X
CJ Oana Popa fonduri europene (5)

Femeia de 100 de milioane de euro. Și echipa ei de prieteni

Un birou cu geamuri largi, unul mai înghesuit lângă și unul al directoarei, dar care a fost transformat în sală de ședințe. Acestea sunt spațiile în care lucrează nouă-zece oameni. Sunt funcționari, dar – după mai bine de 12 ani de împărțit lucrul – au devenit și buni prieteni. Acei prieteni care, în decurs de câteva luni, au adus spre semnat la Sibiu contracte de finanțare pentru proiecte de 100 de milioane de euro. Oana Popa este cea care conduce ”gașca” de funcționari care reușește una din cele mai bune rate de absorbție de fonduri europene din regiune.

Era 2004 anul în care a fost înființat Serviciul de management al proiectelor din cadrul Consiliului Județean Sibiu, acel serviciu care – mai ales după aderarea la UE – a devenit printre cele mai importante elemente ale unei administrații. Și asta pentru că este direcția, serviciul, departamentul sau biroul – cum vrea fiecare să îi spună – care face rost de bani care nu mai trebuie dați înapoi. La Consiliul Județean Sibiu, această structură s-a schimbat în 2012, de când a primit numele de Direcția de Strategii și proiecte, în urma unor comasări.

În 2004, când județul Sibiu își înființa propriul serviciu de absorbție a fondurilor nerambursabile, Oana Popa avea 24 de ani și tocmai se angaja în noua structură. După câțiva ani avea să preia conducerea Serviciului, iar acum ocupă poziția de director executiv al Direcției mai sus amintită. Iar dacă ați auzit că Uniunea Europeană dă bani Sibiului pentru a moderniza drumul către Sighișoara, cel dintre Bârghiș sau Sibiu ori pentru ca spitalul județean să fie modernizat, e bine să știți că Oana Popa și colegii ei au știut primii. Pentru că ei sunt funcționarii care au scris proiectele de atragere a fondurilor nerambursabile și tot ei sunt cei care vor implementa acele proiecte.

Prietenii

”Suntem în jur de nouă – zece oameni, fiecare cu partea lui, nu toți redactăm proiecte. Avem jurist, în cazul în care avem litigii, avem contabil, pentru contabilitatea proiectului. Avem colegi specializați pe diferite domenii, cum ar fi social, infrastructură rutieră, educație și așa mai departe. Și, evident, ne ajutăm între noi atunci când e cazul”, începe Oana Popa descrierea echipei pe care o conduce. “Cei mai mulți suntem din 2006“, o completează Andreea Fărcașiu, șefă a Serviciului Managementul Proiectelor, din cadrul Direcției.

Toți cei din direcție au pornit “de jos“ – Oana Popa a fost funcționar debutant timp de doi ani, de exemplu. “Înainte de a ajunge șefi am fost de la început toți în aceeași echipă, iar asta ne-a făcut să ne respectăm la fel de mult și acum. Fiecare cu calități și defecte, ne acceptăm așa cum suntem“, explică Andreea. “Eram tineri, dădeam cu capul de probleme de sute de ori și tot nu ne lecuiam. Mergeam înainte și asta ne-a și ajutat, că eram un pic inconștienți“, se amuză și Oana Popa de vremurile trecute.
Au și grupul lor separat de WhatsApp, unde discuțiile de serviciu se îmbină cu cele personale. “Ieșim și cu familiile și ne mai fac câteodată observații că discutăm despre serviciu. Dar nu despre probleme, ci despre chestiile haioase. Căci, pe lângă faptul că ne înțelegem bine și aici, la birou, suntem și prieteni. De aceea ieșim și împreună cu familiile. Dar știm să delimităm viața din afara serviciului de cea de aici, nu amestecăm lucrurile“, mai arată Andreea Fărcașiu.

De la stânga la dreapta, echipa de 100 de milioane de euro: Andreea Fărcașiu, Ramona Ion, Rodica Lupean, Bianca Vintilă, Călin Bondulescu, Alina Neacșu, Iulia Prode, Cristian Căprioreanu, Oana Popa. Lipsesc din fotografie (erau pe teren) Monica Dăncăneț și Cătălin Monafu

De la stânga la dreapta, echipa de 100 de milioane de euro: Andreea Fărcașiu, Ramona Ion, Rodica Lupean, Bianca Vintilă, Călin Bondulescu, Alina Neacșu, Iulia Prode, Cristian Căprioreanu, Oana Popa. Lipsesc din fotografie (erau pe teren) Monica Dăncăneț și
Cătălin Monafu

Faptul că funcționarii din Direcția județului sunt și prieteni a ajutat la reducerea la minim a fluctuației de personal, indiferent de vremurile în care s-au tăiat salariile, s-au tăiat sporurile ori, ca în ultima perioadă, au fost mărite salariile. “Dacă echipa nu e coagulată, nu faci nicio treabă. Poți să fii bun până la cer și înapoi. Dacă nu se dezvoltă prietenii, nu ai șansă să reușești. Am avut colegi care nu s-au integrat și nu au mai rămas. Nu au rămas și din cauza ritmului alert de aici. E și greu să te concentrezi, suntem și mulți în birou“, mai descrie Oana Popa. Biroul său și l-a transformat în sală de ședințe cu diferiți invitați. “Oricum, eu sufăr de singurătate, nu m-aș fi putut obișnui cu un birou al meu. E foarte important să fim în aceeași cameră, căci tot timpul ne întrebăm unul pe altul”.
Vârsta celor din birou este cuprinsă în intervalul 30 – 40 de ani.

”Este important să vii cu drag la lucru, să te simți bine. Opt ore pe zi pe zi, cel puțin, să stau cu oameni cu care nu te înțelegi nu are cum să fie un lucru de durată“, Andreea Fărcașiu
“Bine, la noi nu poți spune că ai un program doar până la ora patru după-amiaza. Aici, dacă e de muncă, stăm până seara, nu e problemă“, Oana Popa

Ideile

451.077.544 de lei este valoarea proiectelor la care a lucrat echipa de la județean pentru care a fost semnată ori urmează a fi semnată curând finanțarea nerambursabilă. Sunt proiecte pentru modernizări de drumuri, spitale, școli, zone de agrement ori proiecte destinate comunităților defavorizate.

Iar înainte ca aceste proiecte să aibă asigurată finanțarea, ele sunt mai întâi gândite. De echipa Oanei Popa, care spune că, acum, ideile pentru proiectele care pot fi realizate vin relativ ușor. ”Suntem în Consiliul județean de multă vreme deja, știm care este patrimoniul, în ce stadiu sunt toate clădirile, care sunt problemele și necesitățile la nivelul subordonatelor. Mai există și Strategia de dezvoltare a județului. Iar când apare câte o linie de finanțare, o studiem și ne gândim dacă am putea face ceva sau dacă avem nevoie de un proiect pentru a atrage banii. De exemplu, acum tocmai ce a fost deschis apelul pe Ambulatorii: așa că am întrebat toate spitalele din subordinea județului dacă au nevoie de echipamente sau reabilitări de clădiri. În colaborare cu instituțiile subordonate, reușim să identificăm proiecte. Tot timpul suntem activi, facem întâlniri“, spune Oana Popa.

Dar nu doar marile apeluri de proiecte din fonduri europene sunt în atenția echipei de 100 de milioane de euro. “Urmărim și proiectele de finanțare ale companiilor private, cum ar fi cele destinate școlilor, cu care iarăși discutăm tot timpul“, detaliază Andreea Fărcașiu.

Cei din Direcția de strategii și proiecte țin legătura și cu primarii. “Așa s-a ajuns la actualul proiect de investiții în zona lacurilor de la Ocna Sibiului. Căci aici trebuie să fii foarte rapid, nu poți aștepta să fie lansat în forma finală ghidul de finanțare, ci trebuie să fii pregătit de când auzi că există posibilitatea să fie alocați bani într-o anumită direcție“.

CJ fonduri europene (4)

Un proiect din fonduri nerambursabile consumă ani, în unele cazuri, iar acest lucru ține și de modul în care autoritățile centrale își fac treaba. “Avem studii de fezabilitate realizate pentru a solicita fonduri nerambursabile și din 2013, dar pentru care s-au deschis linii de finanțare abia în 2017. Și mai sunt încă ghiduri de finanțare care nici nu au fost lansate“, arată Oana Popa.

Cu toate aceste termene lungi, unul din cele mai importante lucruri în atragerea de fonduri nerambursabile este rapiditatea cu care sunt depuse cererile de finanțare, având în vedere că principiul de alocare a banilor este, în cele mai multe cazuri, “primul venit, primul servit“. “De exemplu, pe partea de drumuri noi am depus trei proiecte. Și le-am luat pe toate trei, deoarece au fost eligibile, bune. Colegi din alte județe nu au reușit să realizeze atâtea proiecte, s-au închis liniile de finanțare și… În acest domeniu trebuie să de miști foarte repede“, mai consideră directoarea executivă.

”Teama” de DNA. ”Cine nu riscă, nici nu câștigă”

Echipa Oanei Popa a lucrat, până acum, cu trei președinți ai CJ Sibiu: Martin Bottesch, Ioan Cindrea și, în prezent, Daniela Cîmpean. “Noi încercăm să stăm deoparte de chestiunile politice. Suntem apolitici, suntem un staff tehnic, ne facem treaba și atât“. Lucrurile nu sunt întotdeauna simple, însă. “Cam de fiecare dată, la schimbări, trebuie să arăți ce faci, ce poți, ce știi și că nu suntem puși aici din cine știe ce alte motive“, arată Andreea Fărcașiu.

Deocamdată, însă, nu au existat conflicte cu vreuna din conducerile care s-au perindat pe la vârful instituției județene. “Avem și am avut relații bune cu toți. Știm ceea ce facem, suntem buni și de fiecare dată ni s-a dat un fel de libertate, nu ni s-a impus niciodată ce proiecte să depunem sau nu. Nici să plătim o factură mai repede. Pe fonduri, la noi aici, nu“, e categorică Oana Popa.

A devenit o discuție națională faptul că funcționarii publici s-ar teme de DNA când vine vorba de bani mulți și proiecte mari. Iar Consiliul Județean Sibiu este și o instituție la care procurorii anticorupție au fost și în descinderi. “Noi avem tot felul de colegi prin țară, cu care colaborăm, știm de situații în care au fost colegi care au refuzat să mai semneze acte legate de proiectele europene știind că sunt «sub lupă», că au fost controale și nu era în regulă. Din vina lor, mă rog. Noi am spus că cine nu riscă, nici nu câștigă. Și dacă tu ești convins că ceea ce ai făcut este înspre binele proiectului și nu ți-ai însușit absolut nimic, nu are ce să se întâmple“ spune Oana Popa. “Și chiar și dacă greșești, nu ai de ce să își fie teamă. Oricine greșește“.
Oricum, până în prezent echipa de la CJ nu a fost invitată de procurori să dea explicații. “Și sunt convinsă că nici de acum încolo nu se va întâmpla acest lucru. Noi suntem verificați la eurocent, deci nici vorbă să vii aici cu ideea că «poți pleca cu ceva»“, consideră Oana Popa, potrivit căreia este importantă și atitudinea menținută în fața contractanților și a colaboratorilor.

Salariile. Vreo 4.000 de lei, în medie

Înainte de măririle de salarii din ultima perioadă , media salariilor nete ale celor care aduc și cheltuiesc zeci de milioane de euro era de 2.800 de lei pe lună. Acum, media este de aproximativ 4.000 de le. “Avem voie să lucrăm și în altă parte, dar nu pe consultanță sau proiecte cu fonduri nerambursabile. Dar, nu știu cum să zic, după ce stai aici până la șapte, chiar nu îți mai vine mai apoi să faci și altceva“, arată Oana Popa care recunoaște că veniturile nu sunt atât de mari pe măsura responsabilităților.
Au fost și oferte de a trece în partea privată. Au rămas la stadiul de oerte. “Aici satisfacția e mult mai mare. Știi că faci proiecte pentru cetățeni și pentru societate. Poate pare așa, nu știu cum această explicație, dar asta e realitatea. Eu în asta cred: faci un bine, care rămâne după tine. Spital, drumuri județene, proiecte mari. Și multe, zece în același timp”.

În perioada fostului exercițiu bugetar european (2007 – 2013), legislația era mult mai clară în ceea ce privește stimulentele care pot fi oferite funcționarilor care lucrează pe proiecte cu finanțare nerambursabilă. O vreme, sporurile la salariile de bază (care puteau ajunge până la 62%) au fost eliminate, iar de zilele trecute au fost din nou introduse în legislație. “Sunt foarte importante sporurile. Noi am stat împreună și când existau aceste stimulente, dar și când salariile erau foarte mici, când plecam acasă cu nici 1.000 de lei. Munceau toți la fel de mult, chiar dacă salariile erau mici”.

CJ fonduri europene (2)

I-au bătut la cap pe cei de la Guvern, până au modificat

Ne-am cam bătut singuri cuie în talpă, apreciază funcționarii CJ când vine vorba de evoluția birocrației din procedurile de atragere de fonduri nerambursabile. “S-au îngreunat mult și procedurile. De exemplu, că tot vorbeam de actele de proprietate. La un drum județean lung de 30 de km, a trebuit să facem dovada faptului că ceea ce am proiectat noi nu este în afara limitei de proprietate a județului. Pentru asta trebuie să realizezi un plan de proprietate, cu ajutorul unui topometrist, pe care să îl suprapui pe proiectul pe care vrei să îl faci. Dacă un centimetru, într-un singur loc, ești în afară, ți se respinge proiectul“, explică Oana Popa. În trecut, era suficientă prezentarea hotărârii de guvern prin care se certifica faptul că drumul județean respectiv este în proprietatea județului.

Totuși, în fața unor situații considerate în neregulă, sibienii reacționează prin adrese către instituțiile centrale și cele regionale. “Avem foarte multă corespondență cu autoritățile de management și cu ADR Centru. Nu ne-am resemnat în niciun caz, am încercat să schimbăm ceva. De exemplu, acum intenționăm să depunem un proiect pentru reabilitarea unor școli speciale. În Ghidul solicitantului pe Educație, însă, surpriză: școlile speciale nu mai erau eligibile, deși în ghidul supus inițial dezbaterii erau declarate eligibile. Am făcut tot felul de adrese către ADR Centru, către Ministerul Educației, către Autoritatea de management, prin care am dovedit necesitatea reintroducerii acestor școli pe lisa celor eligibile. Nu era deloc corect. Autoritățile centrale au analizat motivele noastre, ne-au dat dreptate, iar acum școlile speciale au fost introduse pe lista celor care pot primi fonduri nerambursabile. Și, cum acest lucru a durat, am reușit să convingem pe cei de la centru să și prelungească termenul de depunere a proiectelor. Cu două luni“, mai dezvăluie din birocrație Oana Popa.

Pasiune

Echipa de prieteni de la CJ Sibiu e în stare să discute cu o evidentă și reală pasiune despre proiecte, despre cum văd ei un proiect bun, despre eligibilitate, și devize, despre ghiduri de finanțare și SF-uri, despre caiete de sarcini și implementare – partea cea mai complicată a unui proiect pe fonduri europene.

Și în ciuda unei aride și stufoase birocrații, funcționarii din CJ reușesc și găsesc lucruri de care să se apropie. Cel mai dificil proiect este considerat cel de implementare a Sistemului integrat de management al deșeurilor, cel în care firma constructoare a intrat în insolvență când lucrările erau abia la început. “Dar, provocări sunt multe. Și la cel de modernizare a drumului Sibiu – Agnita, care a fost primul mare proiect pe infrastructură, dar din greșeli am învățat“, arată Oana Popa.

Banii care vin acum de la Uniunea Europeană sunt mult mai mulți decât în urmă șapte-opt ani, pe vremea fostului exercițiu bugetar european. Iar cel mai bun exemplu este cel al drumului care leagă Sibiul de Sighișoara. “Pe Sibiu – Agnita am avut un deviz de 40 și ceva de milioane de lei. Pe Agnita – Sighișoara, care ca și lungime este comparabil, devizul este de 121 de milioane. Deci proiectele sunt mai complexe“, arată Andreea Fărcașiu.

Lista proiectelor de 100 de milioane de euro

Nr. crt. Denumire investiţie Programul în cadrul căruia a fost depus Valoarea totală a investiţiei Stadiu
-lei cu TVA-
1 Reabilitare și modernizare DJ 141 Mediaș – Moșna – Pelișor – Bârghiș POR 84.612.237,98 În implementare
2 Reabilitare DJ 106 Agnita Sighişoara POR 118.625.483,97 În implementare
3 Modernizare DJ 106B A1-Ocna Sibiului-Loamnes-Sorostin-Tapu POR 121.135.517,17 În implementare
4 Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului POR 19.613.388,30 În implementare
5 Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu POR 50.146.330,86 În implementare
6 Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu-Pavilionul II si Pavilionul Admninistrativ POR 7.647.159,46 In precontractare
7 Reabilitarea termică a unor cladiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu- Dispensarul POR 3.149.441,99 In precontractare
8 Eficientizarea energetică a pavilionului IV al Spitalului de Psihiatrie Dr. Gheorghe Preda din Sibiu POR 4.130.026,88 In precontractare
9 Reabilitarea termică, eficientizarea și optimizarea energetică a Centrului de Integrare și Terapie Ocupațională (CITO) – Dumbrăveni II POR 5,674,491.10 Se asteapta intrarea in precontractare
15 Antreprenoriat prin INOVARE – dezvoltare inteligentă durabilă în regiunea Centru  – INOV@RE POCU 11.889.321,52 În implementare
16 Un parteneriat pentru incluziunea economico-socială a comunității marginalizate Târnava POCU 15.047.569,18 În implementare
17 Regiuni economice mai eficiente prin protejarea şi stimularea patrimoniului cultural culinar şi crearea de noi locuri de muncă şi creştere economică INTERREG 8.389.622,31 În contractare
17 Spre o administrație publică performantă POCA 617.554,36 In contractare
18 Să spunem NU corupției POCA 399.398,78 In contractare

Notă: În afara acestor proiecte, mai sunt și altele în evaluare, dar și proiecte care încă nu au apucat a fi redactate.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

8 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    NonBugetarul

    Felicitari intregii echipe! Iata ca se pot gasi si functionari publici motivati, seriosi si fara interese personale.
    Aceasta echipa si realizarile ei merita promovate mai mult astfel incat sa constientizeze lumea ca nu toti bugetarii sunt lenesi, incompetenti, hoti… Si cu siguranta astfel de exemple se mai pot gasi si in alte institutii de stat.

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    V.M.Popa

    Felicitari intregii echipe conduse de doamna directoare! Felicitari si jurnalistului care a prezentat foarte frumos o echipa care lucreaza pentru binele sibienilor.

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Bzzz

    Daca acesti oameni isi fac treaba cum trebuie ar trebui sa fie mult mai bine remunerati. Bravo lor !!!! Noi suntem si am fost o natie de hoti si prosti care nu a stiut sa traga ponoase dupa aceasta minunata uniune europeana. In curand nu o sa mai primim fonduri iar noi nu am fost in stare sa ne facem o infrastructura de autostrazi, cai ferate , aeroporturi, fabrici etc….ect. Aceste infrastructuri sunt costisitoare dpdv financiar si pt tarile dezvoltate ca sa nu mai vb ca dureaza mult tip realizarea lor. Daca noi nu am fost in stare sa le facem cu banii altora oare de ce am crede ca o sa le facem cu banii nostri? Sa nu fie ca mine dar o sa vedeti ca “gura pacatosului adevar graieste”.

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    ghita

    Laudativ articol, dar de ce nu se arata o situatie comparativa a celorlalte judete cat puteau sa atraga si cat au atras, ce tip de proiecte, plus ca desii pot fii proiecte ele sunt conditionate de cofinantare, deci tot in zona politica se ajunge. Sper ca in zilele urmatoare sa apara si un articol legat de proiectele primariei sa vedem acolo cum stam , suntem in 2018 care e valoarea totala a fondurilor atrase comparativ cu alte judete si sumele potentiale, ca de nu e un articol gen tribuna.

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Un cetatean

    Par a fi rezultate extraordinare. Comparati si cu alte judete si atunci vom vedea unde se situeaza Sibiul.
    Felicitari!

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    gica

    Pai cum doamna presedintA?? parca ziceati ca oamenii din cj nu prea isi fac treaba? nu pot sa cred ca a aparut un articol si despre cei care muncesc, nu doar despre sefi. Bravo!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact