Aarhus și zona centrală a Danemarcei, împreună cu estul Lombardiei (Italia) sunt cele două regiuni care, în 2017, împart titlul de Regiune Gastronomică Europeană, aidoma felului în care același titlul va fi împărțit între Sibiu și Egeea de Sud (Grecia) peste un an și jumătate.
Danezii, al căror oraș Aarhus este și Capitală culturală europeană anul acesta, au început să se pregătească pentru titlul gastronomic încă din 2015, alocând peste nouă milioane de euro în acest sens. Pentru anul acesta au alocat zece milioane de euro și s-a ajuns la peste 420 de proiecte derulate din februarie până la finele anului.
Italienii, în schimb, au prevăzut cinci milioane de euro, doar pentru anul în curs, iar pe site-ul oficial proiectele prezentate par, mai degrabă, o continuare a celor care oricum aveau o tradiție de zeci de ani. Bine, pe lângă o bucătărie ce a cucerit lumea, italienii scot la înaintare în promovarea proiectului lor orașe precum Bergamo, Brescia sau Cremona, plescăind parcă mulțumiți din limbă că ”au cu ce”.
La Sibiu, deocamdată avem reorganizarea pieței țărănești din parcarea Sălii Transilvania, proiecte în Muzeul din Dumbrava Sibiului (ideea „Grădină și peisaj“ e excelentă) și demersurile de recunoaștere la nivel european a Brânzei de Sibiu și a Porcului de Bazna. Plus promisiunea alocării a aproape nouă milioane de euro pentru anul 2019 când se vor întâmpla lucruri.
Cam ce anume, însă, e greu de dibuit. Bine, există un dosar de candidatură unde sunt descrise mai multe idei generoase, de la dezvoltarea piețelor agroalimentare, promovarea alimentației sănătoase și a lanțului scurt al aprovizionării, crearea unei bănci de semințe și proiecte de consiliere, inclusiv în zona restaurantelor. Idei, în parte, cât se poate de concrete, dar – deocamdată – fără urme de implementare.
În mai puțin de un an și jumătate, programul Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană ar trebui să fie pregătit pentru implementare. Poate că așa, spus, un an și jumătate pare mult, dar când vine vorba de acțiuni ale instituțiilor este extrem de puțin. Nu e de ajuns să aduci trei semințe de fasole și un agricultor bătrân de pe Valea Hârtibaciului, musai îmbrăcat în port tradițional, și să spui că ai Bancă de semințe. Nu e de ajuns să faci niște afișe colorate, de lipit pe ușile restaurantelor, și să spui că acolo se dezvoltă un ”gust local”. E nevoie de foarte multă muncă, dacă vrem ca din cele 175 de restaurante din zonă (după cum zice la dosar) să contribuie cu adevărat la promovarea gustului autentic local și nu la pizza învățată de bucătar când lucra pe vas în Spania ori ”platoul țărănesc” pe care zac „cărneturi“ cumpărate din Metro.
Cu alte cuvinte, pregătirea Sibiului pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană pare cam întârziată. Încă plutește o ceață de concediu a la ”mai este timp” peste toată această poveste. Bine, putem să facem și ca italienii de anul acesta și să încropim din evenimentele care deja există un program peste care să lipim eticheta de gastronomie. Să mai adăugăm și faptul că, iată, Sibiul a fost capitală culturală europeană, să aducem trei ”masterșefi” și ”două lelițe” și să bifăm tradițional evenimentul. Nimeni nu se va supăra, căci ăștia suntem. Dar, parcă Sibiul era mai cu ștaif, mai cu experiență organizatorică…
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Valea Hartibaciului , Dumbrava Sibiului , Sălii Transilvania , Asistenţă Socială Sibiu , Regiune Gastronomică Europeană
Vizualizari: 1818
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Ombladon
Acum 2 ore
Paganini
Acum 2 ore
Didulescu
Acum 2 ore
Mioara
Acum 2 ore
Andrei