X
cimpean cindrea bottesch

Procesul președinților sibieni: Cîmpean vs. Bottesch și Cindrea

Sub președinția Danielei Cîmpean, Consiliul Județean Sibiu i-a dat în judecată pe foștii președinți Ioan Cindrea și Martin Bottesch. Dar și pe fostul secretar al județului, Iordan Nicola, pe fostul administrator al județului, Iosif Moldovan, și pe Ioan Enea, fost manager de proiect în cadrul CJ Sibiu. Celor cinci li se cere să plătească din buzunarul propriu, în solidar, peste 1,8 milioane de lei, ca urmare a proiectului reabilitării drumului ce leagă Sadu de Sădurel, proiect vechi de aproape zece ani.

Cu câteva zile înainte de Crăciunul anului trecut, pe rolul Tribunalui Sibiu a fost înregistrat dosarul cu numărul 2986. Reclamant în acest dosar este județul Sibiu prin președintele Consiliului Județean, Daniela Cîmpean, iar printre cei cinci pârâți sunt și cei doi care au precedat-o pe actuala președintă în fruntea județului.

Este vorba de Martin Bottesch, reprezentantul FDGR care a condus județul timp de două mandate (2004 – 2012) și de Ioan Cindrea, liderul PSD Sibiu care a condus județul timp de aproape un mandat (2012 – 2016). În judecată au mai fost trimiși și Iordan Nicola, cel care a ocupat funcția de secretar al județului din 2007 și până în 2016, dar și Iosif Moldovan. Acesta din urmă a fost atât vicepreședinte al CJ Sibiu, cât și administrator al județului în ultimul mandat de președinte al lui Martin Bottesch.
În fine, cel de-al cincilea pârât în proces este Ioan Enea, fost consilier în cadrul Unității de Implementare a proiectelor, din cadrul CJ Sibiu.

Celor cinci le este solicitată plata a 1,854 de milioane de lei, sumă imputată ca urmare a unui proces care s-a derulat timp de doi ani pe tema unor plăți suplimentare solicitate ca urmare a modernizării unui drum județean.

Un istoric plin de procese

Procesul deschis la finele anului trecut de CJ Sibiu își are originile în contractul încheiat în urmă cu aproximativ nouă ani cu SC Geiger Transilvania SRL, pentru modernizarea drumului care leagă Sadu de Sădurel. Contractul semnat sub președinția lui Martin Bottesch a avut o valoare inițială de 24,4 milioane de lei, fără TVA, iar lucrările s-au încheiat la finele lui 2012, când cei de la Geiger au arătat că, de fapt, mai sunt de plată încă 5,5 milioane de lei, cu tot cu TVA, pentru lucrări suplimentare, ivite ca urmare a modificării proiectului de nu mai puțin de 27 de ori. Deja președinte al CJ Sibiu era Ioan Cindrea.

Discuțiile despre aceste plăți suplimentare au fost purtate pe parcursul întregului proiect, finanțat din fonduri europene nerambursabile. Inițial, intenția autorităților a fost de a scoate la licitație pentru un contract separat lucrările suplimentare. O adresă venită de la Ministerul Finanțelor Publice i-a determinat să renunțe la această variantă (deja demarată) și să lase la latitudinea instanței de a stabili dacă aceste sume suplimentare trebuie sau nu plătite.

Prin urmare, cei de la Geiger au dat CJ Sibiu în judecată pentru a-și primi acești bani. Procesul deschis în 2013 s-a încheiat pe fond la Tribunalul Sibiu, instanță care a respins pretențiile constructorului. Constructorii au contestat hotărârea de la Sibiu, iar la Curtea de Apel Alba Iulia li s-a dat dreptate, la finalul anului 2016. Drept urmare, CJ Sibiu a plătit celor de la Geiger cele 5,5 milioane de lei, dar și penalitățile de întârziere, cheltuielile de judecată și dobânda legală aferentă întregii sume.

În 2017, Camera de conturi Sibiu a luat la verificat banii cheltuiți de CJ Sibiu în anul anterior și s-a oprit și asupra acelor penalități de întârziere și cheltuieli de judecată achitate. Au considerat că din moment ce instanța a decis definitiv și irevocabil că cei de la Geiger își meritau sumele suplimentare, penalitățile și dobânzile achitate mai apoi trebuie recuperate de la cineva.

Prin urmare, în decizia emisă ca urmare a controlului, reprezentanții Curții de conturi a României obligă CJ Sibiu ”să stabilească întinderea prejudiciului adus bugetului județean prin plata unor sume reprezentând dobânzi, cheltuieli de judecată și onorarii, stabilite de instanță ca urmare a neachitării de către UAT Județul Sibiu, în mod culpabil, a unor lucrări executate, facturate de către executant și recepționate de către UAT Județul Sibiu și recuperarea acestora conform prevederilor legale în vigoare”.

Consiliul Județean Sibiu a atacat în instanță această prevedere din decizia Curții de conturi, dată ca urmare a controlului efectuat de Camera de conturi de la Sibiu. Procesul pe fond, judecat la Tribunalul Sibiu, s-a încheiat în februarie anul trecut și a dat dreptate Consiliului condus de Daniela Cîmpean, anulând prevederea care obliga la recuperarea penalităților, dobânzilor și cheltuielilor generate ca urmare a procesului cu Geiger.
Curtea de conturi a promovat recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel Alba Iulia. Iar cei trei judecători din completul care a judecat cazul au casat sentința de la Sibiu, admițând recursul. Deocamdată nu se cunosc motivele acestei decizii dată pe 9 octombrie 2018, deoarece sentința definitivă nu a fost, încă, motivată.

”Cea mai grea decizie din viața mea”

În raportul referitor la activitatea din 2017 a CJ Sibiu, Curtea de conturi mai arată că ”nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii și neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă”. Fapt pe care îl subliniază și Daniela Cîmpean, actualul președinte a CJ Sibiu. ”Indiferent de faptul că eu consider că a avut sau nu dreptate Curtea de conturi în această decizie, am obligația sub sancțiunea răspunderii penale să recuperez acest prejudiciu. Pentru mine a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o iau în viața mea. Căci m-am gândit și eu cum aș fi reacționat dacă aș fi în locul lor”, arată acum Daniela Cîmpean, pentru Turnul Sfatului.

Cu atât mai grea, mai arată Daniela Cîmpean, a fost analiza pe baza căreia să fie stabiliți cei care ar putea răspunde pentru plata despăgubirilor în sumă de 1,85 de milioane de lei. ”A urmat o întreagă analiză din partea aparatului de specialitate din cadrul Consiliului Județean pentru a identifica modul și stabilirea persoanelor «vinovate». Serviciul juridic, împreună cu cei de la Proiecte, Serviciul tehnic, au luat toate actele referitoare la acel contract și s-a ajuns la concluzia că persoanele care au semnat acte și au avut putere de decizie ca să conducă spre hotărârea de a nu achita acele lucrări suplimentare celor de la Geiger sunt persoanele chemate în judecată”, mai arată Daniela Cîmpean, pentru Turnul Sfatului.

”Toți au fost persoane cu putere de decizie și cunosc efectele unei decizii a Curții de conturi. Eu am discutat cu ei, le-am spus că personal consider că este o măsură nedreaptă, însă legea mă obligă să pun decizia în aplicare. Nu depinde de ceea ce cred eu ca om, ci să fac ceea ce mi se cere în calitate de conducător al instituției”, Daniela Cîmpean

”Nu vreau să discut acest subiect”

Turnul Sfatului a încercat să discute și cu cei cinci pârâți cărora li se cere să plătească, în solidar, echivalentul a peste 400.000 de euro. ”Eu nu am semnat contractul dintre CJ Sibiu și antreprenor, diriginte de șantier sau proiectant. N-am semnat documente legat de acest proiect sau altele, nu am luat legătura cu niciun antreprenor sau diriginte de șantier, nu am participat la ședințe de lucru. Deci eu am fost străin total de acest proiect. Acum, în mod bizar, mă trezesc cu citație în proces, deși nu am fost implicat cu nimic. Motivul este că am refuzat să se facă plăți. Acolo s-au făcut lucrări suplimentare, care exced prețului din contract. La un moment dat s-a purtat o corespondență cu antreprenorul pe acest subiect. Mai apoi, după alegeri, s-a revenit cu acea solicitare de plată a lucrărilor suplimentare. Eu care eram străin de acest contract, am semnat și eu niște corespondență, în care ziceam alături de președinte – căci așa era circuitul documentelor – că acele plăți nu se pot face. Din punctul meu de vedere, nu am nicio culpă. Mie mi se reține că am efectuat refuzuri de plată, care erau de fapt o corespondență. Sunt convins și acum că aș face la fel”, a declarat Iordan Nicola, fostul secretar al județului, acum pensionat.

Martin Bottesch a arătat că, deocamdată, nu vrea să facă vreo declarație în acest stadiu procesual. La fel a spus și Ioan Enea, cel care a fost manager de proiect din partea CJ Sibiu și pe care citația l-a prins plecat din țară, pe alt continent. Ioan Cindrea nu a dorit să fie contactat. Cu Iosif Moldovan, Turnul Sfatului nu a putut lua legătura.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

7 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Andrei

    Dupa terminarea acestui proces se poate rupe relatia fdgr -pnl pe plan local si judetean!Daniela Campean versus Martin Bottesch aceasta e cheia ruperii!

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    cj

    sa nu uitam cine a fost de la curtea de conturi, paraschiva tichindelean
    a carui sot a fost trimis in judecata pt. abuz in serviciu si care, in timpul controlului era in conflict de interese deoarece madam c\mpean ia aparat fiul in procese

Lasă un răspuns către Astrid Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Anchete
  • Contact