Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
13°C

Cum o publicație rusă a relatat despre Sibiu Jazz Festival

Cum o publicație rusă a relatat despre Sibiu Jazz Festival

Revista online de limbă rusă Jazz.ru a publicat un reportaj despre cea de-a 48-a ediție a Festivalului de Jazz de la Sibiu, din care vom reda câteva fragmente.

„Ochii Sibiului impresionează mult, dar acum vom verifica ce fel de urechi are Sibiul”, a spus pianistul francez Jean-Marie Machado, în timp ce se adresa spectatorilor chiar la începutul reprezentației sale. În acea seară el a interpretat alături de acordeonistul Didier Ithursarry: duetul a improvizat pe temele lui Thelonious Monk și genul muzical portughez fado, a verificat cunoștințele publicului despre Chopin, precum și atitudinea acestuia față de combinațile nestandarde. Când a vorbit despre „ochii Sibiului”, Machado a avut în vedere vestitele ferestre de pe acoperișurile caselor vechi: fie că te plimbi pe străzile orașului sau te uiți la vârfurile înzepezite ale munților din îndepărtare, ai impresia că ești urmărit de sute de ochi ale acestor case din acest oraș medieval.

Festivalul de Jazz din orașul Sibiu are loc din anul 1974 și este unul dintre cele mai vechi din România. La început, acesta se organiza în Ploiești, care se află mai aproape de București. Dar clubul de jazz s-a mutat ulterior la Sibiu, acolo unde filiala partidului comunist era condusă de Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu (Fiul cel mic al cuplului Ceauşescu a fost numit prim-secretar la Sibiu în 1987 şi a rămas în această funcţie până la Revoluţia din decembrie 1989 - n.n.). Dar indiferent de legăturile sale de familie demonice, lui Nicu îi plăcea jazz-ul. De aceea, nu numai că nu s-a opus inițiativelor de creație, dar le-a și susținut, inclusiv financiar. Cenzura comunistă a permis invitarea muzicienilor străini, dar cu condiția ca piesele acestora să nu includă părți vocale, pentru a nu permite să se facă agitație politică, adusă din Occident în rândul populației locale. Conform mărturiilor lui Constantin Schmidt, care a fost mulți ani director artistic al festivalului din Sibiu, în anii '70 publicul percepea serile cu jazz ca pe un adevărat suflu de libertate - un fel de Woodstock pe vârful Făgărașilor. Aici s-au manifestat vedetele jazz-ului românesc (Jonny Răducanu, Marius Popp, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă) și ale jazz-ului mondial (Dee Dee Bridgewater, Chico Freeman, Michael Brecker, Albert Mangelsdorff și alții).

În anul 2007 Sibiul a fost „capitala culturală a Europei”. În acel an la festival a venit însuși Archie Shepp, iar de atunci orașul s-a schimbat permanent. Așa cum ne-a spus în trenul București-Sibiu simpaticul nostru tovarăș de drum, un localnic și un mare patriot Cristi, orașul Sibiu se deosebește prin calitatea turiștilor: în fiecare weekend aici se organizează fie un festival de teatru, fie unul de film, fie un alt eveniment cultural care atrage oameni diferiți decât sunt la Ibizza sau pe plajele din Antalia. De aceea, toate cele 4 zile de festival, cu un program plin, de la stilul bop, la electronică inteligentă, s-au desfășurat cu sălile pline, aplauze, iar uneori și cu dansuri până la epuizare pe ritmurile muzicii funk ale formației franceze Nojazz

Un rol important în programul festivalului l-a avut Sibiu Jazz Meeting - un eveniment premiera căruia a avut loc în anul trecut (atunci acesta se numea Romanian Jazz Meeting). Scopul acestuia este promovarea jazz-ului românesc în țară și peste hotarele ei. În cadrul Sibiu Jazz Meeting pot fi ascultate atât formații tinere, care au la activ câte un album înregistrat (spre exemplu, proiectul KriSPER), cât și muzicieni experimentați, cum este pianista Sorina Zlat, care interpretează în clubul new-yorkez Birdland (...)

Trupa multiinstrumentală a lui Vali Boghean din învecinata Republica Moldova a arătat cum pot fi combinate temele ușoare dansante cu jazz-ul ethno, despre care liderul trupei știe destul de multe: câțiva ani el a muncit într-o trupă exemplu de ethno-jazz din Moldova, cunoscuta „Trigon”. De fapt, pentru mulți anume „coloritul național” aduce înțeles jazz-ului: motivele naționale nu numai că îi face pe ascultători să se familiarizeze cu tradițiile țării respective, dar și contribuie la acest gen de muzică cu epitetul modern de „multiculturalism”.

(După journal.jazz.ru)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus