Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
14°C

Ce va face președintele Iohannis?

Președintele este chemat să ia atitudine într-o problemă crucială pentru democrație și statul de drept față cu o Decizie vădit neconstituțională a CCR, lipsită de control jusdicțional.  Ce va face dl.Iohannis, ce-i poate oferi autoritatea ca șef al statului?

Mai întâi, câteva considerente suplimentare pe marginea neconstituționalității Deciziei. Conform art.134 alin.1 din constituție, „Consiliul Superior al Magistraturii PROPUNE Președintelui României numirea  în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”. Deci, constituțional, CSM este SUBIECTUL dreptului  – și corelativ al obligației – de a propune numirea și – în temeiul simetriei decizionale – și revocarea judecătorilor și procurorilor în funcții. În transpunerea legislativă a textului constituțional, Legea nr. 303/2004 a stipulat, în art.53 că atât numirea cât revocarea judecătorilor și procurorilor cu funcții de conducere se face de către Președintele României, la PROPUNEREA Consiliului Superior al Magistraturii, în urma recomandării  ministrului justiției.

La scurt timp însă, legiuitorul a modificat legea și a inversat rolurile în ce-i privește pe procurorii cu funcții de conducere, respectiv a dat în competență PROPUNEREA pentru  numire și revocare a acestora ministrului justiției, lăsând CSM un rol secundar de avizare consultativă. Această modificare a fost (este și de prezent) vădit neconstituțională pe două argumente solide și anume :

a). Subiectul constituțional al dreptului și obligației de a propune numirea judecătorilor și procurorilor în funcții nu putea fi înlocuit sau substituit decât tot printr-un text constituțional iar nu prin unul de ordinul legii organice. Substituirea nu se poate justifica prin discriminare, adică imtepretând că textul constituțional al art.134 al.1 s-ar referi numai la judecătorii și procurorii în funcții de bază nu și la cei în funcții de conducere. Când a fost vorba de excepții, textul constituțional a indicat concret : numai cei stagiari sunt omiși.

Rațiunea textului constituțional se înscrie principiului separației autorităților ( puterilor) în stat în sensul că nicio altă putere, legislativă sau executivă, nu se poate substitui celei judecătorești în aceată problemă de maxim interes pentru independența autorității judecătorești. Cu toate acestea, prin modificarea Legii nr.303/2004 s-a trecut peste textul constituțional, acordând ministrului ( uzurpând în același timp dreptul CSM) dreptul de a propune spre numire președintelui procurorii în funcții de conducere, invocându-se în acest sens autoritatea pe care i-ar acorda-o art.132 ali.1 din constituție.

De subliniat, ministrul justiției ca membru al guvernului reprezintă (are) autoritate executivă. Se discută pe larg ce fel de autoritate îi conferă ministrului justiției art.132 alin.1 din constituție, adică dacă peste cea executivă îi suprapune și una specific judecătorească asupra procurorilor.

Indiferent ce răspuns s-ar da întrebării, e cât se poate de limpede că autoritatea conferită ministrului justiției de acest text constituțional nu se poate suprapune autorității CSM conferită acestuia de art.134 alin.1 în chestiunea propunerii de numire a procurorilor fără ca acest din urmă text constituțional să fie abrogat sau modificat. De altă parte, în mod explicit, autoritatea la care se referă art.132 alin.1 privește ACTIVITATEA procurorilor, ceea ce este difedrit de NUMIREA SAU REVOCAREA acestora. Cum am mai subliniat, activitatea începe după numire și încetează cu revocarea. Se acceptă în general că activitatea la care se referă textul privește aspectul managerial al prestației procurorilor. Oricum, este diferită de numirea în funcție și, așa cum ministrul justiției nu are competențe decizionale în

privința numirii și revocării, nici președintele nu are competență decizională în ceea ce privește activitatea managerială a procurorilor sau judecătorilor. Logica celor două texte constituționale este în deplină armonie cu principiul separării autorităților : dacă ministrul justiției constată și apreciază deficiențe în activitatea procurorilor de natură a le pune în cauză funcția, poate recomanda CSM propunerea de revocare iar acesta, dacă o găsește întemeiată, poate propune măsura de revocare președintelui. Aceasta a fost și procedura instituită de Legea nr.303/2004. Numai că politicului nu i-a cășunat ținerea pe tușă a omului său în problemele justiției, drept care avem azi toată tevatura mizerabilă pe acest subiect.

Rezumând, în puterea acestor texte constituționale, președintele este abilitat să respingă propunerea de revocare a procurorului șef al DNA ca fiind făcută de o autoritate necompetentă.

b). Dintr-un alt unghi de vedere, președintele poate dispune asupra unei propuneri de revocare și pe considerente de temeinicie a acesteia, în virtutea art.94 litc. din constituție. Răspunderea asupra consecințelor pe care le antrenează o decizie de revocare dintr-o funcție publică nu revine celui care propune măsura ci celui care și-o însușește și o adoptă. Ca atare președintele, contrar părerii ritoase- dar greșite - a Deciziei în discuție, nu numai că este îndrituit, dar este chiar obligat să justifice, să argumenteze măsura adoptată. Politicul, prin noua propunere de modificare, merge chiar pînă la a-l elimina practic pe președinte din procedura de revocare, atunci când spune că președintele nu poate respinge decât odată propunerea de revocare a ministrului justiției. Deci a doua propunere, care poate fi chiar mai proastă decât prima, îi este obligatorie președintelui care astfel este pus în situația de a răspunde pentru o decizie care i-ar fi impusă.

În calitate de cea mai înaltă autoritate în stat, președintele, în virtutea art.8o din constituție, „veghează la respectarea constituției” erga omnes, deci de către toată lumea, inclusiv de CCR. În actuala redactare a constituției, un diferend între președinte și CCR pe tema respectării constituției nu poate fi rezolvat decât prin prizma prevederilor art.2 din constituție, recurgându-se la suveranitatea poporului exprimabilă prin referendum. Potrivit art.90 din constituție, președintele, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-și exprime voința prin ferendum asupra „ problemelor de interes național”. Nimic nu este de interes mai național decât încercarea politicului actual corupt până în măduva oaselor de a înfrânge principiul separării puterilor în stat, de a submina statul de drept și independența justiției și a  limita competențele constituționale ale președintelui.

Conform art.8o din constituție, Președintele României reprezintă statul român. Acest statut presupune obligația de a intreprinde tot ceea ce îi conferă constituția pentru salvgardarea imaginii, prestigiului și demnității statului și prin aceasta și a demnității și onoarei poporului român. Ca atare nu poate rămâne pasiv la atacul murdar și mârșav inițiat  de pătura infractorilor prin intermediul politicului la adresa acestor valori fundamentale, chiar dacă prin aceasta s-ar expune suspendării. Un președinte de țară care se respectă nu poate face pact compromițător cu un politic descalificat. Poporul trebuie chemat să decidă de partea cui este adevărul și dreptatea.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

6 comentarii

Nico Leta

Acum 5 ani

pai ce sa faca Johannis - ce o facut si pana acum ... rade ! :)
Raspunde

Nicu

Acum 5 ani

Ce om politic ați fost dvs domnule Dejeu?Fost magistrat comunist (PCR)nu puteți înțelege că Iohannis trebuie să respecte decizia CCR,nu are alternativa! Referendumul de care vorbesc mai mulți politicieni poate fi invalid daca PSD-ALDE își oprește membrii și simpatizanții de a participa la vot după modelul PDL din 2012!
Raspunde

lol

Acum 5 ani

Sa respecte ca si pe cea cu parlamentul din 300 de membrii....
Raspunde

Cocardiel-luptător din Marginime

Acum 5 ani

Ura fratz, am înfrânt! Si nu oriunde, acolo unde-am mai facut-o si de alte dați....
Raspunde

un grup de turisti din Valcea

Acum 5 ani

pentru ala cu referendunul de 300 de parlamentari : daca te-ai interesa putin, in loc sa dai mai departe pe gura ce auzi pe urechi, ai afla ca referndumul acela a avut rol "CONSULTATIV". Adica a fost degeaba.
Raspunde

hop

Acum 5 ani

buna intrebare !ce sa faca ?daca nu face..... din august a.c. va fi liber sa faca concediu la nesfirsit....cred ca trebuie sa iasa in strada !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus