X
silviu-nate

Analiză după Summit-ul NATO de la Bruxelles. ”Trump a jucat dur cartea dependenței militare”

Președintele Centrului de Studii Globale al ULBS, conf. Univ. dr. Silviu Nate, a transmis în cadrul unui interviu acordat Turnul Sfatului concluziile Summit-ului NATO de la Bruxelles, desfășurat ieri. Despre confruntarea SUA – Germania și despre ce a câștigat România în urma acestui summit, puteți citi în interviul ce urmează.

Reporter: Ce aduce nou acest summit în planul relațiilor dintre aliați?

Silviu Nate: Regăsim o abordare aparte, respectiv un ton îndrăzneț și categoric, ușor intempestiv din partea președintelui Donald Trump. Acest tip de comunicare este justificată atât de personalitatea lui Trump cât și de viziunea lui de a reduce costurile militare ale SUA în Europa. Deși, îi pot fi imputate multe stângăcii, Trump a reușit de data aceasta, să determine un angajament mai accelerat de investiții militare la nivelul aliaților. În conferința de presă, susținută astăzi (12 iulie 2018) de către Secretarul General NATO Jens Stoltenberg, acesta a lăsat să se înțeleagă că anularea întâlnirilor bilaterale planificate între președintele Trump și lideri ai statelor aliate, inclusiv cea cu președintele Iohannis, a fost determinată de schimbarea agendei summit-ului, printr-o sesiune extraordinară în cadrul căreia Trump le-a cerut aliaților, nu doar să accelereze atingerea plafonului de 2% din PIB pentru apărare, dar să prezinte fiecare, la nivel individual, câte un plan național al contribuțiilor ce vor fi angajate în cadrul Alianței. Trump iese câștigător, neavând totuși certitudinea că majoritatea statelor aliate vor atinge acest plafon bugetar mai devreme de 2024, așa cum era prevăzut anterior acestor întâlniri. Însă, discursul lui Trump contribuie implicit la transformarea acțiunilor sale în capital politic și implicit la întărirea sprijinului politic în SUA din partea propriilor săi alegători. Este cert că președintele american a jucat dur cartea dependenței militare creând un disconfort major în rândul interlocutorilor săi prin trimiterea permanentă la ideea dependenței actuale și istorice a sistemului de apărare european față de cel american.

Rep.: Au existat și alte momente tensionate la nivelul discuțiilor NATO?

S. N.: Nemulțumirea lui Trump a fost evidentă în ceea ce privește angajamentul Germaniei de a dezvolta, în parteneriat cu Rusia, gazoductul Nord Stream 2, un element de infrastructură care urmează să traverseze bazinul Mării Baltice. Declarația de presă, împăciuitoare, a președintelui livrată după întâlnirea cu Angela Merkel a fost trădată în cadrul cinei acestuia cu Secretarul General NATO Jens Stoltenberg. O filmare de la începutul întâlnirii, publicată de cotidianul Washington Post, evidențiază supărarea lui Trump vis a vis de acest proiect, considerând nedrept ca Germania să nu își asume 2% din PIB pentru apărare și în același timp să plătească miliarde de euro Rusiei în calitate de cel mai mare „competitor al NATO” și astfel să își sporească dependența energetică la 70 procente față de gazul rusesc. Această vulnerabilitate este prezentată de Trump în fața Secretarul General NATO ca fiind inacceptabilă, considerând că pentru mai mult de jumătate de secol SUA au garantat apărarea și securitatea Europei investind bani grei în acest proiect. În completarea acestei scene, este elocventă o analiză publicată ieri de Heritage Foundation în cadrul căreia sunt prioritizate succint obiectivele lui Trump ca susținător al: culoarului sudic de gaz (1), al Inițiativei celor Trei Mări și a coridorului energetic nord-sud (2), creșterea exportului de gaz natural lichefiat dinspre SUA către Europa (3).

Rep.: În ce constă noua agendă NATO și care sunt implicațiile de securitate la nivel regional?

S. N.: Este foarte interesant că tensiunea dinaintea summit-ului a creat o productivitate intensă, iar declarația finală a celor 29 de membri este extrem de bine structurată, bogată în inițiative și formule de angajament mutual. Sper să nu greșesc dacă spun, că este cea mai complexă declarație din câte am văzut în urma summit-urilor NATO. Pe scurt, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), care se va numi în viitorul apropiat Republica Macedonia de Nord, a fost invitată să pornească planul de aderare la NATO, ceea ce denotă un nivel de cooperare și de reconciliere pronunțat cu autoritățile de la Atena – ne amintim că în urmă cu 10 ani Grecia bloca prin drept de veto aderarea FYROM la NATO. Totodată Grecia a anunțat ieri că expulzează doi diplomați ruși pentru amestec în chestiunile sensibile legate de aderarea FYROM la NATO. Alianța își reafirmă angajamentul de susținere față de Georgia și Ucraina, consolidarea capacității de apărare în Iordania și Tunisia, inclusiv apărarea cibernetică. Mesajul la adresa Rusiei din partea aliaților are un caracter de avertisment direct prin care NATO își reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în cadrul granițelor acestora recunoscute pe plan internațional. Aliații fac apel la Rusia să își retragă forțele staționate în cele trei țări fără consimțământul acestora. Totodată este condamnată cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia, anexare pe care NATO nu o recunoaște și nu o va recunoaște. Textul Declarației precizează că „Rusia generează provocări la adresa securității și stabilității euro-atlantice prin acțiuni hibride, inclusiv prin încercarea de interferare în procesele electorale și încălcarea suveranității națiunilor noastre, cum a fost cazul în Muntenegru, prin campanii de dezinformare pe scară largă și activități cibernetice malițioase”. NATO își reafirmă angajamentul de susținere în Afganistan și Irak iar Alianța devine mult mai mobilă și rapidă în ceea ce privește reacția de răspuns; din întreg pachetul de forțe existente, aliații vor oferi în plus 30 de platforme maritime combatante de mare capacitate, 30 batalioane mecanizate de volum mediu sau mare și 30 de escadrile de luptă, susținute de forțe de sprijin de luptă, care vor fi gata de angajare în 30 zile.

Rep.: Care sunt câștigurile României în urma summit-ului NATO de la Bruxelles?

S. N.: România va primi un Centru de Comandă NATO cu 400 de ofițeri de stat major din toate țările membre. Brigada Multinațională, în urma summit-ului, căpătă un statut permanent, iar România va negocia cu aliații pentru o prezență cât mai consistentă în cadrul acestui sistem. Așa cum a precizat și președintele Iohannis în cadrul conferinței de presă de la Bruxelles, Marea Neagră devine mult mai prezentă pe agenda NATO, România fiind un actor cheie în angrenarea Ucrainei și Georgiei în procesul transatlantic, aliații considerând deja că relația Georgiei cu Alianța conține toate instrumentele practice pentru aderare. Printr-un program consolidat de exerciții, aliații își vor îmbunătății abilitățile colective de luptă în domeniul naval în arii de interes-cheie, inclusiv în ceea ce privește tehnicile de luptă anti-submarin, operațiile de tip amfibiu și protecția liniilor de comunicații maritime. În domeniul aerian, a fost agreată o Strategie Aeriană Întrunită la nivel aliat, care reprezintă un facilitator-cheie pentru misiunile NATO de poliție aeriană și apărare împotriva rachetelor balistice pe timp de pace. Potrivit declarațiilor președintelui României, țara noastră și-a luat un angajament de a crește numărul de personal în Afganistan, de la aproximativ 770 de oameni, în special militari, la peste 950 anul viitor (militari, jandarmi și personal civil).

Rep.: Cum evaluați parcursul discuțiilor de săptămâna viitoare dintre Trump și Putin la Helsinki, în urma summit-ului NATO?

S. N.: La Bruxelles, Donald Trump nu s-a ferit să-l numească pe Vladimir Putin un competitor, însă și-a declarat intenția de a normaliza relația dintre SUA și Rusia. În urma declarațiilor oficiale, înțelegem că agenda Summit-ului Trump-Putin vizează preponderent două zone: Ucraina și Siria. Întâlnirea lui Putin cu președintele american, după summit-ul de la Bruxelles, îi atrage acestuia un capital geopolitic de imagine. Cu toate că nimeni nu se așteaptă la schimbări majore în ceea ce privește regimul sancțiunilor la adresa Moscovei, Rusia poate percepe această întâlnire ca pe o recunoaștere a statutului său de mare putere prin faptul că SUA ar putea acorda atenție intereselor sale. Nemulțumirile occidentale privind anexarea Rusiei la Crimeea, susținerea separatiștilor pro-ruși din Ucraina și sprijinul acordat lui Bashar al-Assad în Siria nu au dispărut. Un răspuns oferit astăzi de Donald Trump unei jurnaliste, în timpul conferinței de presă de la Bruxelles, cu privire la Iran, acesta susținea că probabil Iranul a înțeles lecția respectului față de SUA și dacă doresc o negociere, trebuie doar să invite SUA. Observăm așadar o schimbare de raporturi în relațiile dintre cele două state, unde Rusia nu mai face parte din acest peisaj ca intermediar regional, având opțiuni limitate pentru propria-i agendă în Orientul Mijlociu. Criticii de la Kremlin văd în decizia lui Trump de a-i acorda un summit lui Putin o șansă de a-i conferi legitimitate și statut internațional liderului rus. Am putea spune, că în termeni de imagine, Putin înregistrează deja o victorie, transmițând ideea că Rusia nu este un stat izolat și ar opera în domeniul securității de pe picior de egalitate cu Statele Unite. Probabil, Putin va încerca să-i explice lui Trump că a avut dreptate în cazul Crimeii, mizând pe cei 18 ani de experiență globală, ca avantaj competitiv în fața lui Trump, însă șansele sale sunt mult diminuate. În cele din urmă, Helsinki oferă o oportunitate pentru o eventuală dezghețare a relațiilor dintre SUA și Rusia, însă istoria ne-a demonstrat de fiecare dată că rămâne să constatăm care vor fi efectele înțelegerilor ce nu sunt parte a agendei publice.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact