X
Paul Philippi (9) (Copy)

Președintele de onoare al FDGR s-a stins din viață

Născut în 21 noiembrie 1923, Paul Philippi, președintele de onoare al Forumului Democrat al Germanilor din România, s-a stins din viață în această dimineață.

În vârstă de 94 de ani, Paul Philippi se numără printre membrii fondatori ai FDGR, la a cărei conducere executivă s-a aflat din 1992 până în 1998, an din care a devenit președinte de onoare. În 2000, lui Paul Philippi i-a fost decernat titlul de Cetățean de onoare al Sibiului, un an mai târziu devenind și Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie Reformată din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. În 2003, la împlinirea vârstei de 80 de ani, președintele României din acea vreme, Ion Iliescu, i-a conferit lui Paul Philippi, ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, “în semn de apreciere a întregii activități puse în slujba comunității germane din România, pentru contribuția meritorie la edificarea și consolidarea sistemului democratic din România după 1989“.

Pentru Paul Philippi, una din cele mai marcante experiențe a fost cea din timpului celui de-al doilea război mondial, conflagrație cu ale cărei orori s-a întâlnit imediat după terminarea liceului. „În ‘42 am luat bacalaureatul, iar în ‘43 am fost înrolat fără a fi întrebați în armata germană, ceea ce era o nenorocire pentru noi toți. Am trecut prin război cu această armată, iar în ‘45 am fugit din frontul de est la americani, pentru că se știa că a fi prizonier în Uniunea Sovietică era foarte crud, dar a fost dificil și în prizonieratul american, acolo unde am stat 30 de luni. Eu făcusem cerere să fiu înrolat în armata română, nu în cea germană și am încercat să evit trecerea în armata germană și să fiu ostaș român, dar nu s-a putut. Experiența războiului a fost grea pentru mine ca pentru oricare altcineva care a fost pe front atunci și a trăit această luptă și aceste omoruri. A fost o dramă și asta nu am cum să o prezint. A fost o experiență care m-a marcat pentru toată viața”, povestea Paul Philippi într-un interviu acordat Turnul Sfatului în urmă cu doi ani. După război a studiat teologia și istoria, în 1963 devenind și doctor în teologie.

Nu s-a mai putut întoarce în România decât foarte târziu. „Am fost în Berlinul de Est pentru a cere repatrierea mea în ‘56, dar nu am primit niciun răspuns și am rămas în Germania. În ‘58 am venit prima dată ca vizitator în România și de atunci în fiecare an m-am întâlnit cu episcopul Muller și l-am rugat pe el să mă cheme în serviciul bisericii noastre. Dar și el mi-a spus atunci că nu poate și că trebuie să am răbdare că mă vor chema. Ani după ani mi-a repetat acest lucru, dar în ‘69 a murit și atunci, noul episcop Klein a rugat la prima sa apariție în guvern să fiu chemat din Germania în România. Am avut noroc că în ‘79 un profesor de la Facultatea de Teologie s-a pensionat și atunci a reușit să mă cheme pe mine ca profesor oaspete aici”, mai istorisea Paul Philippi.

Paul Philippi va fi înhumat la Brașov.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact