Șefii a 12 mari companii sibiene, trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Trei milioane de euro, prejudicii

Administratorii sau directorii a 12 societăți comerciale cu nume recunoscute în Sibiu - printre care nume precum Concefa, Compa, Euroconf sau Trident Trans Tex – au fost trimiși în judecată de către procurorii DIICOT. Sub acuzațiile de evaziune fiscală în formă continuă, oamenii de afaceri din dosarul DIICOT sunt acuzați că au păgubit statul cu echivalentul a aproximativ trei milioane de euro, ocolind plata unor contribuții sociale pentru angajați.

Aproape 90 de directori și administratori de societăți comerciale din toată țara au fost trimiși în judecată, la finele anului trecut, de către doi procurorii DIICOT de la Târgu – Mureș, care au verificat modul în care societățile comerciale au rulat diferite sume de bani prin intermediul BCR Asigurări de viață Vienna Insurance Group SA.

Cei doi procurori DIICOT care au lucrat la acest dosar susțin că, în perioada 2008 – 2011, pe teritoriul României ”a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, specializat în obţinerea unor importante beneficii financiare în urma încheierii şi derulării unor contracte formale şi fictive de asigurare de viaţă colectivă”. Potrivit schemei descrisă de cei de la DIICOT, reprezentanții mai multor societăți au fost de acord să încheie cu cei de la BCR Asigurări de viață și asigurări facultative de tipul ”economisire-beneficii și investiții”, ale căror beneficiari să fie angajații societății. Doar că aceste asigurări aveau și opțiunea de răscumpărare, care odată activată returna în contul angajaților primele de asigurare, mai puțin comisionul de administrare de 10%. După cum au descoperit procurorii DIICOT în majoritatea cazurilor, aceste clauze de răscumpărare erau activate imediat după plată: cu alte cuvinte, în chiar aceeași zi sau cel mult în zilele următoare achitării polițelor de asigurare facultativă, companiile activau clauza de răscumpărare, iar banii ajungeau în conturile angajaților, mai puțin cele zece procente de administrare.

Prin această metodă, arată procurorii DIICOT, mari companii din Sibiu își plăteau angajații, ocolind însă plata obligațiilor către bugetul de stat. ”S-a stabilit în cauză faptul că aceste activităţi au avut drept unic scop sustragerea parţială a angajatorilor de la plata contribuţiilor datorate bugetelor fondurilor de asigurări sociale, şomaj ş.a. şi a impozitului pe venit, aferente retribuţiilor lunare acordate salariaţilor, prin ascunderea sursei impozabile”, arată procurorii DIICOT în rechizitoriul depus în fața judecătorilor Tribunalului Târgu Mureș.

De pierdut, pierdea statul. Dar și angajații

Altfel spus, cu știință sau induși în eroare, câteva mii de angajați sibieni și-au primit timp de mai mulți ani banii de salarii din două părți: banii din contractul de muncă, pentru care se plăteau contribuții, și banii din ”prima de asigurare”. Aceștia din urmă (de obicei jumătate din valoarea salariului) erau plătiți tot de către angajator, doar că înainte de a ajunge în conturile angajaților, erau trecuți prin conturile BCR Asigurări de viață, unde ajungeau sub forma achitării unor polițe de asigurare de tip ”economisire-beneficii”. Imediat după plata acestor polițe, angajatorii transmiteau băncii lista angajaților cu conturile în care urmau redistribuite aceste sume, diminuate cu comisionul de 10% și rebotezate ”prime de asigurare”.

Procurorii arată că din ”schema” creată la nivel național câștigau doar patronii și banca, nu și angajații și statul: banca rămânea cu comisionul de 10%, patronul rămânea cu mai mulți bani deoarece nu plătea dări la stat, în timp ce, alături de stat, și angajatul era păgubit prin faptul că – spre exemplu – contribuțiile la fondurile de pensii și cele de șomaj îi erau diminuate. Schema anchetată de procurorii DIICOT contravenea și legislației în materie de asigurări, care prevede că răscumpărările totale sau parțiale în cazul asigurărilor facultative sunt interzise mai devreme de șase luni de la încheierea contractului de asigurare.

”Astfel, dacă în mod normal se plătesc ca taxe către bugetele speciale aproximativ 60% din sumele acordate cu titlu de salarii, prin această metodă de simulaţie, salariaţii sunt plătiţi parţial la «negru», costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator, precum şi, în cele mai multe cazuri, plata unui impozit de 16 % aferent primei de asigurare, considerată ca fiind o cheltuială nedeductibilă fiscal”, rechizitoriu DIICOT Mureș

În determinarea pagubelor produse în acest dosar, procurorii DIICOT au avut de partea lor și mai mulți inspectori Antifraudă, care au ”buchisit” printre documentele care vizau relațiile dintre companii și firma de asigurare.

Recordurile lui Cercel

Printre oamenii de afaceri care au profitat cel mai mult, la nivel național, de această schemă este Horațiu Cercel, cel care controla în acea perioadă firmele de construcții Concefa SA, dar și Tunele SA sau Transferoviara SA.

Potrivit procurorilor, între februarie 2009 și ianuarie 2012, Concefa SA a plătit mai bine de 9,73 de milioane de lei reprezentând prime de asigurare aferente clauzei ”economisire-beneficii”. ”Din evidențele BCR Asigurări de Viață VIG SA rezultă că primele de asigurare plătite de către SC Concefa SA au fost răscumpărate de aceasta în cel mult trei zile de la data plății. Astfel, conform clauzelor contractuale, societatea de asigurare a virat în conturile personale ale asiguraților prima de asigurare mai puțin comisionul de răscumpărare reținut. Suma totală astfel virată a fost de 9.097.796 lei”, au calculat procurorii DIICOT. Prin faptul că banii au fost plătiți angajaților sub formă de prime de asigurare și nu sub formă de salarii (ceea ce, arată procurorii DIICOT, sunt de fapt acești bani) Concefa a prejudiciat bugetul de stat cu suma de aproximativ 5,9 milioane de lei (contribuții sociale, impozit pe venit). Inclusiv Horațiu Cercel, administrator al Concefa, și-a plătit salarii prin această schemă, prin care a încasat sume de peste 10.000 de lei pe lună, arată procurorii.

În seama lui Horațiu Cercel sunt puse cele mai mari prejudicii din dosar

În fața organelor de anchetă, Cercel a declarat că, în urma discuțiilor cu reprezentanții băncii, el a înțeles că totul este legal și conform prevederilor Codului Fiscal. Și că, de fapt, ar fi fost o ”portiță” legislativă care i-ar fi permis să scape de plata unor contribuții la bugetul de stat. ”După câteva luni de zile de derulare a acestui contract, societatea a fost supusă unui control fiscal, fiind verificate, din câte ştiu, inclusiv înregistrările contabile ale acestor prime de asigurare. Nu ştiu însă dacă organele fiscale au cunoscut despre existenţa acelor tabele de răscumpărare. Întrucât nu s-a constatat nicio neregularitate legată de derularea acestui contract, nemaiavând niciun dubiu privind legalitate operaţiunii în sine, am decis încheierea unui contract similar şi pentru SC Tunele SA. Şi pentru această societate, s-a procedat în acelaşi sens cu cele arătate anterior, fiind achitate şi răscumpărate aceste prime lunar. S-a procedat în acest sens pentru ambele societăţi comerciale până la sfârşitul anului 2011, când am fost informat despre modificarea codului fiscal”, a declarat Cercel în fața procurorilor, arătând că el considera că procedează legal.

Un fost colaborator al lui Horațiu Cercel a declarat procurorilor că, de fapt, prin aceste prime au fost majorate salariile angajaților din cadrul Concefa, dar și din cadrul Transferoviara. ”Eu personal nu am anunţat angajaţii cu privire la această modalitate de plată a măririlor salariale, aceştia ştiau şi erau mulţumiţi că-şi primesc pe cardul de salariu, salariile majorate”, mai arată martorul citat de DIICOT în rechizitoriu.

Cercel este trimis în judecată pentru ”evaziune fiscală în formă continuă”. Lui îi mai sunt imputate și alte sume în afară de cele calculate în cazul Concefa: aproape 43.000 de lei pentru Transferoviara SA și 1,9 milioane de lei pentru SC Tunele SA din Brașov.

Cele trei firme ale lui Mateeescu

Constantin Mateescu a fost, de asemenea, trimis în judecată pentru evaziune fiscală, după ce procurorii au descoperit că Trident Trans Tex a utilizat această schemă în perioada ianuarie 2009 – martie 2010. În această perioadă, prin intermediul asiguratorului au fost rulate peste 1,67 milioane de lei, din care odată scăzut comisionul la angajați au mai ajuns 1,57 milioane de lei (primele erau răscumpărate la cel mult patru zile de la plata acestora către asigurator). Prejudiciul adus în acest caz este calculat la 1,2 milioane de lei. Aceeași schemă a fost aplicată de Mateescu, mai arată procurorii, și în cazul societăților Trident Imobiliar SRL (203.811 lei sume rulate, 154.515 lei - prejudicii estimate) și, respectiv, Pozzo Impex SRL (63.000 de lei sume rulate, 48.000 de lei - prejudiciu estimat).

În fața procurorilor, Mateescu a declarat că se consideră nevinovat, că nu știa detaliile contractelor încheiate cu firmele de asigurare și că, de fapt, subalternii săi ar putea fi cei vinovați. ”Solicit audierea tuturor persoanelor ce rezultă că ar fi fost implicate în acest mecanism, întrucât, din punctul meu de vedere, este posibil ca acestea să fi delapidat societatea. (...) Cu privire la SC Trident Imobiliare şi SC Pozzo SRL, societăţi la care eram asociat majoritar şi administrator, precizez faptul că nu-mi recunosc semnăturile de pe contractele aflate la dosarul cauzei, ele seamănă cu semnătura mea, dar nu cred că-mi aparţin”, a declarat Mateescu. El a arătat că a întrerupt din 2010 respectivele contracte, deoarece situația financiară a grupului pe care îl conducea s-a înrăutățit, Trident Trans Tex intrând în insolvență.

Constantin Mateescu a spus procurorilor că angajații lui sunt cei care au luat astfel de decizii. Procurorii nu l-au crezut

Procurorii arată că nu consideră reală varianta prezentată de Mateescu, mai ales că în urma audierii unor martori foști angajați, aceștia au declarat că de la bun început li s-a spus – chiar de către Mateescu – faptul că salariul va fi plătit din două părți: salariul minim pe economie prevăzut în contractul de muncă, iar restul – prima de asigurare.

”Şi eu am fost unul dintre beneficiarii sumelor răscumpărate, şi am constatat că, la câteva zile după ce era plătită prima de către societate, sumele alocate mie conform tabelului erau plătite în contul bancar personal, şi am constatat că suma primită lunar, împreună cu salariul ce-l primeam concomitent conform statului de salarii, reprezentau în sumă netă salariul net negociat la momentul angajării mele cu d-nul Mateescu, şi pe care acesta, în primele luni de activitate, mi-l plătea în numerar”, fostă contabilă-șei în cadrul firmelor controlate de Mateescu

Susțin că erau convinși că era legal

Producătorul de textile Euroconf din Sibiu a folosit această schemă în perioada 2009 – 2011, când a rulat prin intermediul BCR Asigurări suma de 1,17 milioane de lei, calculează cei de la DIICOT. Ei estimează un prejudiciu total de 587.000 de lei. ”Angajaţii ştiau că banii primiţi de ei pe această cale, erau sume provenite din prime de asigurări. Au existat la firmă şi controale fiscale care nu au ridicat probleme legate de înregistrarea acestor cheltuieli, însă nu ştiu dacă au sesizat acele cereri de răscumpărare, întrucât nu s-au purtat discuţii pe marginea acestor asigurări. Odată cu 01.01.2012, ca urmare a modificării Codului Fiscal, care încadra în avantajele incluse în veniturile de natură salarială, şi primele de asigurare, întrucât continuarea contractului ar fi presupus cheltuielile aferente acordării salariilor, am renunţat la derularea contractului”, a declarat în fața procurorilor DIICOT, Maria Priveghiu, directoarea generală a companiei, la momentul în care a fost audiată în calitate de suspect. Ea a susținut, astfel, că a acționat cu bună credință, și a achitat întreg prejudiciul încă din faza de urmărire penală.

În cazul distribuitorului Floradi Prod Com, procurorii au descoperit că prin intermediul asiguratorului au fost rulate peste 1,1 milioane de lei, sume răscumpărate într-un termen cuprins între una și șapte zile de la data virării lor în conturile BCR Asigurări de viață. Prejudiciul a fost estimat la aproape 600.000 de lei.

Florin Tiban, unul din cei doi administratori ai societății, trimis în judecată a arătat în fața procurorilor că el nu a fost înștiințat de termenul minim de șase luni care ar trebui să treacă până la răscumpărarea asigurărilor, iar firma de contabilitate cu care lucra i-a spus că totul este legal. ”Am urmat procedura la care am făcut referire mai sus până în primăvara anului 2010, când am fost informat de firma de contabilitate cu care lucram că pe piaţa din Sibiu au apărut mai multe controale ale Ministerului Finanţelor şi s-au întocmit procese-verbale de impunere pentru acordarea acelor prime de asigurare, am înţeles identice cu cele ce le acordam eu. În aceste condiţii, am luat imediat decizia de a renunţa la acordarea lor, încercând să văd ce se întâmplă în continuare”, a arătat Tiban, printre altele, în fața procurilor, susținând că nu a avut în niciun moment în vedere să eludeze plata unor contribuții la bugetul de stat.

Din actele verificare de procurori în legătură cu Armax Gaz SA din Mediaș, sumele rulate prin intermediul asiguratorului au fost de aproximativ 500.000 de lei, pe perioada anului 2010. Prejudiciul estimat de către DIICOT este de aproximativ 376.000 de lei. Mircea Vescan, administratorul Armax Gaz, a declarat procurorilor că respectivele plăți s-au vrut o răsplată adusă unor angajați, pe lângă salariu, pentru că societatea ajunsese pe profit. ”Nu am avut intenţia de a eluda prevederile legale. Nu am considerat această formă de stimulare ca o formă de venit de natură salarială”, a arătat Vescan. Procurorii însă nu îl cred. ”Chiar dacă inculpatul arată că scopul încheierii acestui contract l-a constituit stimularea colegilor din conducerea societății care au adus societatea pe profit, menționăm că, așa cum am arătat anterior, inculpatul și soția sa au beneficiat de 90,38 % din suma răscumpărată de către societate”. Trimis în judecată pentru evaziune fiscală în formă continuată, Vescan nu a plătit prejudiciul calculat de procurori.

”Nu am emoții”

În cazul societății Lactofarm SRL, prejudiciul calculat de DIICOT este de 99.000 de lei, iar cel trimis în judecată a fost Teodor Ancuța. Asociat al Lactofarm, Ancuța a fost trimis în judecată deși susține că nu a semnat contractul de asigurări și că nu conducea executiv societatea. Dar martorii DIICOT indicau faptul că, de fapt, Ancuța era cel care lua deciziile. Ancuța a fost trimis în judecată și pentru SC Păltiniș SA (societate pe care a vândut-o în 2013), caz în care prejudiciile au fost estimate la aproximativ 51.000 de lei. Schema, susțin procurorii DIICOT, era aceeași ca în cazul tuturor societăților comerciale ale căror șefi au fost trimiși acum în judecată.

”Să plătească cei care au furat”, spune Teodor Ancuța

Fostul director al Bursei sibiene spune, însă, că acest dosar nu îi provoacă neliniște. ”Eu nu am deloc emoții. Puteam să plătesc acei bani pe care procurorii îi consideră prejudicii, dar nu am vrut. Și asta pentru că, de exemplu, în 2009 eu am creditat Păltiniș SA peste 770.000 de lei, dar acum societatea nu mai este a mea, ci a fost luată prin furt. Și, până la urma-urmei, dacă e evaziune, să plătească societatea, nu eu. Eu în 2009 am primit 100.000 de euro drept premiu pentru rezultatele Bursei de la Sibiu, iar toți acești bani i-am investit la Păltiniș. În cazul Lactofarm, mă reclamă tocmai cel care a luat banii, fără să existe niciun act semnat de mine. Directorii, cei care au furat de fapt de la Hamba, au fost mai întâi suspecți, dar au mers împreună la procurori și au spus că eu am fost cel care a decis tot. Or, eu nu pot fi de acord cu asta, unii să fure, iar eu să fie cel care plătește. Să plătească cei care au fost directori și care au luat banii, nu eu. Mai ales că acolo s-au mai plătit, fără acte, alte 350.000 de lei”, arată Teodor Ancuța.

El mai spune că în discuție intră și o serie de procese pe care, încă, le mai are pe seama preluării Păltiniș SA.

Cazul Compa. Distinct

Dintre toate cazurile pe care cei de la DIICOT le-au inclus în rechizitoriul lor, notă distinctă face Compa. Și asta deoarece, prin schema considerată ilegală angajaților Compa nu le-au fost plătite salarii, ci primele de Crăciun și de sărbătorile pascale. ”În 19 decembrie 2011, 09 aprilie şi 19 decembrie 2012 şi în 24 aprilie 2013, SC Compa SA a plătit în contul societății de asigurări suma totală de 5.709.790 lei reprezentând prime de asigurare aferente clauzei de Economisire – Beneficii”, arată procurorii DIICOT. Care, la fel ca în celelalte cazuri, consideră că prin faptul că aceste prime au fost răscumpărate rapid a fost eludată plata obligațiilor către stat aferente acestor venituri care tot de natură salarială sunt. Iar prejudiciul adus bugetului de stat în acest caz ar fi de 2,78 de milioane de lei. Cei de la Compa au decis să acopere întreaga sumă considerată a fi prejudiciu încă din faza de urmărire penală, dar în paralel au solicitat și depus la dosar mai multe expertize contabil-fiscale, în încercarea de a-și demonstra nevinovăția. În urma audierilor conducerii Compa SA, dar și a altor martori, procurorii au ajuns la concluzia că toți cei implicați în această schemă realizau faptul că nu e vorba de nicio intenție de realizare a scopului de economisire/beneficii, ci era vorba doar de plata unor prime către angajați, cu ocazia sărbătorilor. În acest sens, procurorii au atașat rechizitoriului și interceptări telefonice între reprezentanții Compa și cei ai BCR Asigurări de viață, despre transferul banilor plătiți ca prime de asigurare în contul angajaților. ”Noi dădeam de două ori pe an Paştile şi Crăciunul...pe când multe firme dădeau în fiecare lună la angajaţi primă din asta ca să nu plătească la stat multe dări”, este una din interceptările DIICOT în acest dosar.

Abia la început

Ancheta celor de la DIICOT în dosarul mai sus descris a început încă din martie 2013. Rechizitoriul a fost finalizat aproape șase ani mai târziu, fiind depus acum în instanța penală de la Târgu Mureș. Deocamdată, procesul este doar în stadiul camerei preliminare, în care se discută legalitatea întocmirii rechizitoriului. Judecătorul încă poate restitui rechizitoriul spre a fi refăcut sau poate decide judecata pe fond a acestui dosar. Din cadrul BCR Asigurări de Viață Vienna Insurance Group, procurorii au trimis în judecată un fost director. ”Referitor la întrebarea legată de prejudiciul estimat, menționăm că nu s-a constituit un provizion întrucât, în baza informațiilor disponibile la data întocmirii situațiilor financiare din anul 2017, nu s-a putut realiza o estimare fiabilă a valorii obligației, gradul de incertitudine nepermițând estimarea probabilității obligării societății la acoperirea eventualului prejudiciu și nici cuantumul acestuia. Astfel, societatea nu a putut măsura impactul obligațiilor care ar putea rezulta în urma investigației descrise mai sus asupra situațiilor financiare la 31 decembrie 2017”, arată reprezentanții BCR Asigurări de viață VIG într-un răspuns transmis celor de la profit.ro pe seama dosarului finalizat prin rechizitoriu de către procurorii DIICOT.

Cu excepția lui Horațiu Cercel, a lui Constantin Mateescu, Teodor Ancuța și a lui Mircea Vescan, toți cei trimiși în judecată au achitat prejudiciile calculate în faza de urmărire penală.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).