X
Ciprian Faraon

Ciprian Faraon: O joacă de ”oameni mari”. Joaca cu cifre

Conform Eurostat și a Institutului Național de Statistică, România a înregistrat în trimestrul 2 a.c. o creștere de 6,1% a PIB, iar în trimestrul 3 o creștere de 8.6% a PIB, raportate la perioadele similare ale anului 2016. Produsul Intern Brut (PIB), pentru necunoscători, este un indicator macroeconomic, adică la nivelul întregii economii naționale, care exprimă valoarea totală de piață a tuturor produselor, serviciilor și mărfurilor, destinate consumului final, cu condiția ca acestea să fi fost produse în interiorul ţării noastre, indiferent dacă agenții economici sunt autohtoni sau străini. Paâ! De ce? Pentru că tot INS și Eurostat ne ajută să înțelegem și de unde această creștere.

Haideți să vedem! Analizând datele publicate am observat că segmentul industrie a înregistrat creștere, însă nu prea mare, respectiv 1,9 puncte procentuale din totalul de 6,1 aferent creșterii PIB in trimestrul 2 al acestui an. Am sperat că aceasta creștere este dată de agricultură. M-am dezarmat destul de repede, doar 0.1% creștere este aferentă segmentului agricultură. Am încercat să privesc cu încredere la segmentul construcții. Greșit din nou, valoarea este negativă, respectiv -0.2%. Mi-au mai rămas serviciile. Fața mi s-a luminat, o creștere de 3.9 puncte procentuale din același total de 6.1%, respectiv peste jumătate din creșterea PIB vine din servicii. Tot e bine, am zis! Însă lucrurile sunt ceva mai complexe! Privirea mi-a coborât pe alte date statistice. Aproximativ 72% din creșterea PIB vine din consum, din cerere, însă o cerere venită din partea gospodăriilor, alias persoană fizică. Cererea de consum din partea statului, sectorul public, cu scopuri de investiții, fiind de numai 8% din creșterea PIB la nivelul trimestrului 2. Sectorul public, mai ales in economiile emergente, este principalul inițiator de investiții. Sectorul public este cel ce ar trebui, la rândul lui, să consume de la companiile private, construind, pentru ca in final să creeze plus valoare economiei. Cu alte cuvinte, situația nu pare a fi prea bună. Prin consumul pe care-l generam, pe persoană fizică, producem o creștere economică nesustenabilă, este fără valoare adăugată economiei, pe termen mediu si lung.

Mi-am propus să caut totuși ceva cifre îmbucurătoare. însă nu am ajuns prea departe și am dat de informații legate de piața muncii. Știm cu toții că e o problemă acută, însă situația este de-a dreptul dezastruoasă. S-o parcurgem! Avem un trend descrescător, negativ, chiar alert, al populației, coroborat cu o emigrare a forței de muncă. Avem o populație NEET( care nu este la scoală, angajată sau in curs de pregătire profesională)  cu mult peste media UE, respectiv 17.4%, fată de media UE 11.6%. Ce ne spun aceste lucruri? Că generația tânără lipsește, decalajul de vârstă se produce, abandonul școlar creste iar lipsa interesului pentru angajare, ori pregătire profesională scade. Cum se poate mai rău, vom ajunge să nu avem cu cine lucra in anii care urmează. De asemenea avem mari probleme de sincronizare a curriculei educaționale cu cererea pieței de forță de muncă.   Avem o rată de abandon școlar foarte ridicată, respectiv 18.5% din populația cu vârstă între 18-24, față de 10.7% media UE. Avem o lipsă de interes pentru perfecționare continuă inclusiv recalificare, doar 1,4% din populația cu vârstă cuprinsă între 25-64 ani au această preocupare, comparativ cu 10.8% media UE. Ce efecte produc aceste situații? O mobilitate redusă a forței de muncă internă, o lipsă de adaptare la schimbări. Nu mai spun că daca din puțin mai și pierzi, pe aceste considerente, oare ce ne mai ramane la dispoziție?

Analiza poate continua cu politicile fiscale,  cu balanța comercială,  cu piețele de capital, însă toate acestea, dar și altele,  le veți găsi într-un material viitor.

Personal, nu cred că trebuie sa ne jucăm cu aceste cifre. Acolo unde sunt cu adevărat creșteri sustenabile, creatoare de plus valoare economiei, populației, acestea trebuie îmbrățișate, trebuie prezentate. Totodată, acolo  unde datele statistice transmit alte mesaje, pe fond, cum e cazul datelor prezentate mai sus, eu, tu, noi toți, trebuie să le cunoaștem astfel încât să putem reacționa responsabil. Chiar nu e o joacă a ”oamenilor mari”!

în încheierea acestui articol, reamintesc îndemnul: Consumă LOCAL. Asigură LOCAL. –  O campanie privind creșterea atașamentului membrilor comunității sibiene față de comunitatea sibiană per ansamblu( instituții locale, firme locale, comunitate)

Ciprian FARAON, mba,drd

Președinte Centrul INFOBiz

p.s. Sintagma ”oameni mari” face referire îndeosebi la politicieni, însă nu exclud și alte grupuri de interese, chiar venind dintr-o zonă foarte profesionalizată.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Opinii
  • Contact