Cât de grav e dacă sărim peste micul dejun sau câte feluri ar trebui să mâncăm la prânz? Acestea sunt numai două dintre întrebările la care am încercat să găsim un răspuns. Pentru aceasta am stat de vorbă cu nutriționistul Lavinia Bratu, invitată să le vorbească studenților din Sibiu despre nutriţie.
Reporter: Deseori ni se vorbește despre echilibru. În acest context, intră și alimentația?
Lavinia Bratu: Categoric. În ceea ce privește corpul, sănătatea, unul dintre pilonii care susțin această sănătate este mâncarea, hrana de zi cu zi. Așa cum zicea părintele medicinii, hrana să vă fie medicament, iată cât de actual este și în ziua de azi, când avem atât de multe ispite și înșelări din punct de vedere nutrițional.
Noi, românii, mâncăm sănătos, în general?
Îndrăznesc să cred că putem mai mult, că noi, românii, încet, încet putem să deschidem ochii să avem o minte trează, să distingem între cele de trebuință și cele de înșelare din punct de vedere nutrițional. Atât de frumos mâncau bunicii și străbunicii noștri. Îmi aduc aminte de pâinea pe șpor a bunicii rasă cu usturoi și ulei de dovleac... Cum să uiți lucrurile acestea simple și firești? Eu cred că într-o bună zi ne vom aminti de simplitate. Pentru că, de fapt, hrana înseamnă firesc, integru și simplu.
Cu toate că la țară se gătește cu destul de multă grăsime...
Mâncarea de la țară e echilibrată. Strămoșii noștri consumau leguminoase și grâne. Mai erau bulbii: ceapa și usturoiul, care sunt atât de bine văzute și în zilele noastre. Pe lângă asta erau fructele de pădure care sunt vedetele antioxidanților din toate produsele celebre. Creșteam și animale, dar nu pentru carnea lor pentru că se mâncau doar acelea din turmă.
Să înțeleg că ar trebui să ne întoarcem la cum trăiau strămoșii noștri?
Ar trebui să ne întoarcem la simplitate, la rădăcini. Noi toți știm ce să mâncăm. Nu cred că este vreun om ce nu știe ce să mănânce, doar că am uitat, fiind acoperiți de această manipulare a informației. Progresul în nutriție nu este real. Noi suntem într-un regres și ar trebui să ne întoarcem la lucruri simple.
Dar avem atâtea fast-food-uri...
Da... Dar oare ce înseamnă fast-food? Să mănânci repede e un trand împrumutat dintr-o altă țară, care are o cultură foarte mică. Popoarele în care se mănâncă cel mai bine sunt cele care au o cultură, iar noi avem asta. E bine să nu ne lăsăm înșelați. Oamenii mănâncă la fast-food pentru că sunt nemulțumiți de viața pe care o au. Pentru că nu au scop și o direcție în viața lor. Este o formă prin care se pedepsesc. Într-adevăr poate îți place gustul, dar știi că nu-ți face bine.
Chiar e micul-dejun cea mai importantă masă din zi?
Nu există o dietă standard pentru fiecare. Ce e potrivit pentru mine s-ar putea să nu fie potrivit pentru tine. Fiecare trebuie să-și găsească propriul ritm, adaptat la activitatea fizică și intelectuală, la programul de lucru. Sunt oameni care spun că micul dejun nu trebuie sărit. În același timp, vreau să vă spun că, în denumirea lui, mic dejun înseamnă puțin.
Românul a fost învățat să mănânce mult la prânz. E nevoie de trei mese?
În niciun caz. Nu mâncăm desert după mâncare. Poate trei feluri sunt la ospețe, la nunți și ceremonii. Două feluri sunt suficiente, iar din acestea două, una trebuie să fie neapărat crudă.
Ce mâncăm când suntem la birou?
Ca să nu avem ispite care nu ai nicio treabă cu nutriția este bine ca mereu să avem alături de noi apă, un bol în care ne punem nuci, care sunt pline de magneziu și grăsimi bune și, poate, fructe sau fructe uscate. Din când în când, nu zice nimeni să nu mâncăm o ciocolată neagră cu 75-85% cacao, dacă e vegană și mai bine. Mâncăm puțin și de calitate. Și nu mâncate nesăbuit.
Auzim frecvent de fructe și legume injectate și stropite. Cum le găsim, totuși, pe cele naturale?
E nevoie de căutare. Trebuie să ne punem gândul: vreau să mănânc sănătos și începem încet încet să întrebăm, să căutăm, să intrăm în contact cu oameni care au aceleași preocupări ca noi și vom găsim căi. Trebuie să ne facem un obicei din a intra în magazinele naturiste, acolo găsim o mulțime de lucruri.
Dar, magazinele naturiste nu sunt neapărat și accesibile pentru toată lumea ca preț...
Să vă aduceți aminte că atunci când mâncăm calitate, mâncăm mult mai puțin pentru că organismul are nutrienții necesari și atunci cantitatea scade. Dacă mâncăm calorii goale, după două ore ne e foame din nou. Trebuie să mizăm pe calitate în loc de cantitate.
În România, numărul copiilor obezi este foarte mare. Deși, unii părinți încearcă să-și țină sub observație micuții, la grădiniță, încă bomboanele sunt o formă de recompensă. Ce facem atunci?
Este o recompensă ciudată, însă e important ce se întâmplă acasă. La grădiniță, la școală stăm un număr de ore și copiii, dacă acasă au un model, chiar și ceea ce se întâmplă în jurul lor ajunge să fie încercat, dar nu primit ca tipar de funcţionare. Este important anturajul la adolescenți, de exemplu. La copiii mici este foarte important mediul din familie. Până la șapte ani are doi stâlpi: pe mama și pe tata. Dacă pe ei îi vede într-un anumit fel se va forma și el la fel, indiferent de ispitele pe care le are în exterior.
Auzim tot mai des de vegetarieni. E un trend sau au la bază considerente proprii, justificate?
Echilibrul este foarte important. Am întâlnit oameni vegetarieni, care au schimbat dieta și nu au mai mâncat carne pentru că așa li s-a părut lor că este interesant, însă trebuie să aibă înţelegerea acestui lucru. Au luat mulți carbohidrați și s-au îngrășat. De carne, vorbim din două perspective: o carne provenită de la un animal crescut la țară, într-un mediu natural, firesc și vorbim de carne de la animale crescute în medii industriale. Eu nu o recomand pe cea industrială, însă rămâne carnea de la animalele crescute ecologic. Eu de când am început să studiez nutriția, de opt ani, mănânc carne doar când merg la mama. Ani de zile nu am mâncat, dar apoi am văzut că o supără lucrul acesta și mi-am propus ca atunci când merg la ea, să mănânc orice-mi pune în farfurie.
În cazul vegetarienilor, cu ce se înlocuiește proteina animală?
Un om care nu mănâncă carne, mănâncă leguminoase: mazăre, linte, năut, soia, semințe, ceva verde. Iarna nu avem verde, dar o sursă bună de amino-acizi esențial este polenul crud sau pulberea verde de orz.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 6711
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
MB
Acum 2 ore
Claudiu
Acum 2 ore
Liberal autentic
Acum 2 ore
Neli Oproiu
Acum 2 ore
Bobo