice, nicio cladire – nici chiar cele folosite in scop comercial – nu este impozitata, desi aceasta prevedere este foarte des contestata, pe fondul crizei economice actuale.

  • Danemarca

Tipul de relatie stat – culte:  Exista trei niveluri: Biserica Evanghelica Luterana – Folkekirche este recunoscuta ca Biserica nationala, conform Art. 4 din Constitutie; mai functioneaza 11 comunitati religioase recunoscute, iar alte 90 de denominatiuni au dreptul de a oficia casatorii cu efecte civile. Cultele care nu beneficiaza de recunoastere publica sunt libere sa functioneze. Principala institutie responsabila de gestionarea raporturilor dintre stat si culte este Ministrul Afacerilor Ecleziastice.

Finantarea activitatilor cultelor
Salarizarea clerului: Statul colecteaza de la toti cetatenii, indiferent de confesiune, un impozit bisericesc destinat finantarii Bisericii Evanghelice Luterane. Din acest impozit si din sume alocate de la bugetul public, statul ofera o contributie (cca 40%) la salariile pastorilor si plateste integral salariile episcopilor. Impozitul bisericesc asigura cea mai mare parte a veniturilor Bisericii Evanghelice. Pastorii Bisericii evanghelice sunt functionari publici. Alte comunitati religioase nu primesc sprijin financiar pentru salarizarea clerului.

Finantarea lacasurilor de cult
Statul sprijina financiar repararea bisericilor monumente istorice, intretinerea monumentelor si a mormintelor (pentru Biserica Evanghelica).

Capelani in institutii publice:
Statul poate finanta prezenta unor capelani in institutiile publice (pastori sau persoane cu formare teologica), inclusiv in contextul unor situatii de urgenta sau calamitati.

Scutiri de taxe si impozite:
Membrii comunitatilor religioase recunoscute, altele decat Biserica Evanghelica, pot obtine deducerea din impozitul pe venit a contributiilor catre cultele respective, iar comunitatile religioase (altele decat Biserica Evanghelica) beneficiaza de o serie de scutiri de taxe si impozite. Cultele cu drept de a oficia casatorii cu efecte civile pot beneficia, in anumite conditii, de scutiri fiscale pentru sumele provenite din donatii. Statul acopera aproximativ 12 la suta din bugetul Bisericii Evanghelice, in schimbul acestei sume, BEL se ocupa si de administrarea cimitirelor, de registrul evidentei populatiei, prin inregistrarea nasterilor, casatoriilor, decesurilor etc. Cealalta parte a bugetului bisericii, mult mai consistenta, provine dintr-o taxa (impozit bisericesc), platita numai de membrii BEL, colectata insa tot de stat, laolalta cu celelalte taxe. BEL este exonerata de impozitul funciar si de impozitul pe imobilele bisericesti.

Alte forme de finantare:
Institutiile sociale sau caritabile organizate de comunitatile religioase care colaboreaza cu institutiile publice pentru prestarea de servicii de interes public pot beneficia de subventii de la stat.

Educatia religioasa in scoala:
In scolile publice sunt oferite cursuri de “educatie crestina” sau “educatie religioasa”. Cursurile sunt orientate in principal spre predarea invataturii si istoriei Bisericii Evanghelice; la clasele superioare, sunt prezentate si alte credinte si filosofii de viata, relatia dintre Biserica si stat in Danemarca si in Europa. Cursurile de educatie religioasa sunt obligatorii pentru clasele I-X. Pentru clasele a VII-a si a VIII-a, cand in parohii sunt organizate cursuri speciale in vederea confirmarii, elevii pot alege sa participe la acestea sau la cursurile de educatie religioasa obisnuite.

Invatamantul teologic / confesional:
Doua facultati de teologie (pastorala, pentru Biserica Evanghelica) sunt integrate in universitatile publice. O facultate de teologie a unei universitati private a fost acreditata pentru alte confesiuni protestante. Mai functioneaza si alte doua institutii de invatamant teologic superior cu caracter privat, dar diplomele acestora nu sunt recunoscute de stat.

Întreaga analiză, pe hotnews.ro.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

4 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Khostel

    Neaparat trebuie sa facem ca grecii, mai ales ca la noi o sa vina turistii la greu pentru fufele de la Mamaia si apa rece de acolo :(
    Nu mai comparati state cu monarhie. Acolo s-a pastrat ideea ca regele / regina e “patriarhul” si au legat acum sute de ani imaginea si asa a ramas. reveniti cu picioarele pe pamant !

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ella Manu

    Batza-va sa va batza Al de Sus, de necredinciosi, nu va-i rusine sa huliți? Voi punetz botu’ la to’ ce latră porcu de cane tapalagos din Calvaser despre bisearqa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact