X

Din șapte în șapte ani

Traian Deleanu

Cu excepția Aeroportului sibian – o strălucită inițiativă care anul acesta împlinește zece ani de la punerea în funcțiune, dar care, în definitiv, a fost o modernizare și extindere – toate marile investiții noi ale acestei zone în care trăim au fost făcute din fonduri europene. Podul care permite dezvoltarea Sibiului și înspre Calea Șurii Mici, drumul care leagă Dârlos de Hoghilag, centura Sibiului cu profil de autostradă, sistemul integrat de management al deșeurilor.

Sunt doar câteva exemple – e adevărat, foarte puține – de investiții absolut noi. Înaintea lor nu a fost nimic: pe unde trece acum viaductul Kogălniceanu treceau oamenii la picior calea ferată, pe unde e drumul către Dumbrăveni era un drum de căruțe, gunoaiele erau o brambureală din care nu ne trezim nici acum, pe unde trece acum centura erau culturi de cucuruz.

Orice altă mare investiție la un obiectiv total nou cu surse de finanțare din bugetul local sau central e dezamăgitoare în ceea ce privește evoluția. Spre exemplu, drumul de căruțe dintre Șeica Mare și Șeica Mică. E circulabil, într-adevăr, dar tot nu sunt rezolvate încă unele zone cu alunecări și – cel mai dificil – nu e rezolvată chestiunea accesului din DN14. Acolo se discuta de mult timp de amenajarea unei girații care să asigure o legătură lină între drumul județean și cel național. Sau, dacă vorbim de cele patru blocuri ANL din cartierul Reșița. Cinci ani a fost întârzierea cu care s-au finalizat patru amărâte de blocuri.

În județul Sibiu, cel puțin, din bugetele de stat și cel local, investițiile publice în noi obiective, cele care indică dezvoltarea reală a unei comunități, sunt ca și inexistente ori abia se târăsc. Din nefericire, nu putem decât constata că o analiză a investițiilor din ultimii zeci de ani nu fac decât să susțină ceea ce în popor s-a împământenit sub ”ăștia nu sunt în stare să zugrăvească ce s-a construit pe vremea comuniștilor”. Pentru că în afară de reparații și modernizare, administrațiile locale nu sunt în stare să genereze dezvoltare. Pur și simplu, nu au capacitate. Nu au inventivitatea, determinarea și puterea de a genera soluții adecvate timpurilor în care trăim.

Doar ultra-birocratizatele reguli de cheltuire a fondurilor europene și termenele asumate în astfel de proiecte mai fac ca în acest județ să se nască noi obiective publice majore.

Sibiul se dezvoltă o dată la șapte ani, în ritm cu bugetele Uniunii Europene (bine, o dată la șapte plus doi ani, căci nici în actualul exercițiu european încă nu am reușit să prindem cadența funcționărimii UE). Prin urmare, stimați sibieni, nu vă așteptați la nimic nou major nici anul acesta. Căci abia acum au început a fi semnate primele contracte pe noile fonduri puse la dispoziție de UE. Și, deocamdată, tot din categoria ”zugrăvit” sunt și aceste contracte (modernizări de școli, urmează reabilitări de drumuri).

Blagoslovirea fondurilor UE nu se arată – și nici nu va răsări prea curând – peste miile de sibieni care întind coada unirii pe Alba Iulia la întoarcerea de la serviciu, ori în zona Podului Gării când vin și pleacă dinspre oraș. Oarecum rigurozitatea implementării proiectelor pe fonduri europene nu va lumina, deocamdată, nici miile de sibieni care din bucuria mutării în casă nouă au trecut mult prea rapid în stresul zilnic al încolonării pe Calea Cisnădiei.

Sibiul se mai dezvoltă din șapte în șapte ani. Iar 2018 nu este unul din cei norocoși.

 

PS: Dacă avem în vedere tot mai evidenta incapacitate a administrațiilor locale de a se asocia și genera proiecte noi majore cu impact evident asupra calității vieții comunităților, parcă nu mai pare chiar atât de ”neagră” decizia guvernanților de a nu mai lăsa așa mulți bani la îndemâna primarilor. Doar că, dacă la nivel local avem de-a face cu incapacitate, la nivel central întâlnim marea hoție. Iar a treia cale nu există, deocamdată.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Nelly

    Nu multe, dar sunt cateva zone metropolitane functionale. Zona metroplitana Sibiu de ce nu exista?
    SC Apa-Canal SA Sibiu este operator regional, ce realizeaza lucrari de extindere infrastructura de apa si canalizare in localitatile ce au aici actiuni, deci vorbim de operator regional. De ce Tursib-ul nu devine operator metropolitan? De ce nu se acceseaza fonduri pt. “clusterul” Sibiu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact