Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
13°C

E-an-na. Tinerii rockeri sibieni care duc Jiana la cel mai mare festival heavy-metal din lume | Foto și video

E-an-na. Tinerii rockeri sibieni care duc Jiana la cel mai mare festival heavy-metal din lume | Foto și video

E-an-na este numele uneia dintre trupele sibiene cu un succes în creștere nu doar pe piața din România, ci și cea din estul și centrul Europei. De curând, cei șapte tineri care dau suflet formației care își găsește inspirația în folclorul autentic au câștigat finala românească a concursului organizat în cadrul Wacken, considerat cel mai mare festival de heavy-metal din lume.

E-an-na este urmarea mai multor ani de prezență scenică a celor șapte tineri, în formații diferite. Faptul că niciunul nu este la primul proiect îi face să creadă că greșelile trecute i-au ajutat ca acum treaba să meargă „atât de bine“. Iar pentru că sunt întrebați de fiecare dată, au pregătit răspunsul referitor la numele trupei lor. „Înseamnă Casa Cerului, în sumeriană. Noi îl folosim ca să descriem conceptul trupei noastre, acela de a crea o lume a noastră, nouă, prin care să scăpăm de cea veche“, explică Andrei, de 22 de ani, student la Informatică până acum câteva zile, când a devenit licențiat.

Împreună cu Ovidiu, unul din chitariștii formației, Andrei a scris acum doi ani mai bine de 30 de piese, inspirate din folclorul autentic. A urmat formația E-an-na, în care piesele au fost cizelate, luni întregi de repetiții, un concert de debut și zeci de alte concerte, inclusiv un mic turneu-est european în prima parte a acestui an. În urmă cu trei săptămâni, E-an-na a câștigat concursul Wacken Metal Battle România, în urma căruia a fost desemnată să reprezinte țara noastră în concursul celui mai mare festival de heavy-metal din lume, Wacken Open Air din Germania, la care anul trecut au participat 75.000 de spectatori.

E-an-na (13) Cu Ovidiu, Dragoș, Andrei și Paul (de la stânga la dreapta) ne-am întâlnit în sala de repetiții

Cei șapte cântă ”folk-metal”, adică un stil de rock mai brutal, în cazul de față inspirat din folclorul autentic românesc. În rândul adepților metal din România, E-an-na și-a făcut extrem de rapid un nume urmărit la festivaluri.

Din patru orașe

Andrei este vocalist și cel care cântă la instrumentele de suflat, în special fluier. Tot din Sibiu, alături de el mai sunt Ovidiu (24 de ani, chitarist), Dragoș (24 de ani, basist) și Paul (25 de ani, tobar). Toți patru, ingineri programatori. „Corporatiști“, râd laolaltă. Ceilalți trei membri ai formației de folk-metal sunt răspândiți în alte trei zări ale țării: Alex, student din Timișoara, cântă la chitară, Ioana care tocmai a terminat Conservatorul e din Brașov și cântă la clape, iar Roxana, violonistă și vocea a doua, este din Iași și tocmai își termină doctoratul în biochimie. Cei patru sibieni recunosc că este greu cu o formație atât de „împrăștiată“ prin țară. „Foarte rar ne vedem să repetăm împreună. Mai ales la concerte. E dificil să ajungi ca toți să cunoască piesele. Iar ca să ne mai reunim într-un oraș este prea târziu. Toți suntem legați de niște servicii“, spune Andrei. Servicii fără de care, trupa E-an-na nu ar mai continua să existe, dat fiind contextul muzicii underground din România.

Seriozitatea

Locul consacrat de repetiții al celor de la E-an-na este în sălile lui Ilie „Manole“ Vlad, chitaristul celor de la Antract. De fapt, este singurul loc din Sibiu în care tinerele trupe pot găsi loc de repetiții, fapt ce i-a permis lui Manole să le urmărească evoluția. „Chiar au evoluat foarte mult, iar asta numai pentru că sunt ei serioși. Este o trupă care repetă de cel puțin două ori pe săptămână, iar tobarul vine să studieze și individual. Toată munca asta pe care o fac împreună se vede. Din păcate sunt foarte puține trupe din Sibiu care fac asta“, observă chitaristul celor de la Antract.

manole antract E-an-na (8) Ilie ”Manole” Vlad, chitaristul celor de la Antract, apreciază seriozitatea celor de la E-an-na, caracteristică ”obligatorie” pentru trupele care vor să evolueze

Și tot pe seriozitate pun accentul și cei patru sibieni ai E-an-na. „Noi am avut multe și alte formații înainte, am mai și lucrat în altele împreună. Acest proiect e cel mai reușit până acum, nu neapărat cel mai lung. Am fost mai determinați să facem ceva, să fim cât mai serioși. Să nu fim unii care doar să vină la o sală de repetiții, să mai bem ceva și să ne simțim bine. De la început am luat această inițiativă foarte în serios. Nu voiam să fim o trupă de week-end“, explică Ovidiu. „La un moment dat te saturi să tot începi proiecte“, întărește și Paul, de la tobe. Tocmai de aceea, pentru prima piesă a celor patru – Jiana – repetițiile au durat mult. La fel ca și pentru concertul de debut, care a venit la un an de la înființarea formației, în septembrie 2015, la Timișoara. Pentru concert au pregătit trei piese, au cântat șase, iar cei peste 200 de oameni care au participat au lansat rapid vestea noii formații care a apărut pe scena rockului agresiv din România. „Simțeai că lumea aștepta așa ceva. Publicul a fost incredibil pentru un concert de debut. Puteai să ți-o iei în cap la ce reacții am avut“, își amintește Dragoș, basistul.

Folclorul care asigură sursa de inspirație a celor de la E-an-na este „autentic“, fiind cel cules din țară și nu ascultat la televizor. „De exemplu, cei de la Casa de discuri Electrecord au cules o seamă de cântece, multe instrumentale, de fluier, de care nu a auzit mai nimeni. Trebuie să sapi mult, dar nu după muzica ce o auzi promovată la TV“, explică Andrei.

100 de zile, „sacrificate“ dintr-un an

E-an-na a crescut rapid pe scena rock underground, românească. A urmat primul album și alte piese lansate în format single, zeci de concerte, chiar și un mic turneu est-european, prin Polonia, România și Ungaria. Doar că în spatele acestei activități scenice, apreciată și pe internet, stau nu doar repetiții, ci și investiții. Bani scoși din propriile buzunare de cei șapte tineri. ”E prea trist să ne gândim câți bani am investit. Mie nu îmi place să conduc, dar de banii investiți sigur puteam să ne schimbăm fiecare mașina“, apreciază Ovidiu. Deocamdată, cei șapte nu au ajuns la investiții în echipamente mai bune. „Avem un fond al trupei unde punem bani sănătos, bani din care facem tricouri, scoatem CD-urile, plătim drumurile trupei. Am fi morți dacă nu am face-o“, arată și Andrei. Vocalistul care, pentru prima piesă, în lipsa unui studio de înregistrări, a folosit dulapul de haine din propria casă. Peste ușile mobilierului au pus o plapumă care să capitoneze, iar în dulap a fost pus microfonul pe stativ. „Iar eu, chircit acolo, urlam ca dementul“, râde Andrei.

Întrebați dacă se poate trăi din muzică, toți patru răspund că „nu“, cel puțin nu din scena underground românească. Tocmai acest lucru i-a determinat să își organizeze turneul prin alte țări, participarea la Wacken sau concertele din Ucraina, ce va preceda participarea la festivalul din Germania. Doar că o asemenea activitate înseamnă multe sacrificii, spun membrii sibieni ai E-an-na. „E ca un hobby care îți înghite cam orice alte resurse de care ai avea nevoie în altă parte. Chiar nu te lasă să faci altceva. Nu ai cum, nici din punct de vedere material, nici al timpului. Anul trecut, noi am avut cam 50 de concerte și asta înseamnă cel puțin 100 de zile, dintr-un an, cap-coadă doar pentru formație. Cu repetiții, cu drum, cu pregătiri, cu concerte, cu totׅ“, contribuie cu toții la răspuns.

E-an-na (7)

Ultima dată când au ieșit „la o bere“ în centrul Sibiului și-au dat seama că acest lucru nu l-au mai făcut de vreo trei luni și că orașul în care locuiesc s-a mai schimbat. „Munca la o trupă ca a noastră înseamnă 50% muzică. Cealaltă jumătate este compusă din ceea ce ar fi trebuit făcut de o echipă angajată, care să rezolve de la promovare, la transport și toate celelalte multe lucruri“, susține Andrei.

De altfel, orice zi de concert înseamnă sacrificii în alte zone. „Pentru noi, dacă avem vinerea un concert, înseamnă că am mers la serviciu mai devreme, pentru a termina mai repede. Iar după concert, ești pregătit doar să adormi. Adică, mai ai de strâns sculele, de căutat cazarea, deci numai de a fi pilit nu ai chef“, explică cei patru.

10.000 de spectatori. Cel puțin

Până acum, cei mai mulți spectatori ai E-an-na s-au numărat în jurul a 2.000, la Beclean, în cursul anului trecut. La Wacken, în schimb, vor avea în jur de 10.000, cel puțin, apreciază Laurențiu Străuț, promoter al Wacken Metal Battle România. El își bazează aprecierile pe faptul că E-an-na va urca pe scenă pe 2 august, în prima zi de concurs, iar lor le vor urma trupe consacrate ale genului, precum Ugly Kid Joe, Flotsam and Jetsam și Annihilator. „Genul folk metal chiar este unul apreciat în Germania și zona respectivă. Eu sunt ferm convins că cei de la E-an-na vor face o figură bună. Au o activitate de scenă intensă, se vede că au avut concerte, că nu mai au trec de scenă. Au un show complet, comunicare cu public, au prezență, au energie, pentru Wacken și-au pregătit costume, transmit și elemente naționale ale folclorului nostru, care îmbinate cu metalul sună excelent“, spune Laurențiu Străuț. România nu este la prima prezență în finala de la Wacken. În 2014, românii de la Dirty Shirt au ocupat locul II, iar în anul următor, cei de la Dark Fusion au fost clasați la final pe locul al șaselea.

Ar prinde bine ajutorul celorlalți

După cum spune și Laurențiu Străuț, concursul Wacken Metal Battle România este o oportunitate pentru trupele tinere din țară, care altfel nu ar avea șansa să urce pe scena celui mai important festival metal din lume. Dar după cum arată și Ovidiu, chitaristul de la E-an-na, o astfel de șansă nu vine doar cu lauri. „Să câștigi competiția pe România e un moment de fericire, în care îți dai seama că ajungi acolo, la Wacken. După care, imediat, urmează un moment de îngrijorare și întristare. Căci îți dai seama că nu ai cum să ajungi acolo, din punct de vedere financiar“, arată Ovidiu. Pentru că ar fi fost „ciudat“ să se prezinte „ca și când ar fi putut câștiga“, tinerii de la E-an-na nu s-au dus să caute sponsori de la începutul competiției pe România. Așa că s-au trezit că în decurs de o lună trebuie să facă rost de bani pentru transportul de 4.000 de km, cazare, masă, consumabile și așa mai departe. „Noi suntem în stadiul în care dacă se strică ceva, e trist, suntem gata. De când am câștigat, constant căutăm firme sau instituții care ne susțină. Deocamdată, relativ puține răspunsuri pozitive. Eu când le prezint situația le spun că nu ajută o formație de un anumit gen de muzică care să ajungă undeva, ci ajută un grup de tineri care vor să facă destul de mult, dar nu au cum“, mai arată Ovidiu.

Ajutorul pe care îl solicită cei de la E-an-na este pentru ca trupa să nu își afecteze viitorul prea mult. În urma turneului est-european din primăvară, fiecare din membrii trupei a trebuit să mai aducă de acasă între 500 și 1.000 de lei, pentru a acoperi costurile. „Și am avut noroc cu șoferul microbuzului, care s-a împrietenit cu noi după atâtea concerte și ne-a păsuit cu o parte din bani. Eu înțeleg de ce sunt multe trupe din România care vor să cânte doar aici. Pentru că e mai sigur, mai ieftin. Noi de la început până acum, suntem tot pe muchie. Nu îți mai trebuie să bei. Realitatea e un drog mult mai puternic“, zâmbește Andrei.

Cei care doresc să îi ajute pe cei de la E-an-na, pot lua legătura cu membrii formației prin intermediul paginii lor de Facebook, E-an-na România.

Foto: Silvana Armat

E-an-na (19) E-an-na (18) E-an-na (17) E-an-na (15) E-an-na (14) E-an-na (13) E-an-na (16) E-an-na (6) E-an-na (5) E-an-na (4) E-an-na (3) E-an-na (2) E-an-na (1)

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

10 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

popa

Acum 6 ani

viitoare generatie de drogati, alcoolisti pisati pe ei si taietori de vene!
Raspunde

Badea

Acum 6 ani

Drept, asa au ajuns pentru ca nu au crezut in biserica si nu au votat PSD. Sunt agenti straini care incearca sa ne submineze credinta si traditiile pe care tot vestul satanic le vrea distruse. In special tanarul cu sapca neagra, culoarea satanei. Sunt si informaticieni, deci lucreaza cu calculatorul, unealta satanei.
Raspunde

R

Acum 6 ani

Ești deștept, bă, ce să zic?! De curios: După ce ți-ai dat seama de cele înșirate?
Raspunde

Gheorghe

Acum 6 ani

Te rog mentioneaza realizarile tale precum si ce diploma ai. Multumesc. Dupa aceea poti face afirmatii de genul.
Raspunde

Gherg

Acum 6 ani

Nu iti poate mentiona realizarile si ce diploma are pentru ca daca ar face-o, te-ai putea sa te simti complexat.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

raspandache

Acum 6 ani

Lasati folclorul autentic in pace nenorocitilor! Numai folclorul n-a mai fost pervertit in tara asta, adunatura de idioti cu pretentii de intelectuali!
Raspunde

Feri

Acum 6 ani

raspandache ar prefera sa fie el pervertit nitel, numai pentru a "lua una pentru echipa", dar de fapt tot de placere s-ar terfeli putin
Raspunde

doua puncte

Acum 6 ani

Coalitia pentru vanilie approved
Raspunde

Vecina

Acum 6 ani

Bravo mult succes in continuare
Raspunde

Vecina

Acum 6 ani

Chiar daca nu este genul meu de muzica in acest domeniu ați obținut un rezultat spectaculos
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus