X

De ce un centru de conferințe și evenimente este obligatoriu pentru viitorul Sibiului

Traian Deleanu

Faptul că Sibiul, mic și cochet (în ciuda aspectelor mai puțin fericite care îi pot fi scoase la înaintate), reușește să atragă organizarea unor evenimente de amploare, cu participare internațională, arată clar că orașul are potențial de dezvoltare în această direcție. Că în afara festivalurilor cu cântece și mâncare, Sibiul este căutat și dorit pentru reuniuni ample, internaționale, care pot umple spațiile de cazare și în afara sezonului turistic împământenit până acum. Și vorbim nu numai de evenimente de genul Întâlnirii tinerilor ortodocși de zilele trecute ori de Adunarea ecumenică din 2007, ci și de Comitetul militar al NATO din 2012 ori – cireașa de pe tort, până acum – Summit-ul UE din primăvara anului viitor. Evenimente la care vin participanți cu o putere de influență reală.

Nu este o noutate pentru Sibiu să organizeze evenimente internaționale. Chiar și târguri și expoziții cu participare de peste hotare și-au găsit loc de desfășurare în Sibiu încă din vremurile de dinainte ca regimul comunist să izoleze și acest centru de țară. Prin urmare, organizarea de evenimente ample la Sibiu poate fi văzută drept o tradiție.

Organizatori publici sau privați de evenimente internaționale continuă să aleagă Sibiul. În acest context apare de greu de înțeles lâncezeala care plutește peste proiectul Centrului de conferințe și evenimente, care – alături de un nou sediu pentru teatru – să redefinească nu doar zona Pieței Unirii, ci chiar și o parte din destinul acestui oraș. Pentru că acel centru nu va însemna doar infrastructură pentru evenimente cu un număr ridicat de participanți, de orice fel. Acel centru era gândit – și sper ca această viziune să fie menținută – a veni la pachet cu o redefinire a zonelor de circulație dintr-un spațiu mult mai larg decât cel al Pieței Unirii. E vorba de acel studiu de prefezabilitate care să tot aibă mai bine de zece ani, studiu care prevedea coborârea traficului auto în subteran dinspre Berăriei (pe bulevardul Corneliu Coposu), de la sediul Prefecturii (pe bulevardul Andrei Șaguna), de la vechea Primărie (dinspre bulevardul Victoriei) și din dreptul fostului sediu central al Băncii Carpatica, de pe bulevardul Gen. Vasile Milea. Iar ”deasupra”, să mai rămână doar spații publice pietonale, căi de circulație exclusiv pentru transportul în comun (electric, eventual) și biciclete.

Evident, amplu proiect. Imens. Grandios, chiar, pentru un oraș ca Sibiul. Dar care, la pachet cu Centrul de conferințe și evenimente ar crea un al doilea centru al orașului. Unul al ”orașului nou”, care să echilibreze asaltul actual asupra Pieței Mari, a Pieței Mici, a Pieței Huet și a tot mai multor piațete din centrul istoric. Un ”centru al orașului nou” care să permită menținerea cochetăriei din centrul istoric și să izbucnească în facilități moderne câteva sute de metri mai încolo.

Imaginați-vă doar cum ar fi arătat Summit-ul european de anul viitor dacă aceste două proiecte (coborârea traficului și viitorul centru de coferințe și evenimente) ar fi existat. Imaginați-vă cum ar arăta Sibiul cu aceste două investiții odată finalizate. Cum traseului cultural pe care Sibiul și l-a asumat (și care deja de mulți ani este copiat de alte orașe din țară) îi poate fi adăugat și un turism fin, de calitate, adus de evenimentele de prestigiu (diplomatice și de afaceri) organizate aici.
Și nu vorbim aici de povești, ci de intenții trecute și prin ceva documente, asumate – cel puțin la nivel declarativ – de persoanele cu putere de decizie în acest oraș. Dar intenții care, prin modul în care au sunt lăsate să lâncezească – capătă aura unor banale ”povești electorale”.

Da, în mod evident, e vorba de proiecte grele. Dificile și numai dacă stai să te gândești că sunt intenții aproape de ”pionierat” în România. Doar că asta – în opinia mea – înseamnă viziune și muncă de lider. Nu reparații de străzi și înlocuirea leagănelor din locurile de joacă, decizii pe care și o aplicație de telefon le poate indica drept fiind necesare, odată ce toate informațiile despre termene de garanție, grad de utilizare și așa mai departe îi sunt furnizate. Doar astfel de proiecte ample și dificile pot duce la un nou viitor al Sibiului. Unul care să depășească, în sfârșit, stadiul de ”fostă capitală culturală europeană”.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ciprian

    Foarte corect și destul de complet scris articolul. La Sibiu este evidenta frica administrației și a sibienilor în genereral de a gândi la scară mare. PUZ-UL centrului de conferințe și a zonei a fost lăsat de fostul primar, după el am reușit doar excedente bugetare, ceva asfaltări și cam atât. În 2018 nu mai este cazul să ne lăudăm cu asemenea realizări, sunt NORMALUL. Așteptăm ceva la scară mare, la alt nivel. Încă ceva pentru TS, aveți complexul tâmpit cu Sibiu oraș mic, cu chestia asta sunteți și voi în logica actualei administrații de gândire la scară mică, luați în anuar statistic și constatați ca Sibiul nu e chiar atât de mic.

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Doc

    Clujul nu pare să aibă probleme să inițieze, măcar, dacă nu chiar să facă astfel de proiecte majore. Da, Clujul e mai mare decât Sibiul și mai bogat. Orașul nostru are jumătate din bugetul celui administrat de Boc, unde sunt măcar jumătate din proiectele de acolo? Turnul Sfatului prezentase proiectul acela de bugetare participativă, care să facă un culoar verde și pietonal din bulevardul Victoriei. Un țăcănit (nu spui cine, persoană neimportantă) a propus tot acolo chiar o parte din ideea asta cu îngroparea traficului, la nivel de studiu ca să intre în suma propusă. Or, e foarte ciudat ca proiecte majore să fie promovate ca parte a inițiativei de bugetare participativă, menită mai degrabă pentru chestiuni izolate, punctuale și mici, ca efort financiar și logistic. Dar, dacă primăria noastră nu vine cu idei ambițioase, ce să facem?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact