X

Gândirea (ne)legiuitorului român

Traian Deleanu

Criza forței de muncă din Sibiu este un subiect pe care îl putem regăsi în jurul majorității orașelor acestei țări. Cu cât orașul este mai mare, în general, cu atât criza este mai profundă. Lipsa forței de muncă reduce investițiile, ceea ce duce la încetinirea dezvoltării și așa mai departe, deci subiectul nu este deloc unul de lăsat ”la și altele”.

În acest context, antreprenorii români au urmărit pașii omologilor lor din țările cu apă mai caldă decât cea care doar pare să se întrezărească pe țevile mioritice. Iar antreprenorii din acele țări au rezolvat criza de la ei după ce au adus forță de muncă nouă, din alte țări, mai „bananiere“. Cu sprijin politic, evident, piața forței de muncă deschisă din Uniunea Europeană a atras români, moldoveni, bulgari sau polonezi cu duiumul, ca să nu vorbim de alte nații din restul lumii. În acest context, ce a gândit, absolut logic, antreprenorul român: „eu de ce să nu pot aduce muncitori din alte țări? Chiar dacă aș plăti mai mult decât salariul minim pe economie, un angajat din afara țării nu va migra atât de ușor precum unul din România, deci prefer să plătesc un salariu mai mare unui angajat mai stabil”.

O astfel de alegere ar fi permis și o altă abordare a forței de muncă locale. Adică, angajatul adus din alte țări ar fi devenit subordonatul celui român, care, prin urmare, s-ar fi bucurat de un statut social mai ridicat. Nu e mare filozofie, este exact ceea ce se întâmplă în țările dezvoltate, unde ”munca de jos” este prestată de imigranți, în special.

Cu toate acestea, antreprenorul român nu poate aplica o astfel de politică, în special din cauza unei prevederi legale care arată că forța de muncă adusă din alte țări trebuie plătită cu cel puțin salariul mediu pe economie. Care, anul acesta, este de aproape 690 de euro pe lună. Orice salariu mai mic plătit forței de muncă ”din import” atrage răspunderea penală a antreprenorului.

Cu alte cuvinte, în mintea parlamentarilor care legiferează prin această parte a lumii, este normal să plătești lunar cu echivalentul a nici 320 de euro un român, dar nu ai voie în ruptul capului să dai mai puțin de dublu și ceva unui străin care s-ar mulțumi și cu sume mai mici. Din câte am înțeles, limita aceasta a fost impusă în urma unui scandal de acum câțiva ani, când mai mulți chinezi aduși să muncească în România au fost părăsiți de angajator. Iar reacția (ne)legiuitorului român a fost asta, de a impune ca salariul minim pentru străini să fie cel mediu pe economie.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact