X
sibiu pta mare bis catolica arhiva 06

Transilvania, partea săracă a Austro-Ungariei. Economia Sibiului înainte de Unire

Un studiu realizat de un profesor britanic de istorie economică arată faptul că Transilvania era surata săracă a regiunilor care formau Imperiul Austro-Ungar, înainte de 1918. Transilvania era pe penultimul loc în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din întregul Imperiu, mai jos nu mai era decât regiunea Croației.

Mai bine stătea din punct de vedere economic chiar și Bucovina, parte și ea din Imperiul Austro-Ungar în acea perioadă. Și mai ciudat este faptul că aceste provincii care făceau parte din Imperiul Austro-Ungar erau în urma Vechiului Regat înainte de Primul Război Mondial în privința PIB-ului pe cap de locuitor.

Transilvania, codașa imperiului

Transilvania era pe penultimul loc între regiunile ungare în privința PIB-ului pe cap de locuitor în anul 1910 (1.419 $ G-K) fiind urmată doar de regiunea Croația – Clavonia (1.324 $ G-K). Transilvania se situa sub media PIB-ului pe locuitor din partea ungară a imperiului (1.637$ G-K), dar și sub media înregistrată la nivelul imperiului (1.922$ G-K).

Interesant e faptul că în 1870, Transilvania era chiar și sub Bucovina, în privința PIB-ului pe cap de locuitor (844 față de 866$ G-K), ceea ce o situa printre cele mai sărace provincii din imperiu. Calculul PIB-ului pe cap de locuitor s-a făcut în dolarul Geary-Khamis, cunoscut și sub numele de Dolar Internațional. Acesta a apărut în 1970, ca o unitate monetară ficțională cu aceeași paritate a puterii de cumpărare (PPP) pe care o aveau moneda SUA (USD) la un moment dat. Este frecvent utilizat de Banca Mondială și de Fondul Monetar Internațional pentru a determina paritatea puterii de cumpărare (PPP) în diferite țări, precum și cursurile de schimb. Dolarul Geary-Khamis este referit pe scară largă în economie.

Datele studiului ”Regional income Dispersion and Market in the Late Nineteenth Century Habsburg Empire”, realizat de profesorul de istorie economică Max Stephan Schulze la London Schoole of Economic și citat de site-ul analizeeconomice.ro, ne arată evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile Austro-Ungariei între 1870 și 1910. Instrumentul statistic folosit pentru măsurarea PIB-ului e dolarul Geary-Khamis ($ G-K). Trebuie precizat faptul că Banatul nu era cuprins în regiunea statistică-economică a bazinului Mureș-Tisa, Crișana și Maramureșul erau incluse în regiunea malului stâng al Tisei, iar Transilvania nu cuprindea regiunile Crișanei și Maramureșului. Aceste provincii românești făceau parte din partea ungară a imperiului. Regiunea Bucovinei era de sine stătătoare și ținea de partea austriacă a imperiului.

Austria, mult peste Ungaria

Cea mai bogată regiune din Austro-Ungaria era Lower Austria, zona Vienei. PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era în 1910 de 3.343$ G-K, de aproape 3,6 ori mai mare decât în Dalmația, cea mai săracă regiune a imperiului (933$ G-K). Partea austriacă a imperiului era cu 30% mai productivă decât partea ungară. PIB-ul pe cap de locuitor din Austria era de 2.130$ G-K față de 1.637$ G-K, cât era în Ungaria. În partea Ungară a imperiului, regiunea bazinului Dunăre-Tisa, ce cuprindea și Budapesta era cea mai prosperă, cu un PIB pe locuitor de 2.191$ G-K, fiind a zecea regiune ca productivitate a imperiului.

Economia Sibiului înainte de Marea Unire

Până în 1867, economia Sibiului depindea în cea mai mare măsură de bresle. După instaurarea dualismului austro-ungar, privilegiile saşilor sunt desființate, iar practicarea comerțului și a meseriilor este liberalizată. În acest context, breslele de meșteșugari, altădată fundamentul societății, au decăzut treptat, fiind private de autoritatea politică și monopolul asupra producției de odinioară. În locul lor se dezvoltă mica industrie. Astfel, în 1868 ia fiinţă fabrica Rieger, în 1873 fabrica de cazane, în 1890 fabrica de pielărie, în 1897 fabrica de cântare sau în 1904 fabrica de tricotaje. În 1884 breslele rămase au fost transformate în așa-numitele ”corporații industriale”, acestea fiind complet desființate în 1940.

De mare importanţă pentru dezvoltarea oraşului a fost legarea la reţeaua de cale ferată: astfel în 1872 este pusă în funcţiune calea ferată care lega Sibiul de Copşa Mică, iar în 1897 cea către Vinţu de Jos. Tot atunci se face conexiunea, prin Defileul Oltului, cu România. În 1910 se termină segmentul de cale ferată îngustă dintre Sibiu şi Agnita, prin care se face legătura cu Sighişoara.

În sprijinul industriei sibiene a jucat un rol important convenţia comercială română-austro-ungară din 1875, întrucât a permis întărirea legăturilor economice ale Sibiului cu Regatul României. Însă după un deceniu de intensificare a comerţului, în 1886 izbucneşte Războiul vamal dintre România şi Austro-Ungaria (până în 1891) care a afectat economia sibiană.

Tot în această perioadă are loc şi dezvoltarea Sibiului într-un centru financiar. După ce saşii înfiinţaseră în 1841 Hermannstädter Allgemeine Sparkasse („Casa Generală de Economii din Sibiu”), cea mai puternica bancă a lor, a venit şi rândul românilor în 1871. Elita românească a înfiinţat atunci Banca Albina din Sibiu, cea care avea să extindă în toată Transilvania şi să devină cea mai importantă instituţie de credit a românilor ardeleni. (sursa: enciclopediaromaniei.ro)

Sibiul, lovit de războiul vamal

Economia Sibiului a avut mult de suferit în urma blocării de către Austro-Ungaria a importurilor venite din Regat. Perioada de șase ani dintre 1886 și 1892 în care s-a desfășurat ”războiul vamal” dintre Imperiul Austro-Ungar și România a avut grave consecințe asupra economiei Sibiului. Expirarea convenției comerciale dintre România și Austro-Ungaria în 1886 și intransigența românilor cu privire la numeroasele concesiuni acordate produselor austro-ungare a determinat Ungaria să blocheze importul de vite din România sub pretextul protecţiei împotriva epidemiei la vite. Măsura a lovit puternic în economia românească, a căreia principală marfă de export erau tocmai vitele. Negocierile nu foarte favorabile au dus la interzicerea tranzitului vitelor româneşti pe teritoriul Austro-Ungariei şi a introdus o taxă de represiune care consta în majorarea cu 30% a tuturor tarifelor aplicate la mărfurile româneşti. Din cauza războiului vamal, România nu a mai putut exporta vite, prin Austro-Ungaria, către pieţele tradiţionale din occident. În consecinţă mulţi crescători de vite au falimentat. Mărfurile româneşti (materii prime şi semifabricate) au trebuit să găsească noi debuşeuri pe pieţe precum Germania, Anglia sau Belgia. Cererea era mare, astfel că şocul războiului vamal a fost în bună măsură absorbit de reorientarea către alte pieţe.

Războiul vamal cu România a afectat cel mai mult Transilvania, a cărei economie industrială se baza pe importul de materii prime din Principate. Cei mai greu loviţi au fost comercianţii, industriaşii şi meseriaşii din oraşele din sudul Transilvaniei (Braşov și Sibiu). Saşii, cei mai pricepuţi meşteri din atelierele transilvănene, au fost ruinaţi de războiul vamal. Materiile prime, cum erau pieile de vită, erau inaccesibile iar produsele lor nu mai erau competitive pe piaţa românească.

Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz Wenglor Sibiu și Marquardt.

Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.

Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.

Alte articole scrise în această campanie:

Sibiencele de acum 100 de ani: se spălau pe cap o dată pe săptămână și își acopereau gleznele

http://www.turnulsfatului.ro/2018/11/26/viata-disparuta-sibienilor-de-acum-100-de-ani-zadar-urca-leafa-cu-500-la-suta/

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

27 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ion ionescu

    Cand se apuca un cercetător străin sa scrie, ne zguduie tuturor din temelii o credință. Aia conform căreia era mai bine inainte de România Mare si ca ne ține în loc restul țării. Aici avem dovada contrarie.

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ultras

    Cata propaganda, nu prea inteleg de unde ati luat informatiile, dar ar cam trebui sa va m-ai informati, doriti sa demigrati perioada imperiului austro-ungar, in care transilvania s-a dezvoltat cultural si economic. Urat, gandire de sudist ca de acolo vine ideea ca ei ne-au eliberat din mainile asupritoriilor, intrebarea este Care asupritori?

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      hadrian daicoviciu

      Era dezvoltata in comparatie cu moldova lui Stefan cel mare , dar in comparatie cu alte state… Acum v-ati dat seama de ce ne-au cedat ungurii Ardealul?

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    Pai și acum ar fi la fel, comparativ cu țările care formau imperiul. Cu excepția voivodinei din Serbia și a sud Vestului Ucrainei, care au fost date rău înapoi de unirea cu țările lor.
    Dar o comparație cu cât de bogata era totuși comparativ cu Romania?

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    Și autorul articolului ar trebui sa dea cifre in sprijinul afirmației că era mai săracă decât vechiul regat. Eu vad doar că era la 87% din media Ungariei. Ce să înțelegem, că vechiul regat era cam ca Ungaria mare la pib/loc, sau chiar mai mare? :))) Da, știu că erau printre primii la petrol, dar aveau alte minusuri mari

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Rzv

      Enorm de mari, erau, practic abia iesiti din feudalism, doar de cateva decenii. Comparat cu Transilvania care si la sate avea un sistem de educatie inca din anii 1300-1400. Doua tari si doua lumi total diferite, noi, mereu influentati de Occident versus sudul, mereu tinuti ca sclavi de otomani….si nici acum nu sunt in stare de prea multe, in afara de fite, rable, tatuaje.

      Acum tot otomanii banuiesc ca nu ne lasa sa facem, scoli, spitale, autostrazi…. 😉 Sau o fi UE? Care se roaga sa facem infrastructura PENTRU NOI!!!

      Sper ca se observa ridicolul situatiei.

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

        Zexe

        Băi „istoricule”, otomanii nu au ocupat niciodată țările românești, nu și-au construit moschee și nici nu au interzis religia ortodoxă, așa cum au făcut habsburgii în Transilvania, care a fost sub ocupație străină și românii majoritari nu aveau drepturi. Școlile acelea de care vorbești nu erau în limba română, iar primele școli românești au fost finanțate de românii de dincolo de Carpați. Dar degeaba vă spune cineva adevărul, voi sunteți cu creierii spălați, setați pe secesiune / antiromânism și aveți genetic infiltrată slugărnicia față de străini în sânge. Imediat va intra în acțiune gașca de postaci sași din Jermănica să dea dislike! :)

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      George Nicolae

      Economia și educația erau puncte slabe ale Transilvaniei, Banatului, Bucovinei și a celorlalte ținuturi care acum sunt în România și în vremuri trecute erau în Austro-Ungaria. Referitor la Transilvania: în primul rând Ungaria (din care făcea parte Transilvania) era în urma Austriei, care la rândul ei era în urma Franței, Angliei, ca să nu mai vorbim de America. Transilvania (cu precădere unele zone ale ei) era un ținut rămas în urma altor părți ale Ungariei (Budapesta, Gyor, Bratislava ș.a.m.d.), la fel precum Croația și altele, așa cum acum Botoșaniul, Sălajul, Covasna, Harghita, Mehedinți (de exemplu) sunt în urma altor ținuturi, precum București-Ilfov (în care e concentrată aproape jumătate din economia României, conform unei politici discreționare și evident greșite), Constanța sau Timiș. La fel, azi în Ungaria sunt zone sărace evidențiate la nivel european. A fi făcut parte din Austro-Ungaria, mai precis din Ungaria (rămasă mult în urma Europei Occidentale d.p.d.v. economic, evident din motive istorice, la fel ca România) nu înseamnă a fi fost mult peste Vechiul Regat. Cifrele vorbesc, indiferent de ceea ce ne place sau nu ne place să auzim și să vedem. În biblioteci există date economice atât din Ungaria cât și din România acelor vremuri. Citiți, citiți și iar citiți, așa descoperind mereu surprize în ceea ce privește problema respectivă. Există o moștenire în sensul subaprecierii a tot ceea ce e legat de România, în multe situații fără nicio bază de cunoștințe, astfel promovându-se conștient stereotipuri, care, evident, nu sunt în folosul traiului în bună înțelegere între cetățenii României și cei ai României și ai Ungariei de azi. Ok, închei aici ideea respectivă and please no offense! Acum, în alt registru, referitor la petrol fiindcă ați pomenit: REVISTA ECONOMICĂ – nr. 9/10 sept. 1899, Sibiu: „Producţiunea petroleului. După o statistică americană producţiunea anuală a petroleului din lumea întreagă se urcă la 5 miliarde galoane (1 galon măsură engleză = 4.5435 litre), din care America produce jumătate, Busia 2’/ 4 miliarde, Austro- Ungaria 87 milioane, Sumatra 72 milioane, lava 30 milioane, Canada 29 milioane, România 24 milioane, India 15 milioane, Iaponia 8 milioane, Germania 7 milioane, Peru 3 milioane, şi Italia 1 milion galoane. Cea mai mare parte a petroleului american se exportează în Anglia (212 milioane galoane) şi în Germania (155 milioane galoane), apoi în Iaponia (55 milioane), China (45 milioane), Brasilia şi Australia (câte 20 milioane) şi în Franţa (13 milioane).”

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    A, ok, m-am uitat pe datele sursa și pib/loc în vechiul regat era 96% din cel al Ungariei mari. Transilvania+Banat+Crișana era la 90%. Probabil datorită petrolului era așa sus vechiul regat. Oricum, e mica diferența. Iar asta nu înseamnă că oamenii o duceau mai bine. In vechiul regat era mai concentrata bogăția, de aia o fost și răscoală din 1907. Ca acum, in guineea ecuatoriala, de exemplu. Pib/loc mai mare decât Romania, datorită petrolului, dar nu ajunge aproape nimic la oamenii obișnuiți.

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Radu Dan

    Dar acum ce loc avem noi ROMANIA MARE in “Imperiul European”?
    Ce PIB avem pe locuitor in “Romania Mare”(fata de media europeana sau fata de statele fruntase europene?) sau salarul minim sau mediu?!? e vreo diferent??
    PIB-ul pe cap de locuitor al României raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) a fost, în 2018, de 26.500 de de dolari. Cel real, însă, a fost in jur de 9.486 -10.000 de dolari(fata de ex Luxemburg in anul 2015 de 101.994 dolari pe locuitor sau Norvegia – 74598 dolari sau Germania 40952…am luat anul 2015 fiind an cu efecte de criza)…deci ce povestim de efectele benefice al uniunii????

    S-au ar vrea sa le reamintesc distinsiilor regateni cum la Unire cand s-au dus delegatii din Ardeal cu un tren privat la Bucuresti acesta a fost rechizitiona de catre fratii nostrii cu care am dorit sa ne infratim…
    “Membrii delegaţiei au plecat din Alba Iulia la Sibiu si de acolo la Bucuresti. Aici(la Sibiu) fratele episcopului Iuliu Hossu, inginerul Ioan Hossu, s-a ocupat de organizarea unei garnituri feroviare, care i-a transportat pe liderii românilor ardeleni în capitala Vechiului Regat. „Traseul ales a fost cel de pe Valea Oltului….
    Fratele Ioan Hossu, inginerul de căi ferate, care însoţea delegaţia în calitate de şef al Gării din Sibiu şi gestionar al trenului, aparţinător unei societăţi sasesti pe acţiuni din Sibiu(vagoanele erau doar de la societatea pe actiuni saseasca din Sibiu si locomotiva era tot a unui sas din Brasov) , i-a informat pe episcopul Iuliu şi pe ceilalţi delegaţi că nu vor mai avea cu ce se întoarce acasă, deoarece le-a fost «rechiziţionată» splendida locomotivă «nem­ţească» cu care veniseră. Cu o generoasă înţelegere a situaţiei, episcopul Iuliu şi-a consolat fratele pentru această pierdere, sugerându-i s-o considere cea mai mica jertfă pentru Unire”, scrie în cartea sa nepotul viitorului cardinal Iuliu Hossu, Valer Hossu.

    Sau sa le aduc aminte tot regateniilor cum dupa Marea Unire, distinsul prim ministru de atunci renumitul Nicolae Iorga a confiscate Lincolnul timisorenilor pentru a-l duce la Bucuresti pt ca …nici ei nu aveau asa ceva la Bucuresti…

    Regele şi primul-ministru au fost aşteptaţi in Timisoara de limuzina Lincoln in 1931, achiziţionată de timişoreni pentru nevoile de reprezentare şi protocol ale Directoratului Banatului. Iorga ştia limuzina din celelalte vizite făcute în Timişoara.
    Nicolae Iorga a vizitat atunci mai multe locuri, printre care şi Universitatea Politehnica. Fiind o perioadă de criză economică, neobişnuit cu stilul de viaţă occidental de la Timişoara, Iorga a izbucnit. „Ce cămin, acesta e un palat. E o nebunie luxul acesta”, spunea despre internatul Universităţii Politehnica. Iar la vizitarea cantinei a exclamat: „E o nebunie acest lux. Am vizitat toate universităţile din America, aşa ceva nu am mai văzut. Tot ciocoismul nostru cultural este întruchipat în aceste clădiri!”.

    sau la Lugoj cand dupa Unirea cu Romania Mare a venit sa se instaleze la Lugoj noul director al postei de atunci un regatean get beget si la inspectia noii “mosii” la plecare a solicitat sa ii fie aduse acasa frumoasele perdele din Palatul Postei?!?!

    si ca sa nu fiu acuzat ca sunt rau si tendentious si sa zica cineva ca iau partea doar a ardelenilor sa le aduc aminte tot regateniilor cum dupa unirea Moldovei cu “Tara Mama” si a evenimentelor ce s-au tinut cu acel prilej in Teatrul National(acum Teatrul Maior Gheorghe Pastia) au plecat “destinsii” oaspeti cu cortina teatrului(aceasta fiind de catifea brodata cu fir de aur si argint) ca sa o duca la Ateneul Roman ca ei saracii nu aveau la Bucuresti asa ceva vrumos, vrednica de a fi admirata intr-un nou lacas de cultura national(nu un amarat de teatru prafuit de provincie)….

    Mai vreti ca va mai dau …. fu….gu… de mitici!!!Noroc cu Anul Centenarului si a Zilei Nationale. Meritati sa va luam toate Mertanurile si masiniile de protocol(ca tot din banii nostrii iati luat) sa mergeti po jos inapoi la Bucuresti scursurilor ce sunteti!!!

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Internet. Do you speak it?

    In atentia autorilor,
    Se pot pune link-uri direct spre paginile folosite ca sursa. E o practica in jurnalismul profi. La cum v-ati citat sursele in articolul acesta puteati la fel de bine scrie google. ro.
    De asemenea, un grafic la toate cifrele de mai sus era bine venit.
    Felicitari pentru articole! Sunt informatii binevenite.

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Andrei

    Strabunicii mei ziceau ca inainte de 1916 au trait excelent aici in ArdealDupa raboi a fost foarte greu,inflatie si lipsa alimentelor a fost doar unele din problemele de atunci!

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Rzv

    Statistici….si atunci ca si acum, cu greu reprezinta realitatea locala. Degraba o disperseaza! Saracia Transilvaniei este data de rural, practic bogatia oraselor se dilua intr-un spatiu mare. Alta era situatia daca erau luate doar orasele. Si satele, erau considerate ”sarace” datorita sistemului, fiecare gospodarie, mai ales saseasca, avea tot ce trebuie pt un trai decent. Nici vorba sa poti compara saracia din rurarul transilvan cu cea din rurarul din Regat! In Regat chiar se murea de foame in anumite cazuri, Acolo tragea mult in sus productia/exportul de cereale, care era in mana celor putini.

    Comparat cu acum, cat de bogat mai este Municipiul Sibiu daca il diluam in judet? Mai ales nordul judetului, care e praf.

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    @rzv
    Statisticile gen pib se fac oricum pe județe. Judetul Sibiu e printre cele mai dezvoltate, cu tot cu zonele sărace, unde oricum nu locuiesc atât de mulți ca % din total deci chiar “diluat” cu satele din nord, Sibiul e sus.

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    Transilvania trebuie sa se conducă in mare parte singura, doar noi putem face ordine aici. Sa nu mai fim conduși din alta parte. Transilvania înainte de tot!

  13. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    @hadrian Daicoviciu
    Ești prost ca un prim ministru? Nu știi cu cifrele? E greut?
    Cat despre cedat ardealul, nu l-au cedat, românii s-au bătut cu ei și au câștigat. Cedat se numește ce a făcut Romania cu nordul Ardealului in ’40. Ok, cedat forțat.
    Ungaria a fost proastă că și-a pus în cap românii, sașii și celelalte etnii, că au vrut sa ne asimileze.

  14. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    austriacul

    O alta opinie – Andreas Weigl de la Departamentul de Istorie Economică și Socială, Universitatea din Viena considera ca : “Creșterea economică a Imperiului Habsburgic în ultimele decenii de existență a fost recent contestată de istoricii economici Max-Stephan Schulze și Michael Pammer”

  15. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    S

    @zexe
    Mai învață istorie. Despre scoala ardeleana, greco catolicism, chestii de pe vremea când Moldova și Valahia erau conduse de fanarioti…habsburgii i-au ajutat pe românii din Transilvania, ca să reducă influenta ungurilor. Care au reușit să distrugă până la urmă imperiul, din cauza îngâmfării lor. Cu cine era aliat și avram iancu? Nu cu habsburgii, împotriva ungurilor?

  16. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns către Roman din transilvania Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact