Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
15°C

Interviu cu președintele FITS, Constantin Chiriac: Sper din toată inima ca tot situl istoric să devină un spațiu pietonal

Interviu cu președintele FITS, Constantin Chiriac: Sper din toată inima ca tot situl istoric să devină un spațiu pietonal

Constantin Chiriac face un exercițiu de imaginație pentru Turnul Sfatului și ne detaliază cum va arăta Sibiul, din perspectiva dumnealui, în următorii 25 de ani. Printre multe altele.

Reporter: FITS 2018 înseamnă, în primul rând, o ediție aniversară – 25 de ani. Cum vă imaginați festivalul în urmă cu 25 ani? V-ați văzut visul înfăptuindu-se în fața ochilor?

C. C.: Festivalul a fost tot timpul o structură work in progress, în acord cu viața. Am spus în atâtea interviuri că a pornit de la trei țări și opt spectacole, dar el a fost prefigurat de un festival studențesc. A plecat de la ceea ce însemna energia studenților care aveau o Universitate nouă. În perioada comunistă, în Sibiu au fost închise atât Universitatea, cât și Casa de Cultură a Studenților.

Nașterea festivalului a fost precedată de această luptă pentru deschiderea noii universități.

De pe umerii mei s-a urcat la geamul pe care l-am deschis, primul rector al Universității, domnul Mircea Tomuș, în zilele în care încă erau proteste la București și a putut să intre să vorbească cu ministrul adjunct din acea perioadă, să obțină reînființarea Universității la Sibiu.

Mai târziu, am reușit reînființarea Casei de Cultură a Studenților unde am fost primul director, am avut primul mandat între 1993 și 2001, când am preluat conducerea teatrului din Sibiu pe care l-am transformat, mai târziu, în teatru național. Toate aceste lucruri care au prefigurat festivalul, au susținut crearea, la nivelul Sibiului, a unei baze de dezvoltare a celor două structuri.

De la primele ediții, am creat Programul de Voluntariat. Atunci, bazându-mă pe tineri, uitându-mă în ochii lor, la nevoia lor de a construi și de a avea idealuri, acest festival a fost, așa cum am spus, în acord cu viața. A crescut în progresie geometrică, nu aritmetică. Nicăieri în lume nu e un festival care să fi avut tot timpul o dezvoltare ascendentă, dar iată că FITS nu a avut vreo cădere în niciun an. Bătălia mea și a echipei cu care am lucrat de-a lungul timpului a fost să arătăm că festivalul poate să progreseze tot timpul: să aibă mai multe țări participante, mai mulți artiști, mai mulți spectatori, mai multe spectacole sau programe și proiecte dezvoltate, o mai mare diversitate. Această încăpățânare a dat roade extraordinare și bineînțeles că toate obiectivele pe care le-am avut atunci, la începuturi, au fost împlinite cu asupră de măsură. An de an s-au adăugat noi și noi obiective care au venit din oportunitatea momentelor, a vieții, a provocărilor pe care le-am avut de-a lungul timpului.

 

Rep.: Ce vă imaginați pentru următorii 25 de ani? Dacă facem un exercițiu de imaginație, vedem un teatru nou, săli de spectacole moderne, public și mai numeros, mai mulți invitați din străinătate...?

C. C.: În mod cert, în următorii 25 de ani va fi noul Centru de Spectacole și Congrese, Institutul de Cercetări în artele spectacolului și management cultural și, mai ales, Institutul Capitalelor Culturale Europene. Fabrica de Cultură, așa cum am denumit-o încă de la începuturi, va fi un centru modern alternativ pentru cultură, educație și cercetare. Sunt convins că se vor naște noi proiecte. Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va avea un sediu propriu. Va fi o sală nouă și inclusiv un centru de cercetări. Sunt convins că în zona educației, programul MICRO-FOLIE va da un nou impuls și o altă formă de educație tinerilor, copiilor. Sunt convins că grație hub-ului pe care îl vom crea în noul teatru, vom dezvolta nenumărate noi proiecte de cercetare.

Cred cu tărie că platforma doctorală va veni cu noi și noi surprize la nivel mondial, în primul rând în ceea ce înseamnă cercetarea. De asemenea, sper din toată inima ca tot situl istoric să devină un spațiu pietonal, împrejurimile să capete anvergura pe care o merită, iar bisericile fortificate să fie toate reabilitate și orgile din fiecare să fie funcționale. Sunt convins că se vor crea noi centre de cercetare și sper din toată inima ca toți cei care vor veni, să aibă mult mai multă grijă pentru natură, pentru tot ceea ce înseamnă ritmul natural al vieții.

 

Rep.: Cum simțiți Sibiul în timpul anului, în afara festivalului?

C. C.: Încercăm să prelungim festivalul pe parcursul întregului an. Bineînțeles că acum este o structură piramidală, în care avem 50-60 de evenimente într-o zi, iar din această cauză am hotărât ca secțiunea conferințelor speciale să aibă loc pe parcursul întregului an. Astfel, în fiecare lună avem o conferință specială, ne putem bucura de prezența unei mari personalități care să prefigureze sau să postfațeze ceea ce înseamnă festivalul, pe parcursul unui an. Venim cu momente de prezentare a unor noi nume, ca să ținem treaz spiritul festivalului. De asemenea, toate spectacolele lectură pe care le prezentăm în timpul festivalului, le multiplicăm pe parcursul întregului an. Beneficiem de această diversitate culturală și sper să putem să avem spectacole lectură și în germană sau maghiară pentru că aceste limbi există la Sibiu. Eventual, vom putea avea lecturi și în limba folosită de cetățenii de etnie rromă. Sunt convins că alături de cele două inițiative, vom putea să dezvoltăm, alături de Școala de Teatru și de Management cultural și cu Platforma doctorală, noi și noi acțiuni prin care să putem să prelungim spiritul festivalier pe durata întregului an. De altminteri, spiritul festivalului, într-un fel, se prelungește grație agendei culturale care sperăm să păstreze standardul de calitate a ceea ce FITS impune an de an.

 

Rep.: Pe de altă parte, privind la realitățile care ne înconjoară și la societatea românească, putem spune că FITS și-a depășit condiția?

C. C.: Da, e adevărat, festivalul și-a depășit cu mult condiția. Din cauza asta, am căutat de fiecare dată să descoperim noi și noi locații. Fabrica de Cultură este, probabil, cel mai bun exemplu nu numai din Sibiu sau din România, ci din lume. Acest centru alternativ pentru cultură, educație și cercetare va deveni, în timp, o emblemă a ceea ce înseamnă Sibiul și inițiativa de a transforma spațiile industriale. Să nu uităm că suntem la a patra schimbare de spațiu: am început cu halele Mecanica, am continuat cu hala Balanța, dar și cu alte hale, din altă parte și, iată, acum suntem la Construcții SA Sibiu. După modelul a ceea ce noi am făcut, s-a dezvoltat Redal Expo, spațiu pe care îl folosim în timpul festivalului. Au fost copiate multe lucruri din festival în atâtea alte orașe din România. Era bine dacă fiecare comunitate ar fi copiat spiritul și ideea agendei culturale prezente la Sibiu, nu acțiunile concrete pe care noi le-am dezvoltat grație patrimoniului și locuitorilor orașului. Nu trebuie copiate lucrurile care țin de specificitatea unei comunități și nici mecanismul prin care aceasta este adusă la viață cu ajutorul unui dat cultural. De asemenea, să nu uităm că Festivalul a fost motorul dezvoltării Capitalei Culturale Europene.

Multe din proiectele pe care festivalul le-a impus au fost proiecte unice, au fost proiecte de țară precum școala doctorală de la Sibiu, alături de Platforma doctorală pe care am dezvoltat-o împreună cu alte 19 universități din lume. De asemenea, Bursa de Spectacole - singura bursă de spectacole din România înscrisă la OSIM - este cea care încearcă să facă ordine în ceea ce se întamplă în zona pieței de spectacole din România, făcând un dialog între artiști, producători, impresari, finanțatori și toți cei care încearcă să producă evenimente artistice în România.

Așadar, iată câte inițiative au fost înainte-mergătoare în România, împingând țara înspre o zonă de calitate, înspre o zonă de dialog, de democratizare printr-un dat cultural.

 

Rep.: Tot la capitolul cifre rotunde, presupun că sunteți familiar cu Centenarul România 100 și evenimentele sub tutela programului. Ca manager cultural umblat prin toată lumea, cum vedeți Centenarul și Sibiul sub centenar?

C. C.: În 2007, când Sibiul a primit titlul de Capitală Culturală Europeană, tema ediției din acel an a FITS a fost NEXT, adică ce facem mâine. Același lucru îl gândim și acum pentru că un centenar al unei nații, a Marii Uniri, nu poate fi aniversat într-un an. Este vorba despre o continuitate a sărbătorii, a inițiativei, a construcției. Asta trebuie să învățăm noi, românii. Orice sărbătoare presupune construcție, o continuitate a construcției, o abordare care să lase semne și care să schimbe comunitățile, iar când vorbesc de schimbarea comunităților, mă refer la infrastructură, la construcțiile efective, dar și la tot ceea înseamnă construcția interioară a membrilor comunității respective, pentru că fără oferte foarte serioase, tinerii noștri nu vor rămâne aici să se bată pentru a face parte dintr-un program de voluntari, dintr-o școală doctorală importantă sau din programe post-doctorale, ci se vor duce bineînțeles în alte universități. Un lucru bun și important e ca noi, aici, să putem să facem parteneriate pe picior de egalitate cu cele mai importante structuri din lume, ca cei mai importanți copii ai noștri, care se duc și studiază, să revină aici cu programe, cu proiecte.

În același timp, prin programele și proiectele pe care le dezvoltăm, atragem mințile dezvoltate ale lumii, care aduc un beneficiu acestei comunități, dar și României. Deja avem pe Aleea Celebrităților 38 de nume fabuloase care au acceptat să fie pe Aleea din Sibiu. Ei bine, creația lor devine temelia unui Institut de Cercetări pe care noi îl construim aici. Suntem unii dintre puținii care ctitorim aici structuri internaționale cu cele mai luminate minți în zona artelor spectacolului și managementului cultural. Dacă în toate celelalte domenii, mințile luminate ale României migrează, noi reușim să aducem tot ce-i mai important din lume aici, la Sibiu. Cred că acest exemplu trebuie diseminat în an de Centenar și dus mai departe ca exemplu, dar nu ca un model de copiere a ceea ce noi facem, ci ca motor de gândire și dezvoltare în toate domeniile de activitate pe care comunitățile din România le au. Sunt convis că sunt multe zone care pot să producă acest miracol pe care noi l-am făcut aici.

 

Rep.: Am observat că ați pus pe site-ul festivalului datele următoarelor ediții până în 2020. Ce alt lucru mai știți în România planificat în detaliu până în 2020?

C. C.: Avem datele negociate până în 2024, avem contracte semnate până atunci. Nu ai cum să faci un contract fără a stabili zilele în care artiștii vin aici. Nu am dat publicității aceste date, pentru că așteptăm, vrând-nevrând, noile alegeri: parlamentare, prezidențiale și locale. Nu știu și nu mă interesează cum procedează ceilalți. Noi facem așa cum viața ne-a învățat și cum experiența ne-a determinat să reacționăm. E normal să gândim pe termen lung, atâta timp cât o facem în ideea exploatării Centrului de Spectacole și Congrese, a Institutului de Cercetări în Artele Spectacolului și în ideea de a aduce la Sibiu Institutul Capitalelor Culturale Europene.

 

Rep.: Ca să tragem o concluzie, ce înseamnă FITS 2018 pentru Sibiu și sibieni? 

C. C.: Vor fi 525 de spectacole, 3300 de artiști, din 73 de țări, care vor juca în 73 de spații de joc, cu aproximativ 69 de mii de spectatori pe zi.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

2 comentarii

pancu

Acum 5 ani

iar nu si-o luat pastilele...
Raspunde

Eugen

Acum 5 ani

Mai corect Pancule titlul opiniilor in cazul tau suna așa :opinie zero,atunci te-ai trezit SI din inerție ai "cuget" să-ți dai cu presupusul,rushinica,stai jos,azi ai luat 4.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus