Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
9°C

Visele sibienilor despre orașul lor acum 15 ani: baraj pe Cibin în Turnișor, parc tehnologic și centru de expoziții

Visele sibienilor despre orașul lor acum 15 ani: baraj pe Cibin în Turnișor, parc tehnologic și centru de expoziții

Se împlinesc 15 ani de când Sibiul postdecembrist își elabora, cu ajutor din afara țării, prima strategie locală de dezvoltare. Din acea strategie, o treime din proiectele prioritare au rămas uitate, altele fiind în continuare pe lista priorităților. Iar cum în prezent nu mai poate fi conceput proiect fără o strategie prealabilă, Turnul Sfatului face o trecere în revistă a ceea ce își propuneau sibienii cu orașul lor în urmă cu 15 ani.

Prima strategie a Sibiului a fost elaborată în cadrul unui grant oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în România. A primit numele de Agenda locală 21, astfel de documentații fiind elaborate în alte 21 de orașe din țară. ”Este absolut necesară realizarea unei strategii care să integreze toate evoluţiile şi iniţiativele apărute în ultimii ani în Sibiu”, scria în cuvântul din deschidere Klaus Iohannis, cel care era primar al Sibiului de trei ani la acea vreme. Alături de el, coordonatori ai primei strategii a Sibiului au mai fost alți nouă funcționari din posturi de conducere, plus un reprezentant al societății civile.

Comitetul Local de Coordonare al Agendei locale 21: Klaus Johannis, primarul Municipiului Sibiu, Eugen Iordănescu, director general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Liviu Cristea, şef departament la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Dumitru Ungureanu, inspector şef al Inspectoratului de Protecţie a Mediului Sibiu, Gheorghe Minune, director al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, Constantin Oprean, rectorul Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, Marina Bogdan, preşedintă a Fundaţiei Comunităţii - reprezentant ales al ONG-urilor sibiene, Mihai Baltador, directorul Centrului Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Sibiu, Iordan Nicola, secretarul Primăriei Municipiului Sibiu
Agenda locală 21 enumera 13 proiecte prioritare care să fie duse la bun sfârșit în perioada 2004 – 2014. În contextul șomajului care încă era văzut ca o reală amenințare, primul proiect pe care și-l propunea administrația locală era cel de înființare a unui Centru regional de formare profesională pentru adulți, finanțat din bugetul național și evaluat la 170.000 de euro. Centrul nu a mai apucat a fi înființat, după cum nu a mai văzut lumina zilei nici Parcul tehnologic și informațional, orientat spre industria IT. Proiectul urma a fi rezultatul unei colaborări între Primărie, Consiliul județean și Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu.

Încă din 2003, pe hârtie era trecut ca proiect prioritar pentru oraș înființarea unui Centru expozițional pentru târguri și expoziții. ”Prin reconstruirea unui Centru Expoziţional pentru Târguri şi Expoziţii, s-ar reabilita imaginea de excelenţă pe care a avut-o Sibiul în perioada interbelică prin “vestitul Târg de mostre din oraşul de pe Cibin”. Cele nouă expoziţii – târguri ce au avut loc în Piaţa Teatrului între anii 1933- 1941, durau circa 20 de zile”, se arăta în justificarea proiectului care atunci era estimat la 450.000 de euro și la o perioadă de realizare cuprinsă între trei și cinci ani, pe care nu a mai apucat să o cunoască. Locul propus era Piața Teatrului, aceeași zonă în care actuala administrație plănuiește un Centru de conferințe și expoziții. Centru care să înglobeze și teatrul, dar pentru care deocamdată nu există decât o largă estimare de zeci de milioane de euro costuri și un concurs de soluții care nu reușește a fi organizat de mai bine de doi ani.

Printre proiectele prioritare din 2003, dar care a dispărut cu totul din preocupările autorităților, este și realizarea unui baraj pe Cibin în zona Turnișor, cu scopul de a furniza apă industrială companiilor din oraș. La finanțarea proiectului erau așteptate contribuții din partea fiecărei unități economice care ar fi avut nevoie de apă industrială și era estimat la 550.000 de euro. ”Proiectul se integrează în planul de amenajare a teritoriului întrucât barajul care este obiectul principal al lucrării există şi aşteaptă de peste 20 de ani să fie refolosit”, scria în strategia de acum 15 ani.

Verdeața. O năzuință de 15 ani

Încă din 2003, administrația locală a Sibiului constata că orașul are nevoie de mai multe spații verzi. Proiectul era văzut drept unul dintre cele mai costisitoare – 1,5 milioane de euro – la vremea aceea și avea termen anul 2010 pentru extinderea și amenajarea spațiilor verzi. Autoritățile de atunci sperau să implice și sibienii în acest demers, prin ”instituirea de către administraţia publică locală a unor facilităţi economice (reduceri de taxe şi impozite) pentru agenţii economici, organizaţiile sau persoanele fizice care investesc în reabilitarea şi întreţinerea zonelor verzi. Parcul Sub Arini era propus a deveni un parc dendrologic (proiect de 500.000 de euro), iar pentru a salva arborii-monument de aici erau necesare lucrări de reabilitare a pânzei freatice. Estimat la doar 21.000 de euro și o perioadă de implementare de doar șase luni, proiectul a reapărut tot la capitolul ”necesități” și în actualul plan urbanistic general al orașului.

parc sub arini (24)

Tot în zona protejării mediului se înscria și proiectul de elaborare și implementare a unui management eficient al Parcului natural Dumbrava. Instituția desemnată a fi responsabilă cu acest proiect estimat la 100.000 de euro și termen de realizare anul 2005 a fost Direcția Silvică. Parcul natural există și acum, fiind administrat de aceeași instituție, doar că între timp, în zona din spatele actualului hotel Hilton a apărut o zonă rezidențială, pentru care chiar Primăria Sibiu lucrează la un plan urbanistic de extindere.

Ceea ce s-a făcut

Nu toate proiectele din prima strategie a Sibiului au rămas doar pe hârtie. Spre exemplu, încă din 2003, Sibiul își propunea să își modernizeze Grădina Zoologică. Un milion de euro erau planurile investiționale până în 2005 pentru Zoo. Planurile au fost demult depășite, investițiile continuând și anul acesta. Tot în prima strategie a Sibiului apare și proiectul unor ”străzi verzi” în zonele turistice limitrofe ale Sibiului. Proiectul – care inițial avea termen de realizare 2006 – a fost implementat în 2009, prin crearea unei piste până la Grădina Zoologică, prin Pădurea Dumbrava. A fost continuat de autoritățile județene, care au extins pista către Rășinari, mai apoi prin Pădurea Dumbrava și, înapoi, către Sibiu pe Calea Poplăcii.

Singurele proiecte prioritare din Agenda locală 21 realizate în totalitate sunt cele din zona deșeurilor municipale. Sunt și cele mai costisitoare proiecte și, în cele din urmă, au fost realizate din fonduri europene alocate ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Practic, în 2003, administrația locală își propunea să investească 5,5 milioane de euro în sistemul de colectare selectivă, alte 5,8 milioane de euro într-o stație de transfer și sortare și 1,1 milioane de euro în închiderea gropii de gunoi din dealul Dăii. De menționat că toate acestea au fost realizate într-un proiect al cărui beneficiar a fost Consiliul județean Sibiu.

gunoaie-colectare-selectiva-soma-16

Sibiul, atunci și acum

2003 era anul în care, în cartierele periferice ale Sibiului, era permisă creșterea oricărui fel de animale, inclusiv a celor precum oile sau vacile. De altfel, două procente din efectivul total al animalelor din județ erau crescute în municipiul Sibiu, evidenția documentul în discuție (aproape 1.200 de bovine, 1.000 de vaci de lapte, 7.000 de oi, peste 3.500 de porci etc). Orașul avea 250 de km de canalizare (față de 318 de km acum), iar datele în ceea ce privește lungimea străzilor se bat cap în cap: în Agenda locală 21 sunt enumerate străzi cu o lungime totală de 290 de km, din care 175 de km modernizate, în timp ce acum lungimea străzilor pare a fi mult mai mică. ”Municipiul Sibiu are o rețea stradală cu o lungime de 150 km, însumând aproximativ 600 de străzi nominale”, scrie în actuala strategie a orașului.

Sibiul era deservit acum 15 ani de 83 de autobuze și 35 de troleibuze (118 mijloace de transport în total), în timp ce acum flota Tursib se bazează pe 107 autobuze. În 2003, Sibiul nu avea piste pentru biciclete, nu avea locuri de joacă pentru copii în cartiere, Gușterița și Turnișorul erau cartiere cu un vădit aspect rural, iar facilitățile pentru deplasarea persoanelor cu handicap erau ca și inexistente. Nu exista sistem de colectare selectivă a deșeurilor, un experiment realizat în acest sens fiind sortit eșecului. ”Deşeurile colectate selectiv, într-o zonă a cartierului Hipodrom au fost depuse tot pe depozitul municipal, fără valorificare”, se amintește în prima strategie de dezvoltare a Sibiului.

2003 mai era anul în care începeau lucrările la centura ocolitoare a Sibiului, deschisă circulației șapte ani mai târziu, iar pe aeroportul Sibiu numărul total al pasagerilor era sub 30.000, față de peste 500.000 anul trecut. De altfel, nici turismul nu era o industrie apropiată de cea de acum: Sibiul număra aproximativ aproape 2.600 de locuri de cazare, față de mai bine de 5.500, în prezent.

Titlul de Capitală culturală europeană nu era încă o certitudine, pentru 2007, iar ideea de agendă culturală înșira aproximativ 15 proiecte considerate majore, printre care se regăseau și Salonul internațional de artă fotografică, Colocviul ”Emil Cioran” sau Festivalul internațional al muzicilor militare.

În vremea ”lohn-ului”

Referitor la industria de acum 15 ani a Sibiului, aceasta era dominată de cea alimentară (avea o pondere de peste 20%), iar principala sursă nouă de locuri de muncă era cea a lohnului. Zona industrială vest tocmai se înființase, fiind o destinație zilnică pentru aproximativ 1.000 de angajați, față de peste 15.000 în prezent. Șomajul era încă o problemă, fiind cifrat în jurul a șapte procente. ”Şomerii provin în special din domeniile industriei grele, constructoare de maşini, industriei uşoare, din societăţi comerciale cum ar fi S.C. Independenţa S.A., S.C. Compa S.A., S.C. Construcţii S.A., S.C. Libertatea S.A., S.C. Cochet S.A., precum şi din societăţi comerciale provenite din fostele IAS-uri”, notau cei care au redactat prima strategie postdecembristă a orașului. În acest context, în bugetul adoptat în 2003 pentru anul următor, cea mai mare investiție prevăzută a fost cea pentru viabilizarea Zonei industriale vest. ”Câteva exemple din Lista obiectivelor de investiţii, reprezentând investiţii de interes: Transport în comun – 43 miliarde lei, incluzînd noi achiziţii şi dotări, leasing pentru 30 de autobuze achiziţionate şi achiziţionarea de 10 noi autobuze, precum şi reabilitarea reţelei de contact la troleibuze; Amenajare Piaţa Obor, etapa a II-a – 5 miliarde lei; Viabilizare Zona Industrială Vest – 68 miliarde lei; Modernizare şi reamenajare stadion – 15 miliarde lei; Lucrări în Piaţa 1 decembrie 1918 – 4 miliarde lei”, era enumerat în Agenda locală (notă: sumele sunt exprimate în lei vechi).

De la strategia din 2003, la cea din 2018

Dacă în 2003, Sibiul avea o strategie pe care se întindea pe 75 de pagini, cea de acum – adoptată anul trecut pentru perioada 2015 – 2023) se întinde pe mai bine de 300 de pagini. Iar alături de aceasta, doar în cursul lui 2017, consilierii locali au mai aprobat alte două strategii, una privind adaptarea la schimbările climatice și una de îmbunătățire a eficienței energetice. Evident, și costurile au crescut – spre exemplu, în 2016, doar pentru Planul de mobilitate urbană a Sibiului au fost cheltuiți 250.000 de euro.

Față de prima strategie de dezvoltare a Sibiului, singura persoană al cărei nume îl regăsim printre ”inițiatorii” actualei strategii a Sibiului este Eugen Iordănescu, aflat tot în fruntea Camere de comerț, industrie și agricultură. Și spre diferență de prima strategie, actuala a fost creionată în urma a zece întâlniri organizate în diferite cartiere ale Sibiului, cu scopul de a colecta propunerile locale.

dezbatere publica strategia de dezvoltare Sibiu Astrid Fodor, Popa si Bokor (43) (Copy)

În noua strategie, se vorbește despre importanța atragerii capitalului uman și de a stimula cetățenii să se implice activ în guvernarea orașului. Totodată, în strategia actuală Sibiul își propune să devină un lider regional, iar proiectele pe care administrația și le propune sunt împărțite pe ”obiective sectoriale” și ”direcții de acțiune”. Spre exemplu, primul obiectiv strategic este cel al ”dezvoltării zonei de sud a Transilvaniei”, având în vedere ”poziția de lider regional”. Aproape 350 de milioane de euro este valoarea estimată a proiectelor incluse în acest obiectiv strategic. Sumele trecute în actuala strategie de dezvoltare a Sibiului par din altă dimensiune, comparativ cu Agenda locală 21. Spre exemplu, pentru al doilea obiectiv strategic (Calitatea ridicată a vieții din oraș care atrage capital uman competitiv) sunt enumerate proiecte de peste 600 de milioane de euro, care vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, de alimentare cu apă, de învățământ, medicală sau socială. În total, în actuala strategie de dezvoltare a Sibiului, valoarea proiectelor enumerate ca fiind recomandat a fi implementate în perioada 2015 – 2023 este de un miliard de euro.

Descarcă de aici Agenda locala 21

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

7 comentarii

Tiberiu

Acum 5 ani

Aoleu, nu cred, ati facut o gafa cu pozele. Degeaba scrieti sub poza aia 2018, google maps nu a mai facut update peste Sibiu de cativa ani. Acolo nu e 2018!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Braneanu din Sarata

Acum 5 ani

Abureala a la Klausi !
Raspunde

Pepe

Acum 5 ani

Cred mai degraba ca tanti Aglaia are ca model orasul Caracal astfel nu imi explic gestiunea orasului. Este asa de bine facuta ca si cei din India ne invidiază.
Raspunde

Odin

Acum 5 ani

Din la capitolul "Un loc cu lumina si verdeata" de ce nu se enumera si alte relizari ale epocii? De ex: - zona verde de pe strada Maramusesului care a fost considerat prea mare si sa ciuntit sa se construiasca o biserica supraetajata - zona verde din cartierul Strand considerata prea mare si sa ciuntit sa se faca o biserica - zona verde din zona Piata Cluj, str. Infratiri, considerata prea mare sa ciuntit sa se construiasca o biserica. - hotelul construit peste fosta benzinarie Petrom de langa parcul de pe str. Reconstructiei sa extins in parc creeindu-si propria strada si parcare pe terenul parcului, asta cu ocazia amenajarii unui loc de joaca pentru copii deci indirect cu ajutorul Primariei. - cladirea de birouri, Penny si probabil va urma construirea intregii zone pe locul fostului teren de tenis de langa strand pe strada Alba Iulia Si probabil ca am ratat o groaza, hai sa nu ne mai mintim zonele verzi in Sibiu sunt condamnate si nimanui nu-i pasa.
Raspunde

Doc

Acum 5 ani

Nu știu cum de apreciați că obiectivul strategic al străzilor verzi a fost realizat. Prin dungi trasate pe asfalt („piste ciclabile”)? Din contră, la capitolul ăsta Sibiul a regresat foarte, foarte vizibil. Asta, între altele, pentru că din strategia respectivă lipsește aproape complet preocuparea pentru transportul în comun, pe cifre Sibiul a reușit o involuție la capitolul ăsta(!) Urmarea a fost că a devenit un oraș al mașinilor personale, mașinile personale au nevoie de parcări, parcările au distrus spațiul verde. Că tot abia zilele astea avem, la nivel de intenție, ideea unor parcări etajate în zonele rezidențiale.
Raspunde

dancp2

Acum 5 ani

unde sint troleibuzele?ca nu leo desfiintat tatamosu! leo desfiintat fostul sef fdgrist al tursibcu aprobarea altui sef fdgirst si primar!
Raspunde

Ineficienta..si ineficienta

Acum 5 ani

vise...din pacate doar atat. Nu reusim sa realizam prea multe in acest oras, din pacate si am cam ramas MULT IN URMA..
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus