Mulți elevi din școlile din Sibiu nu-și cunosc drepturile, dar nici nu au dorința de a se implica în cunoașterea lor. Pe de altă parte, profesorii se consideră atotștiutori și importanți în licee, pe când tinerii sunt cei care contează. Este principala idee pe care o transmite conducerea Consiliului Județean al Elevilor din Sibiu (CJES).
David Drăgan este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” și conduce CJES din iunie 2018. Tânărul spune că îi place să se implice în viața elevilor, dar și să fie activ în societate, prin voluntariat. I-am solicitat un interviu în care să discutăm despre școlile din județul Sibiu și despre problemele pe care le cred membrii CJES important de a fi soluționate.
Precizăm că CJES este o organizație non-profit, aprobată prin ordin de ministru al Educației Naționale în anul 2012 și este format din birou executiv, președinte și trei vicepreședinți, secretariat și patru departamente: pentru învățământ teoretic și gimnazial, pentru învățământ tehnologic, pentru voluntariat – „care este doar în Sibiu” - și cel pentru cultură și programe școlare. Mai este și Adunarea generală în care intră toți președinții de consilii școlare care activează în liceele din județ.
„Momentan avem 24 de consilii școlare active din 32 de licee. Încercăm să activăm și celelalte instituții dar că e puțin mai greu pentru că sunt în afara Sibiului și ne e greu să ajungem noi, dar nici ei nu vor să comunice cu noi” – spune David Drăgan.
David Drăgan, președintele Consiliului Județean al Elevilor din Sibiu
Pe lângă consiliile școlare mai există și Consiliul de administrație al școlii în care CJES a recomandat insistent elevilor la începutul anului școlar să candideze pentru un loc, acesta fiind un drept al lor. Sunt însă școli în care interesul a fost „zero”. „Elevii nu au fost interesați: sunt în clasa a XII-a, pentru că poate membru poate fi doar elevul care are 18 ani împliniți, și atunci ei au un dezinteres și nu vor să candideze. Dar elevul din CA este cel mai important în ceea ce înseamnă consiliu școlar, pentru că are dreptul de vot, e vocea elevilor printre adulți la ședințe”. În doar aproximativ zece școli sunt aleși elevi în CA.
„CÂND ELEVUL NU ARE CURAJ SĂ-ȘI EXPRIME PĂREREA, INTERVENIM NOI”
Care e activitatea voastră principală, cu ce vă ocupați?
Activitatea noastră principală este reprezentarea. Elevul nu are curajul de obicei să meargă să vorbească cu un profesor atunci când i s-a încălcat unele drepturi sau nu are curajul să își exprime părerea în școală, deși asta ar fi normal. Atunci intervenim noi. Reprezentăm comunitatea de elevi din județ, suntem singura organizație din județ care face lucrul acesta și asta e principala noastră activitate.
La modul practic cum se întâmplă acest lucru, cum aflați despre cazurile de încălcare a drepturilor elevilor?
Am vrea să fie ușor, dar din păcate elevii nici nu cred că există un ajutor pentru ei, deși am încercat să mergem prin licee, să transmitem prin consiliul școlar că noi existăm și suntem aici pentru ei și tot timpul încercăm să vorbim cu cât mai mulți elevi, să-i întrebăm ce probleme au. Următoarea acțiune implică reprezentarea în mod direct, în sensul că noi vom trimite niște cereri cu drepturile încălcate de școala respectivă, de comunitatea școlară către direcțiunile școlii prin care menționăm că în unele licee sunt discriminați sau că nu li se respectă mai multe drepturi.
Noi mai mergem prin școli, vorbim cu elevii, cu consiliul școlar, cu directorii.
„DIRECTORII NU RECUNOSC AUTORITATEA NOASTRĂ”
Și directorii cum vă întâlnesc, cum vă privesc?
De obicei întrebarea e „cine mai ești și tu, ce vrei?” Dar CJES e o organizație formată prin ordin de ministru, ar trebui să fie tratată ca atare, dar nu e recunoscută de multe licee, deși se organizează alegeri. Nu recunosc autoritatea noastră. Ni s-a mai comunicat că tinerii de la consiliile școlare au încercat să vorbească cu directorul și li s-au adresat întrebări de genul „Voi ce vreți de la mine”; „ești doar un elev, ar trebui să stai în bancă și să asculți”. Dar asta e complet greșit și încalcă mai multe drepturi ale elevului. Asta se întâmplă și în discuțiile cu profesorii pe care le avem.
Unde se întâmplă mai des?
Inclusiv în oraș. Din studiul pe care l-am făcut noi, drepturile se încalcă mai mult în orașe.
În septembrie au fost alegeri pentru membru în consiliile de administrație al școlii. Au fost școli în care nimeni nu a candidat?
Da.
„DOMINĂ DISCRIMINAREA ELEVILOR”
Ați organizat recent un sondaj online. În care s-au identificat mai multe probleme: nota în catalog fără a fi anunțat elevul, evaluarea subiectivă în acordarea notelor, lipsa dreptului de a contesta rezultatele evaluărilor scrise etc. În ultimii 2 ani care dintre probleme se repară și care se agravează?
Există drepturi care au devenit mai respectate în unele licee, în sensul că nu se mai încalcă atât de des. Uimirea noastră este că de obicei problemele coincid la orașe și sate. Domină discriminarea elevului din partea cadrelor didactice, cât și a colectivului școlar, în sensul că acești elevi sunt criticați pentru ce spun, pentru cum se îmbracă, pentru religie, pentru orice orientări culturale sau ce mai fac ei în timpul liber. Și asta nu ar fi trebuit să se întâmple. Mai este încălcat foarte des acea trecere a notelor fără a comunica elevului înainte. Notele sunt trecute în catalog fără ca elevul să știe.
Doar 7% spun că profesorii au luat in calcul sugestiile lor. Cât de des sunt întâlnite situațiile când cuvântul elevilor nu contează în școlile din Sibiu? De ce se întâmplă asta?
Se întâmplă pentru că așa a fost istoria țării. Sistemul încă are o parte de comunism în el care e dominant din păcate. Încercăm să evoluăm din această fază, să schimbăm lucrurile. Elevul încă este tratat ca un actor secundar a sistemului de învățământ, deși el ar trebui să fie actorul principal și el să profite din tot ce înseamnă educație. Și nu se întâmplă asta. De obicei, profesorii se cred atotștiutori și cei mai importanți și că ei trebuie să se simtă bine într-un liceu. Deși elevii sunt, de fapt, cei care contează și ar trebui să fie în centrul atenției.
„CONSILIEREA ÎN ȘCOLI ESTE INEFICIENTĂ”
Cât de calitativă este consilierea în școli a elevilor, având in vedere că 41% spun că au fost discriminați în mediul școlar? Credeți că se simte nevoia de a atrage mai multă atenție acestui aspect, având în vedere și ultimul caz mediatizat de sinucidere a unui elev în Sibiu?
Consilierii există în majoritatea școlilor, deși școlile nu se prea folosesc de ei. În sensul că elevii știu că există acolo o persoană sau în cele mai rele cazuri nici nu știu că există pentru că nu sunt informați. Unii dintre ei, într-adevăr participă la această consiliere, dar majoritatea spun că nu sunt ajutați în mod direct. Adică nu sunt ajutați să treacă peste problemele pe care le întâmpină. Aș spune că este o consiliere ineficientă. Și un consilier care se schimbă aproape în fiecare an și care nu respectă elevii pentru că face și el parte din sistemul școlar nu cred că este eficient și ar trebui schimbat pentru acest lucru. Pentru că un consilier la 800 de elevi, cum este la liceul meu, spre exemplu, este prea puțin. Acesta ar trebui să interacționeze în mod direct ca să-i ajute. Să meargă în clase și să nu fie așa de mare critica și din partea celorlalți – ceva de genul „uitați că colegul meu merge la consilier pentru că are probleme”. De aici se pornesc și alte critici, de aceea mulți nu merg la consilier.
Ce părere aveți despre scurtarea vacantelor și ca BAC-ul sau evaluarea națională să aibă loc mai devreme, idee propusă recent de ministrul Educației privind regândirea structurii anului școlar?
Am citit și eu propunerea și nu mi se pare deloc bună. Din câte am înțeles eu, ministerul vrea să reducă orele pe săptămână de la 30 în gimnaziu la 25, asta însemnând din start o ineficiență și o problemă în predarea materiei. Și dacă vrea să se întâmple acest lucru, ar trebui să se axeze prima oară pe planurile cadru care sunt o altă mare problemă. La aceste planuri cadru ar trebui să se organizeze o schimbare – CNE a avut și un proiect prin care a trimis mai multe semnături din mai multe județe, dar care au fost ignorate. Dacă ministerul vrea într-adevăr să schimbe structura anului școlar, ar trebui prima oară să schimbe planurile cadru.
În Cluj o profesoară de engleză a fost acuzată că a predat cuvântul „foot”. În Sibiu ați auzit de astfel de cazuri bizare?
Cazuri bizare nu avem raportate, deși sunt sigur că există. Dar elevii se tem să nu fie trași de mână de directoare: de ce ai spus asta, de ce pui școala într-o lumină rea?
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Consiliului Județean , Ministerul Educatiei Naționale , În Sibiu , Colegiul Național Pedagogic , Teatrul Maghiar din Cluj , David Drăgan
Vizualizari: 6087
Ultimele comentarii
Acum 6 ore
Gigil sibianu forta
Acum 7 ore
Sorin Stoica
Acum 7 ore
Rădulescu
Acum 8 ore
Popa
Acum 8 ore
Dincă