Vineri,
29.03.2024
Partial Noros
Acum
18°C

100. Sibiul Marii Uniri. Președintele Academiei Române: “Sibiul ocupă un loc de frunte alături de Brașov, Cluj, Arad“

100. Sibiul Marii Uniri. Președintele Academiei Române: “Sibiul ocupă un loc de frunte alături de Brașov, Cluj, Arad“

În prima zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a susținut un dialog cu criticul de teatru George Banu pe tema Centenarului Marii Uniri. Președintele Academiei Române, istoric de profesie, consideră că, la fel ca și acum, Sibiul a avut un rol important în definirea României Mari.

Dialogul dintre criticul de teatru și președintele Academiei Române a pornit de la rolul intelectualilor și implicarea lor în viața politică ce a creat condițiile Marii Uniri, la momente ale negocierilor cu marile puteri și până la modul în care, acum, românii celebrează Centenarul Marii Uniri.

Strict referitor la Sibiu, Ioan-Aurel Pop, a declarat despre oraș că îi trebuie recunoscute meritele pentru înfăptuirea României Mari, atât prin efervescența culturală generată de grupări precum Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA, cât și prin mișcările politice și sociale care au pornit din orașul de pe Cibin. “Sibiul a fost, după părerea mea, un centru al Unirii, cum au fost mai multe orașe. Eu am devenit, printr-o mare onoare care mi s-a făcut, Doctor Honoris Causa al Universității «Lucian Blaga» din Sibiu acum câțiva ani și am făcut o comparație între orașele Sibiu, Brașov și Cluj, care au câteva elemente comune. Dacă e să ne referim la Marea Unire, la evenimentele care au precedat anul 1918, la evenimentele care s-au produs atunci și care au urmat după, Sibiul ocupă un loc de frunte alături de Brașov, de Cluj, de Arad. Pentru că aici s-a plămădit mișcarea culturală națională, dar și mișcarea politică. Sibiul a fost un centru extrem de important. Apoi să nu uităm că Sibiul a fost un centru religios important pentru românii ardeleni. Atunci când s-a făcut ierarhia ortodoxă după unirea cu Biserica Romei, după 1861, singura episcopie pentru toți românii din Transilvania s-a înființat la Rășinari, după câtăva vreme s-a mutat la Sibiu și este, azi, Mitropolia Ardealului. Adică a ținut această energie a națiunii împreună. Plus revista Tribuna, pe care scria în 1864 «Soarele, pentru toți românii, de la București răsare». A creat un entuziasm legat de unire, chiar dacă mulți știau că unirea nu va aduce o bunăstare căzută din cer, cu hârzobul, dintr-o dată. Dar, la Sibiu, s-au plămădit niște idei, a fost o mișcare intelectuală extraordinară. Și datorită faptului că, după unire, aici a funcționat Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent, adică mecanismele care erau menite să pregătească integrarea Transilvaniei – devenită autonomă după Marea Unire – în Regatul României. Toate acestea fac din Sibiul un oraș cu o aură specială“, spune Ioan – Aurel Pop.

ioan aurel pop george banu 2

Sibiul – un model de cinstire a Marii Uniri

În ceea ce privește modul în care trebuie celebrat Centenarul, George Banu – care de multă vreme locuiește în Franța – spune că simte importanța perceperii acestei sărbători ca una cu o mare valoare simbolică. De cealaltă parte, Ioan-Aurel Pop îndeamnă ca Centenarul să fie celebrat și într-un alt mod. “Cred că istoricii, literații, intelectuali pot vorbi cu echilibru și cu ponderare despre ce a fost atunci. Dar, ceilalți oameni, ca să cinstească cel mai bine Marea Unire ar fi bine să ia exemplul Sibiului, să facă un centru frumos, atractiv, să facă din orașul lor un oraș european, să îndemne să vină cât mai mulți turiști. Pentru că oricât am vorbi noi, cel mai eficient mijloc de a ne face cunoscuți de către alții este să îi facem să vină la noi. Iar Sibiul este o oglindă pentru această țară. Din acest punct de vedere, dacă am avea mai multe orașe care să arate precum Sibiul, Alba Iulia, Oradea sau Clujul, am putea să ieșim cu fruntea sus în fața Europei. Sibiul este un foarte bun exemplu în acest sens“, a mai declarat președintele Academiei Române pentru Turnul Sfatului.
“Lucrurile sunt foarte împărțite și amestecate, iar dacă le prezentăm triumfalist, nu câștigăm nimic. Trebuie să ne comparăm cu alții, să vedem cum au făcut alții, să ne vedem realizările și nerealizările. Dar eu cred că este mai plin paharul, mai plin de jumătate decât gol. Pentru că dacă ar fi fost invers, n-am mai exista astăzi și ne-ar fi luat locul alții. Iar azi, țara asta s-ar fi chemat fie Ucraina, fie Rusia, fie Ungaria, ce vreți dumneavoastră. Faptul că am reușit să existăm până astăzi înseamnă că nu suntem chiar atât de ticăloși precum ne prezint unii, dar asta nu trebuie să ne dea curaj să ne lăudăm prea mult, pentru că oricum nu ne crede nimeni. Cea mai bună cale de a afla despre noi este calea adevărului, atât cât este el, omenește, posibil“, Ioan-Aurel Pop

Geograful francez care a trasat granițele României

Istoricul ales președinte al Academiei Române a povestit și detalii ale modului în care, în Conferința de Pace de la Paris, din 1919, s-au desfășurat negocierile în ceea ce privește stabilirea granițelor României. Căci, Ion I.C. Brătianu, premierul din acea vreme al României, insista pe lipirea întregului Banat. “Belgradul e pe malul Dunării. Dacă noi primeam Banatul tot, asta înseamna până la Dunăre, iar Belgradul ar fi devenit oraș de graniță. Totuși, era și Serbia în discuții. Și Brătianu a zis «eu nu mai negociez cu ăștia, mi-au promis Banatul tot, să mi-l dea tot». Și atunci s-a dus Alexandru Vaida-Voevod, ardelean liniștit, «mai las eu de la mine, mai lăsați voi de la voi, mai mergem la o masă la Paris, mai bem ceva la un restaurant» și s-a stabilit ce și cum, «că doar nu era să ne batem cu sârbii»“, a spus Ioan-Aurel Pop.

Totodată, el a descris și modul în care a fost stabilită, cu sprijin francez, granița României cu Ungaria. Căci, în cadrul Conferinței de pace de la Paris, guvernul francez a contractat serviciile geografului francez Emmanuel de Martonne, specializat în geografia carpato-dunăreană. “Și granița cu Ungaria s-a stabilit foarte, foarte greu. Acolo, diplomația franceză și lumea politică a Franței ne-a ajutat enorm de mult. A fost un mare geograf francez, Emmanuel de Martonne, specializat în geografia românească. Și el a venit în zonă și nu s-a lăsat înșelat de situația că orașele aveau majorități neromânești. Pentru că dacă luai atunci, în 1919, țara de la Satu Mare și până la Timișoara, în orașe nu aveai majorități românești. Pentru că, pur și simplu, în centrul orașelor nu te-au lăsat să faci biserici ortodoxe. Numai la Sibiu, până s-a făcut această catedrală ortodoxă... Cum să locuiești într-un loc în care tu nu îți poți înmormânta morții, nu îți poți boteza copii, nu te poți duce la slujbă. Și ce a făcut acest geograf? A mers în satele din jurul orașelor și apoi zis «fraților, nu vă luați după orașe, acestea sunt artificial ținute așa. Luați-vă după sate: lumea rurală e valahă». Și așa au stabilit granița, căci altfel a fost o luptă. Altfel, granița ar fi trebuit să fie la răsărit de Oradea, de Arad și de Timișoara. Și se punea mare a Clujului, capitala mare de renaștere culturală ungurească, din vremea în care Buda și Pesta, căci erau două orașe pe atunci, au fost sub turci. O parte din nobilimea maghiară s-a mutat atunci la Cluj, care a devenit un simbol al renașterii culturale maghiare. Deci erau aceste lucruri, în fața cărora degeaba spuneai că fiecare popor are dreptul la patria lui. Când te duceai pe hartă să împarți patriile, a ieșit ceva de neimaginat. Plus că și Ungaria voia să fie mare, și România voia să fie mare, și Bulgaria – mare și Serbia – mare. De unde atâtea «mari», că pământul nu-l poți întinde?“, a mai povestit, printre multe altele, Ioan-Aurel Pop.

“Bălcescu a ars ca o flacără pentru această idee a unirii. Avram Iancu a murit pentru această idee. Dar fiecare popor a avut un Bălcescu și un Avram Iancu. Doar că noi nu am știut să îi traducem pe ai noștri, să îi promovăm“, Ioan – Aurel Pop

Prin articolele marcate “100. Sibiul Marii Uniri“, Turnul Sfatului inaugurează o nouă serie de articole dedicată celor 100 de ani de la Marea Unire. Seria de articole își propune să surprindă implicarea și rolul Sibiului și al sibienilor în procesul înfăptuirii României Mari.

logo centenar mic

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Cl. Anul politic

Acum 5 ani

Ați uitat să-l amintiți pe francezul Robert Ficheux, un om legendar. Fără el, nu știu dacă am fi izbândit.
Raspunde

tibi

Acum 5 ani

Incredibil, acest om de profesie istoric este si Presedintele Academiei Romane? Cum poti face atatea greseli? Cica in 1861 s-a nascut prima episcopie ortodoxa? Poate a vrut sa spuna 1761, caci la 1861 s-a infiintat Astra. Iar citatul din ziarul Tribuna din anul 1864 cred ca este antologic avand in vedere ca ziarul s-a infiintat 20 de ani mai tarziu, in 1884.
Raspunde

altul

Acum 5 ani

Rasinari 1861 este corect. Tribuna 1864, sau e gresala de tipar (1864 in loc de 1884) sau e vorba de Telegraful Roman, care se tiparea din 1853?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus