Grădinițele din Sibiu, cu toate locurile ocupate. Ce spune legea?

Parlamentul de la București a votat ca frecventarea grădiniței să devină obligatorie în România începând cu anul 2020, însă s-au încurcat în termeni. Documentul votat de deputați a ajuns la Curtea Constituțională. Președintele Klaus Iohannis crede că documentul pregătit de deputați din fracțiunile PSD și UDMR contravine Legii Supreme, atrăgând atenția la mai multe contradicții.

Pe 28 martie, 178 de parlamentari din Camera Deputaților au votat un proiect de modificare a Legii educației naționale prin care învățământul preșcolar, mai exact grupele mijlocii și mari de la grădinițe, precum și cel liceal să devină obligatoriu. Astfel, s-a propus ca învățământul general obligatoriu să se extindă de la 11 la 15 ani și să cuprindă: ultimii 2 ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal. Ideea a fost susținută și în Senatul României, iar textul final votat de aleșii poporului prevede ca învățământul liceal și grupa mare din învățământul preșcolar să devină obligatorii până în 2020, grupa mijlocie din grădinițe - până în 2023, iar până în 2030 să devină obligatorie și frecventarea în grupele mici din grădinițe.

Motivația parlamentarilor

Grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a micuților și se concentrează pe diverse abilități necesare pentru viitor. Vârsta preșcolară este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Micuții devin conștienți de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate față de ceea ce observă sau nu cunosc. Această perioadă reprezintă temelia, fundația întregii vieți de mai târziu”, se menționează în expunerea de motive a autorilor inițiativei.

Aceștia cred că „grădinița este instituția care îi învață pe micuți cum să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația”. Autorii inițiativei mai cred că „diferența de participare la educația preșcolară pe medii de rezistență în defavoarea mediului rural poate determina inegalități privind nivelul de pregătire pentru școală și implicit situații de risc școlar la debutul în clasa 0 pentru copiii care nu frecventează deloc grădinița (cu o pondere de peste 25% în mediul rural)”.

Câte grădinițe sunt în județul Sibiu

Modificarea legii i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă acest lucru nu va duce la suprapopularea grădinițelor. În județul Sibiu, spre exemeplu, toate locurile sunt ocupate în acest an, cu excepția unor grădinițe din mediul rural, acolo unde sunt sate izolate cu populație îmbătrânită.

Conform datelor Inspectoratului Județean Școlar Sibiu, în județ sunt 187 de grădinițe din care 24 sunt particulare - opt acreditate și 16 autorizate. Cele mai multe activează în municipiul Sibiu - 47 de grădinițe - și în Mediaș - 13 grădinițe. În Avrig activează cinci instituții preșcolare, în Agnita – trei, în Cisnădie, Dumbrăveni și Săliște – câte patru, în Agnita, Miercurea Sibiului și Copșa Mică – câte trei, în Talmaciu – două, în Ocna Sibiului – o grădiniță. În total, la nivelul județului Sibiu sunt 4.700 de locuri în grădinițe, dintre care 4.200 sunt în cele de stat, iar 480 în cele private.

Întrebați de Turnul Sfatului dacă în județul Sibiu există instituții private care nu sunt acreditate, reprezentanții ISJ ne-au spus că nu există astfel de instituții, „ci societăți comerciale sau ONG-uri care desfășoară activități educaționale”. „În fiecare an ISJ Sibiu afișează pe site-ul propriu rețeaua școlară. Noi nu putem monitoriza activitatea lor, nu avem cadrul legal. Părinții au fost înștiințați că doar grădinițele particulare autorizate și acreditate funcționează legal”, a precizat Constantin Dincă, purtătorul de cuvânt al instituției.

Intervenția lui Iohannis

Dar decizia parlamentarilor ar putea fi anulată. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, precizând că documentul nu corespunde cu prevederile Legii Supreme. În primul rând, Iohannis a atras atenția în sesizarea depusă la CCR că parlamentarii din Senat au votat în aceeași ședință trei proiecte de modificare a aceleiași legi - Legea educației naționale, ceea ce ar contraveni normelor de tehnică legislativă. „Or, intrarea în vigoare în aceeași zi ori la intervale scurte a trei legi ce au ca obiect modificarea și completarea aceluiași act normativ de bază, respectiv Legea educației naționale, este de natură să creeze confuzie pentru beneficiarii normei, cu potențiale repercusiuni asupra calității procesului educațional”.

În ceea ce privește obligativitatea frecventării grădiniței la grupele mari (până în 2020), la grupele mijlocii (până în 2023) și la grupele mici (până în 2030), Klaus Iohannis subliniază că documentul adoptat de deputați e în contradicție cu unele prevederi din aceeași lege. Spre exemplu, șeful statului arată că modificarea votată nu este corelată cu dispozițiile articolului 24, care prevede că „învățământul general obligatoriu este format din învățământul primar, învățământul secundar inferior și primii 2 ani ai învățământului secundar superior”. Astfel, dacă legea votată recent de parlamentari ar intra în vigoare, atunci ar fi neclară noțiunea de „învățământ general obligatoriu”: acest aspect lipsește norma de previzibilitate și precizie.

Iohannis crede că deputații nu au fost consecvenți nici atunci când au folosit termenii din proiectul de modificare a Legii educației naționale: utilizând atât termenul „ani”, cât și cel de „grupe” în cazul educației preșcolare.

Klaus Iohannis a depus sesizarea la CCR pe 7 iunie, iar judecătorii vor dezbate subiectul pe data de 4 iulie 2018.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).