Vineri,
29.03.2024
Partial Noros
Acum
16°C

Bancuri cu femei, unguri și țărani. Ce glume spuneau sibienii acum 100 de ani

Bancuri cu femei, unguri și țărani. Ce glume spuneau sibienii acum 100 de ani

Acum 100 de ani Sibiul era un oraș în plină transformare, Marea Unire aducând schimbări majore în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Ca și astăzi, avântul economic și social dat de contextul general făcea din Sibiu un oraș atractiv pentru oameni din toată țara. Noile instituții naționale înființate la Sibiu atrăgeau intelectuali, care la rândul lor ieșeau zi de zi în cafenele și restaurante. Această pătură socială atrăgea, la rândul ei, țărani din toată regiunea, care veneau să-și vândă produsele adunate din grădină sau de pe ogoare în Piața Mare și Piața Mică. Combinația aceasta de nou și vechi, intelectuali și țărani, eleganță și mizerie, români, sași, unguri făcea din Sibiu un oraș multicultural și efervescent. De multe ori discuțiile erau savuroase, după cum relata presa timpului.

”Glume din traista lui moș Păta

  • Vezi măi Țigane-zice un Român cătră Hâncu Căldărariu, - dacă ai fi fost în bătaie (la război n. r.), acum capeți pământ...
  • Șe pământ mo tăticule?
  • Pământ mă Cioroiule, câteva jugăre, să-nciripi și tu o gospodărie ca toți oamenii.
  • D-apoi dacă numai atâta, să și-l țină ei. Șe să fac eu cu pământul, dacă n-am o coaje de mălaiu!? Mai bine mi-ar cumpăra o diplă (vioară n. r.), că mai mare pomană și-ar face...”
tigani si tarani

------------

”Ion, sluga vecinului Honț, vine într-o seară pe uliță cântând: La arme cei de-un sânge și de-o lege, și-așa mai departe. Lui Honț i-se sloboade curajul în picioare, când aude pe Ion cântând de arme și sânge...

  • Lasă moi Ioane chintarea asta... Mai bine hai se chintăm amundoi: Trăiască Rumunia mare!”
------------

”O femeie dela sate, încălțată cu opinci, sta în Piața cea mare a Sibiului și privește la un văcsuitor de ghete... (De câteva săptămâni avem și din aceștia în Sibiiu). Un domnișor, de cei cu bustanul gol, îi zice în râd:

  • Mergi lele să-ți văcsuiască ghetele!
  • Mergi Dumneata! – zice țăranca noastră – eu mă pot pleca să mi le curăț, că nu am oane-n foale ca tine...”
tribunei si balcescu 1910

În același timp, Marea Unire a însemnat sfârșitul războiului și mulți bărbați se întorceau acasă de la arme, unde încercau să-și reia viața înființând prăvălii sau mici ateliere meșteșugărești. Tot ei își căutau acum soții, iubite, ieșeau la baluri – care vreme de ani buni nu se mai ținuseră din cauza războiului. Aici apăreau iarăși situații neprevăzute, cu accente comice uneori, pe care presa vremii le surprindea cu umor.

”Un soldat venit din Italia povestește unei fete:

  • Nu pot zice c-am dus-o rău... numai când mă ajungia dorul de casă, îmi era urât, Doamne ferește...
  • Da cum îs fete pe-acolo, măi Pavele?
  • Hei, să vezi câtu-s de frumoase!
  • Mai frumoase ca pe la noi?
  • Mai frumoase cu mult!... Dar ca tine Mărioaro n-am găsit niciuna!”
glume

”Cugetări pipărate, din traista lui Moș Ilie

Dacă soarele din cele 24 de ciasuri, 23 le-ar petrece ținând urât femeii, totuși ea ar fi în stare să zică că e uitată și părăsită.

În căsătoria monogamă (a legii creștine) cel mai mare bine pentru un bărbat este, că nicând nu poate avea mai mult decât o – soacră.

Femeile se cam aseamănă cu generalii: nu întreabă mult asupra pierderilor, când este vorba de-o învingere”.

Ziarele care apăreau în Sibiul de după unire relatau cu umor ceea ce am numi astăzi nepotism, abuz de putere sau chiar corupție.

glume 2

”Trăgând cu urechea...

  • Când îți vei sărba cununia frate Avangescule?
  • Când voiu fi denumit definitiv în postul de secretar.
  • Și mireasă-ta are răbdare să aștepte până atunci?
  • Cum nu, că doar după asta n-o să aștept mult, fiind unchiul miresii mele șef de secție.
  • O, atunci ești sigur de asta!
  • Se-nțelege!”.
Iată cum era descrisă atmosfera în Sibiul aflat la sfârșitul anului 1918-1919:

”Multe posturi din cele ce sunt de ocupat pe la diferitele noi oficii din Sibiu s-au ocupat. Dar mai sunt destule de dat. Lumea curge încă mereu încoace, cât cu rost, cât cu fără rost... Sunt mulți și de aceia, pe cari numai titlul și un eventual salar mare i-a adus la Sibiu”.

piata mare 1905

În acest context, noii veniți în Sibiu erau considerați, de multe ori, drept parveniți și ilustrați caraghios în presă, care publica mici instantanee umoristice surprinse pe străzile orașului:

”Înaintea unei trafici, unde se vând multe ziare românești stau doi țărani și cetesc numele gazetelor puse afară la vedere:

  • Iz-bând-da, A-de-vă-rul, U-ni-ver-sul, Da-cia...
  • Ți-am spus io mă Gheorghe, că se mută Bucureștiul la Sighiu, - zice cel cu căciulă mai țuguiată.
  • De unde știi? – întreabă celălalt.
  • D-apoi nu vezi că ăsta cu gazetele s-o și mutat aici. Că doar ți-am spus io, că oraș ca Sighiul nu-i în lumea toată...”
restaurant in piata unirii

Unde sunt bani și bodegi, apar și bețivii:

”- Mai încet domnule! Nu bate așa tare în poartă, că scoli vecinii.

  • Păi eu sunt de vină?
  • D-apoi cine? – se răsti polițaiul mănios, cătră domnul cam cherchelit.
  • Nici eu, nici dumneata, ci afurisitul ăla de crâjmar, care nu m-a lăsat până dimineața în crâjmă, ca să viu acasă, ca oamenii ziua, când porțile-s descuiate – răspunde Bețivescu”.
Încă un pasaj ilustrativ pentru viața în Sibiul anului 1919:
”De când avem în Sibiiul nostru atâtea oficii românești înalte, fața orașului încet-încet începe a se schimba. Coloritul german-săsesc al Sibiiului începe a pierde din trecere, în favorul elementului românesc, care azi, - îndeosebi în timpul când lumea iese de la biserică, sau când sunt ore de preumblare, - se umple formal strada Ciznădiei, promenada sau Piața Mare. Asta de fapt trebuie să ne bucure, văzând atâta lumea românească în jurul nostru. Prin aceasta nu voesc nici pe departe să zic, că am cucerit Sibiul și suntem stăpâni pe el. Până când ajungem la asta, mai avem o cale foarte lungă și grea de bătut”. O sută de ani mai târziu, e cucerit complet...
Glume pe seama noilor veniți în Sibiu:

”- Domnule! Nu-i face bine, să mă îndrepți la casa varmegheii... mi-ar trebui un pașaport și de două zile umblu să-l capăt și...

  • Nu ștyiu! Dar dumnyiata băghicule, ghe altădată verbeștye româneștye, ghe aia suntyem în Românyia amu, - răspunde domnul țăranului, care-și învârtia pălăria în mână”.
strada odobescu 1910

Dovada că Sibiul era capitala bunelor maniere și acum 100 de ani.

”Într-o prăvălie cele două domnișoare abia răzbiau cu vânzarea. În jurul tarabei mulțime de oameni. Toți se grăbiau. Unul era însă din cale afară de nerăbdător.

  • Ei ce va să zică asta? Aștept de-o jumătate de oră și încă nu sunt servit? Scandal, impertinență... Mă rog, o să vă arăt la comenduire... Las lucrul în birou ca să îmi pierd vremea stând aici... În zadar se scuzau domnișoarele, că sunt alții cari așteaptă de mai mult, domnului nu-i mai tăcea gurița...
La cinci minute, după ce-a ieșit din prăvălie, domnul meu sta răscăcăiat la fereastra dintr-o cafenea.

În mine mă cugetam să-l întreb, că acesta-i biroul?”.

Glumă pe seama ungurilor:

”- Trebuie c-a murit vreun domn mare rumân, dacă s-au strâns atâția preoți români în Sibiiu, - zice un comerciant sas cătră calfa din prăvălie, care era Român.

  • Nu un domn a murit, ci o doamnă mare, răspunde calfa.
  • Și cine-i doamna ceia?
  • Doamna Ungaria, răspunde calfa stăpânului său”
glume 3

Sursa textelor: Foaia Poporului și Telegraful Român din perioada decembrie 2018 – iunie 1919.

Sursa foto: Facebook Sibiul Legendar

Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz Wenglor Sibiu și Marquardt.

Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.

Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.

Alte articole din această serie:

http://www.turnulsfatului.ro/2018/11/25/sibiencele-de-acum-100-de-ani-se-spalau-pe-cap-o-data-pe-saptamana-si-isi-acopereau-gleznele/

http://www.turnulsfatului.ro/2018/11/26/viata-disparuta-sibienilor-de-acum-100-de-ani-zadar-urca-leafa-cu-500-la-suta/

http://www.turnulsfatului.ro/2018/11/27/transilvania-partea-saraca-austro-ungariei-economia-sibiului-inainte-de-unire/

http://www.turnulsfatului.ro/2018/11/27/timpul-liber-al-sibienilor-de-acum-100-de-ani-vara-la-scaldat-iarna-la-schiat/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus