X
fostul sediu al consiliului dirigent

Videoreportaj. Aici s-a construit Marea Unire

Clădirea de pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 6, cea de pe Tribunei, de la nr. 7, hotelul din Piața Unirii ori ansamblul bancar de pe strada Mitropoliei sunt doar câteva clădiri în care, acum 100 de ani, lucrau oamenii politici și funcționarii însărcinați cu realizarea, de facto, a Marii Uniri.

Din cea de-a doua zi după Marea Adunare Națională de la Alba Iulia – în cadrul căreia s-a votat unirea Transilvaniei cu Regatul Român – la Sibiu a început să funcționeze Consiliului Dirigent, acel guvern al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria care a asigurat realizarea de facto a Marii Uniri. 100 de ani mai târziu, sibienii locuiesc ori trec pe lângă clădiri reprezentative pentru acele momente.
“Sibiul a fost ales, aș crede eu, și pentru tradiția culturală, politică, economică pe care românii de aici o aveau. Sibiul era o capitală nescrisă a românilor din Transilvania: aici era sediul Băncii Albina, aici era sediul central al Partidului Național Țărănesc, aici era sediul Astrei, aici era Mitropolia. De aceea Consiliul Dirigent și, ulterior, tot ceea ce însemnat unirea Transilvaniei, a Banatului și Crișanei cu România să se întâmple de la Sibiu, în primă fază, după care centrul de greutate să se mute înspre Cluj“, explică istoricul sibian Răzvan Pop.

Probabil una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru “munca de unificare“ este cea aflată azi pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 6, unde a funcționat Consiliului Dirigent condus de Iuliu Maniu (vezi foto principală). Sediul Consiliului Dirigent, adică sediul administrativ al guvernului Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, cel ale cărui acte normative erau publicate în Gazeta Oficială, echivalentul Monitorului oficial al României de azi.
De la importul ori exportul mărfurilor, la reglementarea timpului de muncă al angajaților din sectorul public ori privat, la modul de circulație al bancnotelor ori cel de funcționare al barourilor de avocați, toate aspectele administrative, sociale ori economice au fost armonizate între Transilvania și Regatul Român din clădirea Consiliului Dirigent. “A fost punctul «alfa». Deciziile se luau de aici, aici se întâmpla totul“, arată Răzvan Pop. Misiunea Consiliului Dirigent de la Sibiu avea să se încheie în toamna anului 1919.

Consiliul Dirigent, care funcționa asemenea Guvernului României de astăzi, era structurat pe resorturi, echivalentul ministerelor de azi. Pe str. Tribunei, la nr. 7, funcționa Resortul cultelor și instrucțiunii publice, echivalent al Ministerului Educației de azi. “În clădiri precum aceasta intrau oameni precum Alexandra Vaida Voevod, Aurel Suciu, Ioan Lupaș, adică personalități care au lucrat la organizarea Transilvaniei din acea vreme“, amintește Răzvan Pop.

Practic, pe aproape tot parcursul anului 1919, Sibiul a cunoscut o infuzie de oameni politici și funcționari veniți din restul Transilvaniei, dar și din Regat. Toți aceștia aveau nevoie de cazare, presa vremii relatând faptul că tot mai mulți localnici se plângeau de creșterea nivelului chiriilor. Însă pentru cei mai reprezentativi dintre funcționari, drept spațiu de găzduire a fost ales Hotelul Europa, clădirea care se află azi în Piața Unirii, nr. 10 (actualul sediul al hotelului Continental Forum). “Aici era și o cafenea, în care se spune că George Coșbuc și-ar fi scris «Nunta Zamfirei». Aici Ioan Slavici se întâlnea cu Coșbuc și Caragiale, de exemplu. Cei care nu erau sibieni, dar lucrau aici, miniștri sau funcționari, trebuia să locuiască undeva. În acea perioadă aici au locuit, cu toții“, amintește Răzvan Pop.

Una din clădirile reprezentative pentru procesul Marii Uniri rămâne cea de pe str. George Barițiu, nr. 5/7, actualul corp A al Bibliotecii Astra și fostul sediu al Muzeului Asociațiunii. “Unirea s-a pregătit generații de-a rândul, a fost nevoie de schimbarea întregii mentalități. Asociațiunea ASTRA, înființată în ani 60 ai secolului XIX, a funcționat la Sibiu. Iar în primul deceniu al secolului al XX-lea, ei, cei de la Astra, au gândit și au creat prima enciclopedie a României. Deși Sibiul era în Imperiul austro-ungar“, subliniază Răzvan Pop.

Muzeul Asociațiunii, din actualul parc Astra

Muzeul Asociațiunii, din actualul parc Astra

Strada Mitropoliei, din Sibiu (vechea stradă a Măcelarilor) include, de asemenea, numeroase clădiri reprezentative pentru procesul Marii Uniri: de la Catedrală, la tipografia șaguniană (din care au fost scoase la lumină biblii ori manuale școlare, de exemplu) ori la Institutul teologic.
Totodată, la actualul nr. 16, a funcționat din 1875 și până la naționalizarea din 1948 Banca Albina, în prezent fiind vorba de sediul sibian al Băncii Naționale a României. “Această bancă a fost cea care a susținut toate proiectelor românilor: inclusiv cele ale Asociațiunii ASTRA, tipărirea scrierilor necesare pentru români, mai ales de la această bancă a pornit sprijinul financiar. Dar Banca Albina a finanțat și construirea hidrocentralei de la Sadu, electrificarea Sibiului sau construcțiile din Păltiniș“, mai amintește Răzvan Pop.

Aproximativ vizavi de fostul sediu al Băncii Albina, în clădirea de pe str. Mitropoliei, nr. 17, a funcționat sediul Partidului Național Român. “A fost partidul care a adunat în aceeași structură mișcarea politică din Transilvania cu cea din Banat. A avut loc această unificare de forțe într-un partid de care se leagă toate momentele politice importante, începând cu mișcarea memorandistă, cu discursurile lui Octavian Goga din Parlamentul de la Budapesta și finalizând cu politica foarte bine dusă de Iuliu Maniu“, spune Răzvan Pop.

Gazeta oficială de la Sibiu publica toate deciziile Consiliului Dirigent

Gazeta oficială de la Sibiu publica toate deciziile Consiliului Dirigent

O parte din clădirile din Sibiu relevante pentru mișcarea care a generat, în cele din urmă, Marea Unire au fost marcate, în cursul acestui an, cu plăcuțe comemorative.

Articol publicat în cadrul unei campanii susținută de partenerii Transgaz Wenglor Sibiu și Marquardt.

Turnul Sfatului vă propune o serie de articole care readuc în prim-plan nu doar marile momente ale Sibiului din perioada 1918 – 1919, ci și detaliile care compuneau viața de zi cu zi a cetățenilor orașului. Cu atât mai mult cu cât o parte din acele ”detalii” nu mai există azi.

Alte articole scrise în această campanie găsiți AICI.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • 100. Sibiul Marii Uniri
  • Contact