X
casa de canepa

Prima casă din cânepă și var din România se construiește lângă Sibiu

„Ești nebun?” sau „încă doi nebuni” – acestea se întâmplă să fie primele reacții la crud ale oamenilor care aud despre ultimele inovații în România, puse pe roți de oameni fără inhibiții și care nu se lasă roși de utopica deznădejde că „dacă n-o să meargă?”. Ideea construirii unei case din cânepă, amestecată cu var și apă, pulverizată cu ajutorul unei mașini special concepute pentru asta pare o nebunie curată. Cei care au adus conceptul în România spun că nu este deloc așa – casele din acest amestec respiră mai bine decât orice alt material și este dar al naturii și tehnologiei umane, față de materialele de construcție periculoase pe care le-am obișnuit să le băgăm în pereți, în speranța că ne iese construcția mai ieftin. În plus, sunt durabile dacă sunt făcute de cine trebuie, iar în state europene, precum Germania sau Franța tehnologia și-a demonstrat eficiența în timp.

Prima casă din România, ai cărei pereți sunt făcuți pe interior și exterior cu tehnologia stonehemp se află la ieșirea din localitatea turistică Sibiel, la aproximativ 23 kilometri distanță de Sibiu. Locuința aparține Oanei Suciu și lui Cătălin Boteanu, care au format nu doar o familie, dar și afacerea construcțiilor pe bază de cânepă. Atât Oana, cât și Cătălin au avut joburi în companii mari internaționale și au locuit în București până în momentul în care au decis că viața lor trebuie să arate altfel. Au cumpărat terenul de la Sibiel și știau că într-o zi se vor muta acolo. Oana a lucrat într-o companie de procesare a semințelor de cânepă și dezvoltarea produselor derivate din cânepă de la Salonta, Bihor, din 2005, iar în ultimii ani a fost implicată în implementarea proiectului HempFlax în Romania, ceea ce a însemnat cultivarea cânepei pe o suprafață de peste 700 ha și construirea unei fabrici de procesare a tulpinilor de cânepă pentru fibră. Așa a început legătura ei cu „planta minune”, iar Cătălin a participat la numeroase evenimente organizate de procesatorii de cânepă. Interesul a pornit de acolo. Și ideea de afacere la fel.

casa din canepa (2)

Pe terenul cumpărat la Sibiel s-au gândit inițial să dezvolte un sătuc turistic cu case exclusiv realizate prin tehnologia stonehemp. Însă cine-ar crede un cizmar fără de cizme? Așa că cei doi s-au apucat să facă prima locuință chiar pentru ei.

Antreprenorii spun că au testat o „casă verde” în afară, la niște prieteni. Au simțit diferența pe plămânii lor și au decis – e nevoie și în România de așa ceva.

„Eu am o alergie cronică, rinita alergică, care mă chinuie de mai mult timp, iar după o noapte dormită într-o astfel de încăpere am început să mă simt mai bine, datorită raportului perfect de umiditate și oxigen, căci pereții din cânepă și var sunt ca un organism viu – respira si permit transferul vaoprilor de apa in ambele sensuri. Iar o altă calitate deosebită este că reglează umiditate din atmosferă, fără a permite să fie în exces sau, iarna cand aerul devine prea uscat datorita incalzirii peretii transfera vaporii de apa din atmosfera extarioara catre interior restabilind un optim intre 40-60% umiditate. Noi suntem obișnuiți să folosim pentru izolare ce e mai ieftin – polistiren sau vată bazaltică, de cele mai multe ori, fără să realizăm ce băgăm în realitate în pereți”, spune Cătălin.

Achiziția tehnicii

Cei doi au învățat lecțiile din trecut, așa că primul pas pentru afacerea lor a fost achiziționarea tehnicii necesare pentru pulverizat. Cu ajutorul acesteia, cânepa, varul și apa se amestecă în proporții bine stabilite și cu mare grijă, astfel produsul final să nu difere la consistență, duritate, omogeneitate care n-ar fi posibilă la un eventual amestec manual. Zis și făcut.

„Casa noastră are suprafața de 150 metri pătrați, cu structură de rezistență din lemn și fundație obișnuită. În România nu prea găsești specialiști dispuși să realizeze o fundație în funcție de materialul și greutatea casei atunci când sunt folosite materiale noi și neconvenționale. Foarte probabil am fi economisit 30-40% din cantitatea de beton. Fiind prima casă am instalat în ea și senzori de umiditate, care ne permit să monitorizăm în fiecare moment transferul de umiditate și temperatură în 4 puncte ale pereților comparativ cu umiditatea și temperatura interioare, respectiv exterioare în aceleași puncte. Respectiv, aceasta ar urma să fie prima locuință care va permite proprietarilor să vadă cu ajutorul acestor senzori cum respiră casa lor și reglează umiditatea, putând astfel cunatifica exact numeroasele beneficii calitative.

Cânepă și var – ce e așa deosebit?

La prima vedere pare banal – cânepă pentru construit? Var hidratat- acel var pe care suntem obișnuim să-l folosim la toate celea numai la construcții nu? Cei doi explică: este vorba despre un produs ecologic, iar durabilitatea caselor construite din aceste materiale a fost demonstrată în statele europene, unde sunt construite de 20 de ani – Olanda, Franța, Germania. Respectiv, verificat și nimic riscant până acum.

Cele mai mari avantaje ale materialului rezultat sunt că respiră, este permeabil la vaporii de apă, este higroscopic, adică reglează umiditatea din atmosferă prin absorbția vaporilor, eliberându-i atunci când gradul de umiditate scade sub cel optim.

„Această calitate este extraordinară și foarte importantă pentru sănătatea celor care locuiesc într-o astfel de casă. Menținerea umidității atmosferei interioare la un nivel optim între 40-60% previne dezvoltarea infecțiilor, reacțiilor alergice, astmului și a altor probleme respiratorii. În plus, stăpânii casei nu vor avea probleme cu mucegaiul sau rozătoarele”, menționează Oana. Ceea ce mai vor ca potențialii lor clienți să știe neapărat este că materialul produs este sută la sută natural și nu necesită prelucrare cu substanțe chimice, potențial toxice.

casa din canepa (7)

Printre caracteristicile importante ale materialului produs mai poate fi menționat faptul că este unul natural 100% și biodegradabil, care absoarbe continuu CO2, acest aspect ducând, în timp, la transformarea varului hidratat în piatră de calcar. Aproximativ 165kg de carbon pot fi înmagazinate în fiecare metru cub de zidărie, ceea ce face ca acest material să fie unul ideal pentru cei care doresc să exercite un impact negative cât mai scăzut asupra mediului înconjurător. De asemenea, îmbină gradul înalt de rezistență cu capacitatea de izolare și inerție termică ridicată, spre deosebire de alte materiale de construcție: betonul are rezistență ridicată, dar nu izolează și este incapabil de a regla umiditatea, în timp ce materialele foarte bune izolatoare de tipul saltelelor de vată minerală sau lână nu au inerție termică din cauza densității mici, ceea ce le face mai puțin eficiente în gestionarea umidității.

Pereții casei

Pereții casei

Cât costă o casă din cânepă și var

Una din prejudecățile românilor este că o astfel de casă este ieftină, ceea ce nu este neapărat adevărat. Depinde ce înseamnă ieftin, iar Oana și Cătălin explică.

„Depinde cum se calculează costurile pentru o casă. Cineva ar putea folosi materiale clasice relativ ieftine și să-i iasă aproximativ 500 sau 600 de euro pentru un metru pătrat. Apoi peste ceva timp va înțelege că se sufocă în propria casă și va căuta să-și instaleze un aparat de aer condiționat, ceea ce nu este neapărat ieftin. Apoi probabil va apela la umidificator de aer și tot așa. Aceste cheltuieli nu sunt luate în calcul însă în timp duc la cheltuieli mai mari, la care se adaugă prejudiciul pentru sănătate, care este iremediabil”.

casa din canepa (8)

În esență, dacă alegeți să vă dați casa pe mâna celor care au adus conceptul Stonehemp în România, ar putea să vă coste începând cu 850 de euro metru pătrat până la 1200 euro/ mp în funcție de instalașiile și finisajele alese. Echipa lor însă se va ocupa începând cu cele mai mici detalii – proiectul casei, conceptul acesteia, fundație și chiar design interior.

Oana și Cătălin spun că și-au format deja o echipă închegată cu care lucrează cot la cot astfel ca orice locuință să le iasă bine. Timpul de executare este relativ scurt – casa poate fi gata în aproximativ 6 luni.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

13 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Anonymus

    reclama dar fara dovezi stiintifice suficiente este doar poveste… si una cam scumpa din pacate avand in vedere pretul prezentat fata de mateialele de cea mai buna calitate actuale. Plus scrie clar ca este ‘BIODEGRADABIL’ deci in timp se descompune sau se macina ceea ce inseamna ca in 20-30 de ani (daca va tine atata) trebuie sa o reconstruiesti de la 0. Un alt minus scris chiar in articol: absoarbe CO2 pe care il si inmagazineaza in perete transformand varul in piatra de var. Pai cine este atat de naiv sa isi doreasca sa cumpere o casa care este o mare bula de CO2? Poate cei care vor pune botul la asa ceva… Faptul ca respira nu este de neinteles dar iarna tot asa respira ceea ce inseamna din pacate costuri mai mari la caldura indiferent de ce natura ar fi ea… Pe mine unul ca inginer nu m-au convins sincer si caut si eu soltii pentru a construi o casa cat mai buna din toate punctele de vedere la fel cum nu am fost convins nici de sistemul SANVIC cu pereti de beton si izolatie si alte sisteme asemanatoare mai mult sau mai putin…

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      I.S.

      stai sa-ti explic cum e cu CO2-ul. Ai auzit de fotosinteza, nu? Planta ia co2 din aer si il transforma in oxigen. Canepa cand creste absoarbe cantitati mari de co2 din aer pe care il transforma in o2 si planta in sine creste. Acolo se inmagazineaza co2-ul, in planta.
      Nu lua totul mot-a-mot ca nu exista perete care sa iti prind co2-ul din aer de nebun si sa ti-l bage tie in pereti ca sa te sufoci noapte.
      Si da, e biodegradabil 100% in conditiile OPTIME biodegradarii, adica in prezenta apei. Daca e hidroizolata bine casa o sa reziste cat una din caramida. Sa nu mai vorbim de rezistenta la seisme care e net superioara constructiilor din caramida/bca.

      Gandeste un pic.

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

        Anonymus

        dar tu ai auzit de planta VIE care traieste si face procesul de fotosinteza de care vorbesti tu? planta aia dupa ce o tai si o usuci si o mai si treci prin procese de combinare cu alte materiale nu mai este vie deci nu mai poate face fotosinteza (care este facuta in frunze nu in tulpina). Cat despre partea de biodegradabil chiar tu scri acolo conditiile: PREZENTA APEI ori chiar in material scrie sa absoarbe apa si daca este prea uscat in exterior sau interior o cedeaza – altfel spus ca un burete. SURPRIZA pentru tine, orice burete se strica dupa un timp (si nu unul foarte lung) deci pana la urma este o casa BIODEGRADABILA. Plus ca daca o face cu vopsea lavabila s-a dus sistemul natural si BIO (si nu ii vad sa o zugraveasca cu var sau huma cum se facea pe vremuri). In rest toate bune si sa vedem cum va fi casa peste cel putin 20-30 de ani de acum incolo :)
        P.S. mai sunt unii care mai si citesc si stiu una alta despre materiale si nu numai… 😉

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Gheorghe

    este ok ideea.. ca initiativa.
    atat pentru critici cat si pentru aprobatori:
    in perioada ultimilor 100 de ani atat la noi cat si in UE
    casele s-au construit ca sa resiste foarte multi ani.
    Fapt este ca la ca. 20-25 de ani pretentile sau cererile la functionalitate
    se schimba, si constati ca ai construit de buna credinta o bazaconie.
    Tendinta la materiale arhaice combinate cu technologie benefica este de salutat.
    m-am nascut in casa saseasca, Am dormit in case de chirpici, in gauri de 10m in desert, in iurte,
    igluri, si cladiri sintetice.
    Concluzia mea: nu credeti nimic. Probati, incercati, testati si nu fiti
    desamagiti cand constatati ca cei crezuti primitivi cu materialele, si architektura lor,
    de fapt erau, si inca mai sunt intelepti.
    .

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    giginio

    Bravo!
    Nou pentru Romania , inovativ , mult succes .Pentru contestatari casa din BCA/caramida e foarte buna si sanatoasa si termoizolata cu polistiren (cireasa de pe tort sau petrolul de pe tort ) – plus la interior sfantul gletl care nu respira deloc .Anonymus esti varza,

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Anonymus

      vorbeste gura fara tine… unde ai vazut tu in comentariul meu ca recomand glet-ul sau BCA-ul? mai bine taci decat sa scoti pe gura bazaconii. Caramida este facuta din LUT si PAMANT fata de BCA care este total altceva si nu este sanatos. Gletul este pe baza de IPSOS care nu respira deloc si nu este recomandat la tencuire asa ca nu sunt deloc dezinformat si mai citesc si eu…

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    un sibian

    un procedeu similar s-a folosit la o casa in Sibiu pe str. Miron Costin…nu identic dar apropiat…deci nu prea e o noutate

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Till Eulenspiegel

    Sincer sa fiu ,daca n-as fi citit agrementul INCERC n-as fi crezut.In privinta economiei de 30-40% de beton din fundatii m-as abtine dna Oana:Structurile din lemn sunt usoare si sensibile la vint.Fundatia e ”de greutate” nu de rezistenta.Sper ca ati ancorat bine structura de lemn in fundatie.Pe acolo cam bate vintul iarna.casa-i cam inaltuta,coperisu’-i cam ascutit(bun la zapada dar rau la vint)…

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Odin

    Un soi de chirpici modern :). Buna initiativa, poate sprijinii agricultura locala.
    Asta cu absorbtia de CO2 este valabila poate pentru partea in care canepa creste inainte de recoltare (si aici e o discutie despre carbonul emis la cultivare, tratamente, recoltare, transport si procesare) dar uscarea varului stins si transformarea lui inapoi in piatra de var absoarbe exact atat CO2 cat si procesul prin care a fost produs varul nestins la inceput dar fara a se lua in calcul combustibilul care se foloseste in acest proces. Deci in final e hipstareala partea asta cu partea eco.

    Ar fi fost frumos sa fie trecut la categoria advertorial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact