L-am găsit pe Facebook, recunosc. Și mi-a atras atenția logo-ul. Că nu multe restaurante din Sibiu, cel puțin, pun preț pe ce scrie deasupra ușii de intrare. „Să fie cele mai ieftine litere volumetrice” pare a fi marketingul suprem în horeca locală. Prin urmare am pornit spre Lor.And, convins fiind că o să găsesc un restaurant aparte. Adevărat am gândit.
Restaurantul e cu concept. Și unul bun, măcar la nivel de principiu, și nu doar gastronomic ci chiar și de microeconomie locală. Clădirea din giratoriul Dumbrăvii cu Mihai Viteazu a fost dată de curând în funcțiune. Nu cred că sunt 6 luni de când a început să fie populată cu firme, cu câteva sute bune de angajați, dacă nu chiar mii în viitorul apropiat. Prin preajmă, la botul calului, nu sunt prea multe opțiuni pentru masa de prânz. Sau cel puțin nu unele care să merite să nu te chinui cu caserola pregătită de cu seară. Prin urmare, e o mutare absolut logică să deschizi peste drum de 1000 de mâncăcioși un restaurant cu livrare. De aici și marketingul restaurantului, majoritatea potențialilor clienți fiind IT-iști care stau toată ziua cu botu-n internet și apreciază și partea de imagine a unui mic business.
Restaurantul propriu-zis are doar trei mese de stat în picioare. Dacă ești în trecere sau vrei să iei masa pe repede înainte, merge perfect. Cu totul cred că n-am stat mai mult de 10 minute în restaurant. Dacă utilizezi serviciile de restaurant, prima impresie nu e cea mai bună. Știți cum se zice că orice fel de mâncare îl mânânci prima dată cu ochii, închipuiți-vă nedumerirea mea când am văzut încă de la intrare două vitrine frigorifice dintre care una era goală iar cealaltă avea trei salate. Dar no, e business de delivery, nimic de comentat aici. Meniul e foarte misto scris cu cretă pe mai multe table atârnate deasupra vitrinelor. Vineri la 4 când am ajuns eu aveau trei feluri de salate, un fel de supă și două feluri doi. Probabil dacă veneam mai repede prindeam ceva mai multă diversitate, ștersăturile de pe tablă păreau recente. Am cerut o supă cremă de ciuperci și un cassoulet de fasole cu cimbrișor proaspăt.
Supa cremă e, probabil, cea mai bine executată cremă de ciuperci din oraș, pentru că am avut niște experiențe absolut odioase cu felul ăsta de supă cremă. Foarte fină și mătăsoasă, cu bucățele de ciuperci de diferite măsuri, foarte gustoasă. O supă atât de faină n-ar trebui servită într-un pahar de carton, cu tacâmuri de plastic. Felul doi, în schimb, m-a dezamăgit.
Pentru că cimbrișorul m-a făcut să aleg fasolea în locul porcului (mvai, cum merg astea două împreună) m-am cam necăjit că au pus pătrunjel tocat peste. Cassoulet-ul n-a fost extraordinar, poate cimbrișorul i-ar fi dat un gust deosebit. Ce am remarcat, fasolea a fost excelent fiartă, al dente, cum ar trebui să fie peste tot. În total am plătit 20 de lei, supele sunt 9, felurile principale 11. Una peste alta n-a fost o experiență chiar cum mă așteptam, dar afacerea chiar are potențial. Am studiat pagina de Facebook și cred că micile scăpări au fost doar un accident, era totuși vineri la ora 16. Îmi place creativitatea echipei din bucătărie, dacă studiați meniurile anterioare sunt cu totul altceva față de clasica ciorbă de văcuță cu smântână și ardei iute.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: restaurant sibiu , Mihai Viteazu , Turnul Sfatului , cronica de restaurant , mancare sibiu , Lor.And , recenzie , Pentru Sibiu
Vizualizari: 12991
Ultimele comentarii
Acum 13 ore
MB
Acum 13 ore
Claudiu
Acum 13 ore
Liberal autentic
Acum 13 ore
Neli Oproiu
Acum 13 ore
Bobo