X
primul-Parlament-a-Romaniei-Mari

Alegerile în România Mare. Cine sunt primii parlamentari de Sibiu și cum au fentat femeile

Primele alegeri în România Mare s-au desfășurat pe durata a trei zile pentru fiecare cameră a Legislativului, iar prezența, deși obligatorie, a fost de 69,12%, în cazul Camerei Deputaților. Mai puțin decât la primele alegeri de după Revoluția din 1989.

Scrutinul, primul bazat pe principiul votului universal, s-a desfășurat în prima parte a lunii noiembrie 1919 – în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie pentru alegerea Adunării deputaților și în zilele de 7, 8 și 9 noiembrie pentru alegerea Senatului.  Prezența a fost de 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu. În cazul Senatului prezența la vot a fost ușor superioară, ajungând la 75,36%, votând 724.876 de cetățeni din cei 961.824 înscriși în listele electorale. Din aceste date lipsesc cifrele din Transilvania, rătăcite de-a lungul timpului.

România Mare și primii aleși ai Sibiului ”mic”

România Mare și primii aleși ai Sibiului ”mic”

Mai mulți parlamentari decât acum

În total, au fost aleși 805 parlamentari, 566 membri în Adunarea deputaților și 239 în Senat, camera superioară fiind completată cu mandatele de drept prevăzute de legislație. Din cei 566 de deputați, aleși în baza unui scrutin de tip mixt, 337 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 203 din Transilvania și 26 din Bucovina. Din cei 239 de membri ai Senatului, compus în baza unui scrutin de tip majoritar, 140 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 87 din Transilvania și 12 din Bucovina, se arată într-o informare a Autorității Electorale Permanente. În competiția electorală au intrat peste 20 grupări politice, dar cu o distribuție regională a candidaturilor neuniformă. Victoria a revenit Partidului Național din Transilvania, care și-a adjudecat circa 35% din mandatele parlamentare. A fost urmat de gruparea politică țărănistă (Partidul Țărănesc împreună cu Partidul Țărănesc din Basarabia) care a obținut aproape un sfert din locurile parlamentare. Partidul Național Liberal a completat podiumul, primind circa o pătrime din mandate.  Pe 31 decembrie 1919 parlamentul Marii Uniri a adoptat legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat al României.

primul-Parlament-a-Romaniei-Mari

Primul Parlament al României Mari

Cum au fost păcălite femeile

Mișcările pentru drepturile femeilor au avut un ecou foarte important cu precădere în Ardeal. Înainte de Unire, ziarul Telegraful Român, care apărea la Sibiu scria o știre despre demersul femeilor prin care cereau drept de vot. ”O delegație a reuniunii feministe din Ungaria s-a prezentat în chestiunea dreptului electoral la miniștrii Wekerle și Vaszsonyi, precum și la contele Tisza. Acesta din urmă și-a expus punctul de vedere prin următoarele cuvinte: <În cea ce mă privește, sânt un mare aderent al drepturilor pentru femei, însă nu al drepturilor de vot pentru femei. În viața socială sânt multe nedreptăți, care ating interesele femeilor. Nedreptățile trebuie neapărat înlăturate; eu însă nu cred, că dreptul de vot al femeilor ar putea schimba nedreptățile acestora. Femeile pot apela oricând la sprijinul meu, dacă e vorba de înlăturarea nedreptăților. Nu mă socotesc om fără greșeli și tocmai de aceea declar, că numai eu personal sânt adversar al dreptului de vot femeesc și că nu fac aici o chestiune de partid: oricare membru al partidului muncii se poată hotărâ în deplină libertate, asupra chestiunii acesteia. Încercați dumneavoastră să câștigați în scopul propagandei, pe membrii partidului. Miniștrii Wekerle și Vazsonyi au răspuns că guvernul ține cu tărie la dreptul de vot al femeilor>”, a spus contele Tisza, citat de Telegraful Român.

Un certificat de alegător pentru alegerile din 1919

Un certificat de alegător pentru alegerile din 1919

În urma acestor presiuni constante, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 s-a adoptat dreptul de vot al femeilor. Victoria a fost însă de scurtă durată, pentru că în pregătirea alegerilor din 1919 au primit drept de vot doar bărbații. ”Dar cum în Vechiul Regat nu s-a acordat acest drept și reformele trebuiau corelate la nivelul întregii țări, Iuliu Maniu și ceilalți lideri ai P.N.R. au hotărât ca această problemă să fie dezbătută în cadrul Parlamentului României, după alegeri. În acest sens, au promis singurei femei din cadrul Marelui Sfat, socialista Nora Lemenyi ca în viitorul parlament vor susține introducerea dreptului de vot pentru femeile din întreaga țară”, scria în presa vremii.

Doar că la viitoarele alegeri au votat tot bărbații.

După o luptă acerbă dusă de feministele din România, dreptul la vot pentru femei a fost câștigat abia prin Constituția din 1938.

Parlamentarii Sibiului

În urma calcului electoral, județul Sibiu avea dreptul la șapte deputați și 3 senatori. La primele alegeri în România Mare au câștigat un loc în Legislativ deputații Octavian Goga – din colegiul electoral Rășinari, Ioan Lepădat – colegiul electoral Nocrich, dr. Ioan Lupaș – colegiul electoral Săliște, dr. Constantin Bucșan – colegiul electoral Miercurea, dr. Lucian Borcea – colegiul electoral Sebeșul Săsesc, Rudolf Brandsch – colegiul electoral Sibiu, dr. Iulius Orendi – colegiul electoral Cisnădie. Senatori ai județului Sibiu erau aleși N. Ioan – colegiul electoral Sibiu, dr. Octavian Rusu – colegiul electoral Rășinari, dr. Ilie Beu – colegiul Sebeșul Săsesc.

buletin de vot

Buletin de vot de la alegerile din 1919. Nu s-a schimbat foarte mult față de cele de acum.

Județul Sibiu avea însă o mai mică întindere decât cel actual. De exemplu, zona Șeica Mare aparținea de județul Târnava Mare, la fel ca Mediașul și Agnita. Deputat de Agnita era Artur Poloni, iar în colegiul electoral Mediaș – Wilhelm Binder. Județul Târnava Mică a preluat și ea o zonă din actualul județ Sibiu: Bazna. În acest colegiu electoral, deputat a fost ales Mihail Ambrozi. Județul Făgăraș avea zona Arpașului, unde deputat a fost ales dr. Dănilă Vasu. Județul Alba de Jos venea cu granița până aproape de municipiul Sibiu, iar Ocna Sibiului era un colegiu electoral în acest județ vecin. Deputat în colegiul electoral Ocna Sibiului a fost ales Eugen Goga.

Vârfurile județului

De departe cel mai important om politic al vremii în județul Sibiu era Octavian Goga. Ales deputat de Sibiu, Goga a ajuns ministru de Interne si chiar prim-ministru al României timp de o lună și jumătate, în perioada 28 decembrie 1937-11 februarie 1938. Intră în politică în anul 1907, când s-a înscris în Partidul National Român. Doi ani mai târziu, din cauza convingerilor sale politice, va fi întemnițat la Budapesta de către regimul austro-ungar.

regulament

afiș oficial de prezentare a candidaților

În scurta sa perioadă cât a fost premier, Goga l-a adus pe el pe un al ”mărginean”: dr. Ioan Lupaș. Și el a fost ales deputat la alegerile din 1919 și remarcat ca om politic, deputat în mai multe legislaturi și ministru în cabinetul lui Octavian Goga. Lupaș a fost protopop la Săliște (1909-1919) și este fondator al Institutului de Istorie Națională din Cluj.

Deputat în colegiul electoral Sibiu a fost ales Rudolf Brandsch. Acesta provenea dintr-o familie de preoți din Transilvania și a studiat teologia și filozofia la universitățile din Marburg, Berlin, Jena și Cluj. A intrat în politică de tânăr, aderând la asociații naționaliste, precum organizația antisemită și naționalistă Alldeutscher Verband (Asociația Pangermană). În perioada interbelică a fost președintele Asociației germanilor din România (Verband der Deutschen in Rumänien), înființată în 1921, pe care a condus-o până în 1931, organizație precursoare a Grupului Etnic German din România. Rudolf Brandsch a înfiițat și condus Kulturamt der Deutschen in Rumänien (Institutul cultural al germanilor din România), pentru protejarea bunurilor culturale ale germanilor din România.

Amendă pentru cei care absentează la vot nemotivați

Regula electorală prevedea votul obligatoriu, iar cei care nu se prezentau la urne puteau fi amendați. ”Cetățenii cari vor primi certificate de alegători sunt obligați să voteze. Alegătorii care nu-și vor exercita fără temei legitim dreptul de vot se vor trimite conf. Art. 91 înaintea judecătoriei de ocol și se vor pedepsi cu amendă dela 20-500 de lei”, așa suna înainte de vot un avertisment din partea autorităților.

motivatie

”Scutire” pentru vot

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu toate acestea, mulți români au scris scrisori înainte de vot pentru a-și motiva absența de la urne. ”Subsemnatul fiind grav bolnav de nevralgie și neputând veni la subscripțiunea ce prezidați spre a vota, respectuos vă rog a lua act și a dispoza cele ce veți crede de cuviință”, se arată într-o scrisoare trimisă de un cetățean unui șef de secție.

Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz Wenglor Sibiu și Marquardt.

Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.

Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.

Alte articole din această serie:

Sibiencele de acum 100 de ani: se spălau pe cap o dată pe săptămână și își acopereau gleznele

Viața dispărută a sibienilor de acum 100 de ani. ”În zadar urcă leafa cu 500 la sută”

Transilvania, partea săracă a Austro-Ungariei. Economia Sibiului înainte de Unire

Timpul liber al sibienilor de acum 100 de ani: vara la scăldat, iarna la schiat

 

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

9 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    2cents

    “Amendă pentru cei care absentează la vot nemotivați” asta ar trebui sa fie readusa in legislatie, altfel mereu vor vota doar o minoritate manipulata, majoritatea preferand sa nu boicoteze un gratar si o bere

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Vasile Von Vasile

      A vota e un drept nu o obligație.
      (uneori) A nu vota este un mod de exprimare politică (te abții).
      Mai trebuie să ne spui cu cine trebuie votat…

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

        2cents

        Nu are nici o noima ce scrii. Cu ce anume te obliga sa votezi ceva anume faptul ca te oblig sa votezi si sa iti faci datoria de cetatean responsabil si democratic?
        Sau cumva ai o musca mare si vere pe scafarlie pentru ca ai incurajat oamenii sa nu voteze la ultimul exercitiu democratic?

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Till Eulenspiegel

    In 1918 Regatul si-a luat angajamente fata de transilvaneni.Nu si le-a respectat nici in ziua de azi pe toate.Presedintele nostru in loc sa ”atinga” acest subiect prefera sa-i ”articuleze” pe Dragnea si Tariceanu in sedinta solemna a Parlamentului dedicata Marii Uniri(despre aia mica Presedintele n-a auzit).Si va mai mirati ca zarzavagiii din sud vor fi in Schengen?Inauguram catedrale in loc sa inauguram autostrazi.La multi ani Romania!

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      2cents

      Inauguram ce se poate inaugura. Bine ca avem cel putin o realizare serioasa in prag de centenar. Daca era sa se ocupe de ea politicienii, fondurile erau papate toate si catedrala era probabil inca la stadiul de studiu de fezabilitate.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Vasile Von Vasile

      nea tilică, aproape corect, numai că (Regatul) România nu și-a lut nici o obligație față de transilvăneni . Asta pentru că ferdi a luat act de hotărârea de la Alba Iulia referitoare la Unire (art. I) și atât. Nicăieri în cuprinsul legii nu se spune nimic de acceptarea actului de Unire în totalitatea lui (specific art. III și IV)… jmecherie de Dâmbovița…

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • 100. Sibiul Marii Uniri
  • Contact