Bugetul Sibiului propus pentru anul 2018 are de toate, cu excepția unui singur lucru.
Bugetul Sibiului pe 2018 are - la o primă vedere - alocări pentru investițiile în străzi și în parcuri. Pentru investiții în noi zone verzi, dar și reabilitări de clădiri. Pentru achiziții de bănci și steaguri, pentru locuințe sociale, dar și pentru un viitor centru de conferințe reluat an de an în bugetele orașului din ultimii zece ani. Același proiect de buget are și bani alocați pentru noi autobuze, atât diesel, cât și electrice sau hibrid. Pentru piste de biciclete amenajate pe malurile Cibinului, dar și pentru amenajarea unui nou loc de agrement în zona Lacului lui Binder, a unor noi terenuri de sport (fotbal și skatepark) în zona Obor.
Are prevăzute fonduri pentru a vedea cum trebuie dezvoltat spitalul de pediatrie, dar și pentru cultură și sport. Are bani prevăzuți pentru un nou Liceu de artă, dar și pentru iluminat public eco-eficient. Are bani alocați pentru implementarea unui proiect de bugetare participativă - în care sibienii decid care sunt proiectele relativ mici, dar cel mai urgent de implementat - dar și studii de fezabilitate în vederea dezvoltării rețelei de transport.
Practic, cam orice domeniu al realității cotidiene a orașului se regăsește în acest buget. Unul cât se poate de corect, cuminte, și care nu are cum să dea bătăi de cap primarului Astrid Fodor. Adică nu are nicio legătură cu situația de la Consiliul județean, care acum plătește amarnic investițiile făcute din vremea lui Ioan Cindrea, care a "risipit" rapid cele aproximativ 60 de milioane de lei excedent bugetar adunate de fostul președinte Martin Bottesch, investindu-le în spitalul județean și drumuri în județ, printre altele. Astfel încât, acum, președinta CJ Sibiu Daniela Câmpean nu doar că nu prea are bani să demareze un serios proiect precum spitalul județean, dar are în fața chiar alternativa de a cere reduceri de personal (care, să fim serioși, cel puțin în cazul CJ-ului poate fi, până la urmă, un lucru bun).
Ceea ce îi lipsește bugetului Sibiului, din punctul meu de vedere, este viziunea. Într-adevăr, toate proiectele de sus, sunt cât se poate de corecte. Poate un pic prea corecte, în sensul că majoritatea dintre acestea pot fi rezultatul unui algoritm matematic. Cu alte cuvinte, rogi un programator de la Visma să îți facă un soft cu numeroase variabile, inputuri (parcă ăsta e termenul folosit de programatori) care să fie introduse constant de funcționărimea din Primărie, iar programul îți va returna zonele în care trebuie alocate bani: pe strada cutărescu deoarece au crescut indicii de trafic și s-au mărit investițiile în reparații, în clădirea nu știu care, deoarece cad pereții ori într-un parc deoarece acolo nu s-au mai investit de 100 de ani bani, iar indicatorii UE ne solicită creșterea spațiilor verzi pe cap de locuitor. Bănci, asfalt, transport public sau ziduri nu țin de viziune, țin de deprinderi funcționărești ale celor care trebuie să asigure funcționarea infrastructurii din acest oraș.
Oraș care cum va fi peste zece sau 15 ani? Care vor fi relațiile lui cu mediul academic, cultural sau economic, relațiile lui cu celelalte localități din jur? Sibiul cultural de acum - pe care parcă tot mai mult l-am dori primenit - acesta va fi și cel propus turiștilor peste 15 ani? Vom rămâne un oraș de turism cultural? Vom îndrăzni să ne luptăm cu marketingul Cluj Napocăi, care atrage studenți la un nivel la care Sibiul doar visează? Studenți care aduc după ei o dezvoltare fără precedent a comunității, Clujul fiind acum pe buzele acestei întregi țări în ultimii ani.
Viziunea este cea care lipsește și din bugetul Sibiului pe 2018. Direcția înspre care orașul acesta tinde, o direcție care îl va face să se distingă de ceilalți competitori (a se citi celelalte orașe care vor să atragă un capital uman de calitate, deja o problemă, dar una care va deveni tot mai acută). Adică, dacă e turismul cultural - cel care l-a cam diferențiat până acum - să vedem clar lucrul acesta.
Doar că a ține un centru de conferințe și spectacole timp de zece ani doar pomenit în niște linii bugetare din care nu se cheltuiește nimic, asta nu are nimic de a face cu o viziune de dezvoltare în direcția turismului cultural, zonă în care operatorii resimt amarnic lipsa infrastructurii. Care, mai mult, pare să înregistreze regresii serioase, dacă e să ne luăm după tot mai îngrijorătoarea situație a viitorului "Centru cultural Ion Besoiu".
Serios, în ce direcție merge acest oraș? Căci a spune că "rezolvăm mai întâi infrastructura municipală" și vedem mai apoi ce facem nu este o viziune. Investițiile în infrastructură nu trebuie să fie un scop în sine, deoarece niciodată o municipalitate nu va finaliza tot ceea ce trebuie aranjat. Serios, chiar și în Germania cea aurită primăriile au totdeauna de făcut un sens giratoriu, un pod, o nouă stradă, o nouă școală ori creșă.
Dar este și asta o politică, aceea a unei dezvoltări moderate, dar extrem de sigură. Pași mărunți, care nu vor da niciodată bătăi de cap sau umori crescute. O politică pe care, sibienii, prin vot, o pot aproba sau respinge. Cel mai probabil, la alegerile din 2020 nu se va găsi nimeni care să ofere o altfel de viziune asupra viitorului acestui municipiu, care să re-aducă sibienilor mândria că locuiesc într-un oraș care dă tonul în această țară într-un anumit domeniu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: strazi , Astrid Fodor , Ioan Cindrea , Ion Besoiu , Infrastructură Mare , Martin Bottesch , Pentru Sibiu , mediu academic , Cluj Napocăi , buget , Sibiu Daniela Câmpean , Televiziunea Favorit , bugetul Sibiului 2016
Vizualizari: 3030
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
MB
Acum 2 ore
Claudiu
Acum 2 ore
Liberal autentic
Acum 2 ore
Neli Oproiu
Acum 2 ore
Bobo