X

Ce strică Regiunea Gastronomică

Alin Bratu

După 2007, anul 2019 ar trebui să însemne revenirea în forță a Sibiului în prim-planul turismului românesc și european. Programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 a început greu, dar spre deosebire de alte dăți, când am lăsat-o pe ultima de metri, acum oamenii s-au pregătit din timp. Așa cum au știut, cum s-au priceput. Un program nu extrem de vizibil până acum (cine știe de ce-a făcut Catalonia acum doi ani, ori estul Lombardiei anul trecut?) a fost croit de un grup de oameni motivați, așa cum se întâmplă de multe ori la noi, mai mult din elan și bună credință, decât de un plan ambițios, corect, concret, bine stabilit.

Iordănescu

Lucrurile s-au stricat, din informațiile pe care le am, în momentul în care influența directorului executiv Camerei de Comerț, Eugen Iordănescu, a crescut tot mai mult. Mirosind probabil că e rost de un loc unde se poate face imagine, a început să se amestece exact în momentele în care nu era cazul. Conflictele de idei cu Maximilian Drăgan, coordonatorul proiectului, au condus în cele din urmă la demisia acestuia. Frustrarea lui poate fi înțeleasă: a muncit pentru câteva proiecte care în faza de punere în acțiune erau tot timpul sucite, de multe ori doar din dorința absurdă de a avea ultimul cuvânt. În aceeași măsură a deranjat dorința lui Iordănescu de a-și aroga merite care nu-i aparțineau, de exemplu contractul cu Lidl.

Moneda – voucher

Găselnița cu moneda locală, care de fapt e un voucher, ce s-a transformat în suvenir, aparține 100% lui Iordănescu. A plecat de la ideea de a se crea o monedă alternativă – ”În 2019 se va lansa şi o monedă locală, ca o metodă alternativă şi inedită de plată în cadrul reţelei SRGE” – scrie negru pe alb într-un comunicat de presă din luna iunie.

După ce, în urma unui concurs de idei pentru denumirea acestei monede locale s-a ajuns la numele SibCoin și s-a arătat că denumirea aceasta deja există și aparține unei criptomonede din Rusia, s-a revenit cu un nou comunicat. ”Această monedă nu înlocuiește moneda națională și nu este o criptomonedă. SibCoin-ul are ca scop promovarea producătorilor regionali și a Sibiului ca destinație de locuire, investiții, turism și cultură, destinație care îmbină în mod fericit tradiția și agenda digitală a ultimilor ani. (…) Atât în faza de pregătire a monedei locale, cât și acum, după ce ea a fost denumită oficial SibCoin (SbC), considerăm că nu există nicio legătură și nici o potențială confuzie între un instrument regional complementar de plată din România și o criptomonedă lansată la câteva mii de kilometri distanță, în spațiul ex-sovietic”, se arată în comunicat. De asemenea, se insistă pe ideea de monedă și se susține că este un ”instrument regional complementar de plată”.

BNR a reacționat și a anunțat că nu poate exista o altă monedă în afară de leu, iar plata nu se poate face decât în lei. Iar Consorțiul a venit cu un nou comunicat: ”<Monedele> care poartă însemnele Programului și ale Regiunii sunt suveniruri, nu au subdiviziuni, nu se pot face plăți sau încasări cu ele, și vor fi disponibile în forma lor fizică EXCLUSIV ca suveniruri”. Deci moneda inițială cu care se puteau face plăți a devenit un instrument complementar de plată, pentru ca la final să nu fie decât un simplu suvenir. Un fail, cu alte cuvinte, care a fost încercat să fie îndulcit din vorbe.

O idee cu care s-a încercat popularizarea proiectului nu a fost verificată sub niciun aspect. Nu s-a pus o întrebare la BNR și nici măcar nu s-a încercat un ”google”, atunci când au mers pe ideea de Sibcoin. Elementar.

Fructele de mare, specialitatea regiunii

Un alt lucru care a deranjat specialiștii în domeniu se referă la preparatele incluse în meniu «Gusturile Sibiului», meniul oficial al programului. Ei sunt de părere că fructele de mare, codul, midiile, kebabul și burgerii nu aveau ce să caute aici. E de apreciat inițiativa tuturor producătorilor locali de carne, băuturi, brânzeturi, legume și fructe care s-au strâns, însă adăugarea unor invenții de peste mări și țări strică ambientul general de comunitate care încearcă să-și promoveze produsele autohtone. Un meniu plin cu hamburgeri, midii și kebab pentru Sibiu nu cred că e reprezentativ.

”…un amator lăsat liber în Corel a denigrat numele orașului”

Povestea logo-ului a fost și ea mult discutată în special pe mediile de socializare. Există două simboluri ale programului: unul cel oficial, care a fost folosit de toate regiunile de până acum, și un altul care a apărut la București, la lansarea din 21 noiembrie de la București. Acesta din urmă a fost motiv de amuzament pentru cei care l-au sesizat. ”Cineva să sune la Poliția Designului, un amator lăsat liber în Corel a denigrat numele orașului”, a fost una din reacții. Savuroasă, de altfel.

logo sibiu

În plus, prinși cu toții în acest freamăt al lansării, au uitat cu desăvârșire de Târgul de Turism de la București. Oare în Regiunea Gastronomică nu tot despre turism e vorba? E pentru prima dată în ultimii ani când Sibiul a absentat la cel mai important târg de turism din țară. Prostie, ignoranță sau autosuficiență? Oare nu era cel mai bun moment pentru o adevărată lansare a programului?

Să fim toți un Trif

Un alt moment neplăcut a fost faptul că la lansarea programului, desfășurată la București, a fost lăsat pe dinafară chiar ministrul Turismului, sibianul Bogdan Trif. Trecând peste faptul că este inamicul public aproape declarat al administrației locale prin declarațiile pe care le are, omițând și faptul că nu este cel mai simpatic om al momentului și că nu este cea mai săritoare persoană în ceea ce privește ajutorul pentru administrația județeană, ba dimpotrivă (vezi scandalul pe locația noului spital județean), Trif chiar era una din persoanele care avea dreptul să fie acolo. În comparație cu alții. Mulți alții. S-a spus, tot ca o scuză penibilă, la fel ca cea cu moneda locală, că n-a fost invitat pentru că evenimentul era destinat străinilor. ”Am urmărit să aducem programul în atenția internațională, de unde și invitațiile adresate ambasadorilor acreditați la București, care să ducă mesajul Sibiu RGE 2019 la nivel internațional. Așa e formatul acestor evenimente, un format european. Și am invitat și reprezentanții unor instituții din Sibiu, pentru ca aceștia să fie acolo drept gazde. Iar cu Ministerul Turismului nu există niciun parteneriat pentru Sibiu RGE 2019”, a declarat președinta Consiliului Județean, Daniela Cîmpean.

Înțeleg că nimeni din administrația locală nu-l înghite pe Trif. Probabil că au și o grămadă de motive. Dar mi se pare o problemă faptul că răspund acțiunilor PSD cu exact aceleași metode: ignoranță, grandomanie, minciuni. Dacă la București voi sunteți stăpâni și vă faceți de cap, la noi, în Sibiu, vă arătăm cine e șeful. Păi e altfel de politică?

Pentru sibieni

Programul Sibiu Regiune Gastronomică 2019 poate fi un succes. Dar așa cum se desfășoară acum lucrurile nu cred în asta. Pentru că nu s-a realizat o echipă de profesioniști, așa cum a fost în cazul Capitalei Culturale Sibiu 2007, nu s-a urmat un curs și nici nu există un singur om de decizie așa cum era atunci. Unul bine pregătit și bine intenționat. Cred, din păcate, că și după 2019, Sibiul va fi cunoscut tot ca fosta capitală culturală europeană, nu ca fosta regiune gastronomică.

Măcar de-or avea de ceva de câștigat adevărații producători.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

2 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Mihai

    O clica locala la care nivelul de minciuna ajunge la nivelul mult hulitului PSD. O mizerie care iese la suprafata. Ceva de genul… si noi putem face manevre si cheltui bani publici dupa bunul plac…

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact