Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
15°C

Interviu cu decanul Facultății de Științe Economice: „Vom avea primul acord de dublă diplomă la Sibiu”

Interviu cu decanul Facultății de Științe Economice: „Vom avea primul acord de dublă diplomă la Sibiu”

Aproximativ 15.000 de studenți învață la cele nouă facultăți ale Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.  Ne-am propus să aflăm ce fac aceștia după absolvire, câți din ei finalizează studiile, dacă sunt suficienți profesori la ore și cât de dotate sunt facultățile din Sibiu, realizând câte un interviu cu decanii celor nouă facultăți. 

Am mers prima dată la Facultatea de Științe Economice (FȘE) unde am discutat cu decanul Silvia Mărginean, conferențiar universitar, doctor în economie.

Dna Mărginean, în acest an, după prima săptămână de admitere la FȘE erau depuse cele mai multe dosare ale absolvenților de liceu, raportat la numărul locurilor scoase la concurs. Prin ce atrage facultatea respectivă?

Cred că în primul rând meseria e cea care atrage. Faptul că poți avea o carieră care să ți se potrivească: fie că e marketing, fie că e turism. Dacă îți place mediul corporatist și îți dorești să lucrezi pe platforma industrială, îți alegi Managementul, dacă îți place zona de turism sau ești mai creativ, avem specializarea de Turism și Comerț – ECTS-ul (Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor), plus specializarea Marketing. De 3 ani am introdus o nouă specializare în limba engleză care merge din ce în ce mai bine, Business Administration, care atrage cumva elitele din școlile sibiene. Flexibilitatea și variantele foarte multe și foarte prietenoase pe care le ai pentru cariera viitoare, cred că de aici pleacă explicația.

Dar în limba germană nu v-ați gândit să deschideți o specializare?

Am avut o tentativă cu mulți ani în urmă, când am avut o specializare de Relații Economice Internaționale și am încercat o colaborare cu o universitate din Germania. Nu a funcționat, e foarte solicitant și, totuși, numărul de vorbitori de germană nu e suficient de mare ca să susțină o specializare. În plus, ca și dificultate de predare, să asiguri profesori cu pregătire corespunzătoare, e provocator. De aceea, am rămas pe varianta în engleză.

Ceea ce o să facem, și cred că într-o lună o să reușim, o să semnăm un acord de dublă diplomă, un Double Degree, cu Universitatea Wurzburg, Germania, care presupune următorul lucru: ei au o specializare complementară International Business și noi avem Business Administration. Propunem inițial un număr de câte cinci studenți pe an care să învețe un an la noi, un an la ei, încă un an la noi și în final să-și dea licența în ambele universități și să finalizeze cu o diplomă de Sibiu și cu o diplomă de Wurzburg. Și atunci vom accesa zona de limbă germană, pentru că una din condiții va fi cunoașterea acestei limbi. Cred că va fi o premieră pentru regiunea din care facem parte, iar probabil la nivel național sunt două sau trei acorduri de Double Degree care funcționează. Sperăm să putem să promovăm acordul la admiterea de anul acesta.

Care e cea mai populară specializare a facultății și de ce?

Lucrurile se schimbă de la un an la altul. În ultimii 2-3 ani specializarea de Contabilitate a avut cea mai mare ultimă medie. Cu câțiva ani în urmă, cea mai atractivă specializare cu numărul cel mai mare de candidați a fost ECTS. Înainte de criza din 2009, specializarea fanion a fost cea de Finanțe, care acum începe să își revină. Managementul este o altă specializare la care nu am avut locuri în toamnă.

Piața determină aceste alegeri (...) Marketingul e una din specializările foarte interesante din punctul nostru de vedere, pentru că e un exemplu cu care suntem unici. Avem o colaborare cu Keep Calling, o companie de pe piața sibiană, cu ajutorul căreia am redeschis specializarea Marketing la care renunțasem la un moment dat. Acum 4 ani ei au venit cu un sprijin financiar foarte consistent, în sensul că au plătit taxa de studiu tuturor studenților din anul I – 30 de taxe a câte 3.000 de lei. În prezent, acordă zece burse pentru anul I și tuturor studenților cu taxă din anii II și III dacă media studentului este mai mare de 8.

Câți studenți învață acum la facultate?

Împreună cu învățământul de la distanță, licență, master, sunt undeva 2.200 de studenți.

Câți din ei sunt din străinătate?

Numărul de studenți străini nu este mare în raport cu cifrele absolute, dar în raport cu modul în care funcționează lucrurile în România e mare. Avem o dată studenții Erasmus care vin pentru un semestru sau un an de zile și care sunt în jur de zece pe semestru. Cred că este cel mai mare număr de studenți străini din toată universitatea. Ceilalți studenți străini care vin în afara programului Erasmus, din afara Europei și își plătesc taxa sunt o excepție de la regulă, dar vă pot spune că anul acesta la masterul în engleză avem un student american care a venit în Sibiu din motive personale. Cei din programul Erasmus sunt din Spania, Turcia, Grecia, Italia, SUA, Egipt etc.

Ce fac studenții după absolvirea facultății - își deschid afaceri în domeniu, pleacă?

Foarte puțini pleacă din Sibiu. Majoritatea rămân din mai multe motive. Fiind atât de mică rata șomajului în Sibiu, ei își găsesc loc de muncă înainte de a absolvi. N-au niciun fel de dificultate în a-și găsi un loc de muncă. Am făcut de curând un studiu și din totalul celor 350-360 de masteranzi la zi pe care îi avem în anii I și II am găsit 14 care nu aveau loc de muncă. Deci, ei sunt angajați, angajabili. Și atunci dacă încep să lucreze în Sibiu, de obicei rămân aici. Noi încercăm să le dezvoltăm competențele antreprenoriale, dar e foarte greu în condițiile în care li se oferă joburi înainte să-și dorească.

Sunt antreprenori în oraș care și-au deschis propriile afaceri după ce au absolvit FȘE?

Da, avem de exemplu povestea de succes de care suntem foarte mândri – doi absolvenți care au terminat la noi masterul acum 2 ani și au pornit un business, respectiv Hug the Mug.

silvia marginean decan stiinte economice (3)

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la FȘE?

Problema cea mai mare pe care o văd eu este legată de abandon, în sensul că procentul celor care finalizează studiile nu este foarte mare. Din mai multe motive. Odată, faptul că se angajează foarte devreme, mulți dintre ei în anul doi. Și renunță la studii. Inițial, încep cu 4 ore. În momentul în care firma îi spune că dacă de mâine vine să muncească 8 ore îi triplează salariul, atunci intervine tentația banului.

Cam câți renunță pe an?

Sub 70 la sută termină dintre cei care intră și finalizează studiile. Procentul scade sub 60% uneori. Ceilalți fie abandonează, fie nu reușesc să dea examenele, fie își găsesc de lucru și renunță. Unii dintre ei revin după câțiva ani, când se trezesc că n-au făcut bine și că nu mai au șanse să promoveze. Acesta e punctul slab, din punctul meu de vedere. Acum toți colegii mei sunt de acord că obiectivele noastre nu sunt neapărat creșterea numărului de candidați, ci să ne concentrăm pe retenție, creșterea calității candidaților pe care îi avem și să reușim să-i ținem să facă față cerințelor.

Dar de când e fenomenul acesta?

E relativ recent, 4-5 ani.

La ce soluții vă gândiți care pot fi implementate pentru a reduce din acest procent?

Am încercat un sistem de tutorat diferit de ceea ce aveam în mod tradițional. Am făcut și un proiect pe această zonă – încercăm să ținem legătura și să identificăm foarte repede cauzele abandonului. În majoritatea situațiilor nu prea ai ce face dacă el a renunțat, n-a venit după ce a fost admis etc. Dar sunt situațiile la limită, în care el vede că nu și-a promovat o parte din examene și renunță, pentru că e mai simplu s-o facă. Acolo e zona în care putem clar să-i sprijinim, să ia legătura cineva cu ei, să le explice că întotdeauna mai există o posibilitate – să facă o cerere, să se prezinte la reexaminare, să vină să-i explice profesorul încă o dată dacă nu a înțeles. Cred că aici sunt soluțiile.

silvia marginean decan stiinte economice (5)

Și am mai încercat să discutăm cu companiile. Adică în momentul în care vor să intre în contact cu studenții să le cerem să nu le ofere joburi full-time. Să meargă cu program parțial de muncă și să-i lase să-și termine școala pentru că o să fie absolvenți mult mai bine pregătiți.

Cât de mult corespunde pregătirea studenților cu cererea de piață?

E o întrebare dificilă, pentru că cererea e foarte variată. În condițiile în care tu ai un plan de învățământ la programele de licență care presupune o listă națională de discipline pe care trebuie s-o respecți dacă vrei acreditare, categoric există discipline care poate că nu și-ar avea locul în anul respectiv, în semestrul respectiv etc., dar țin de sistemul național și nu îți poți permite să le elimini. Marja de libertate pe care o ai ca și facultate este mică: între 5 și 10 % discipline la alegere. În condițiile astea am putea să spunem că există zone care ar putea să fie îmbunătățite.

Sistemul Bologna înseamnă 3 semestre generale, după care urmează specializarea. Din cauza asta, dacă o să întrebați firma care intră în contact cu studentul de anul II când face practică o să spună uneori că nu știe nimic. Păi, ei un an și jumătate fac bazele economiei, nu au cunoștințele de specialitate, e normal că atunci când merg prima dată în firmă să fie pregătiți cu cunoștințe teoretice, mai puțin de specialitate. Dar noi clar ne-am străduit să facem foarte multe lucruri ca să ne apropiem de cerințele pieței. În primul rând, pe zona de soft skills: angajatorii ne-au spus că e nevoie de cunoașterea limbilor străine. Am introdus o soluție cu varianta de limbă străină facultativă pe care nu trebuie s-o plătească și tinerii pot face două, trei limbi, câte vor ei. Am mai introdus o disciplină Sisteme ERP (Enterprise Resource Planning) facultativă pe toate specializările: avem un laborator pe care am instalat licențele pentru o disciplină Prellucrarea datelor în SPSS (Statistical Package for Social Science). De asemenea, am introdus la aproape toate specializările disciplina Antreprenoriat.

Spuneți-ne cum are loc dialogul dintre facultate și angajatori?

Noi am ales varianta cea mai simplă – am identificat principalii angajatori și i-am invitat la noi. În plus, noi le oferim tuturor studenților locul de practică, nu-i lăsăm să o facă unde vor ei. Ne-am dezvoltat rețeaua de parteneri suficient de mult în așa fel încât să avem în fiecare an, pentru tot anul II, care înseamnă 300 de studenți, să oferim 300 de locuri de practică.

Or, încercând să dezvoltăm toată rețeaua asta, i-am invitat și i-a întrebat ce vor, de câți studenți au nevoie, ce ar mai trebui să schimbăm și întotdeauna avem și o întâlnire de feedback.

silvia marginean decan stiinte economice (4)

Am scris și un proiect pe fonduri europene, dedicat practicii studenților în care studentul primește pentru stagiu o bursă de 1.000 de lei și dacă se angajează pe durata proiectului vine cu adeverința și mai primește încă 1.000 de lei.

Cine sunt principalii parteneri ai facultății?

Sunt diferiți în funcție de specializări. Pentru zona de turism, nu putem vorbi despre unul principal, pentru că ei se angajează în hoteluri, agenții de turism, la Agenția Județeană de Turism, în pensiuni. Pe zona de finanțe sunt băncile, iar în celelalte - SNR Rulmenți și Continental sunt parteneri importanți.

Cât de dotată este FȘE? Este nevoie de îmbunătățirea logisticii?

Eu zic că noi suntem pregătiți și nu avem probleme pe zona de dotări. Adică acum 2 luni am înnoit integral un laborator – toate calculatoarele le-am schimbat. Anul trecut am cumpărat licențele pentru un soft pentru statistică. Pentru cadrele didactice, am înlocuit lap-topurile la zi, toate sălile sunt dotate cu videoproiector, cu aer condiționat. Adică studenții sunt obișnuiți și nici nu acceptă condiții mai slabe de atât. Avem un sistem de video-conferință pe care l-am luat de curând. Nu e ușor, dar nu avem niciun fel de probleme în a asigura activitatea.

Ce buget are facultatea? Care sunt principalele categorii de cheltuieli?

Nu se administrează banii independent. Fiecare facultate are un buget ca instrument managerial, în așa fel încât să urmărim să nu cheltuim mai mult decât încasăm.

Din păcate, un procent foarte mare se duce pe cheltuieli de personal. De ce spun „din păcate”? Pentru că s-a ajuns la procentele foarte mari din dezechilibrul în evoluția cheltuielilor față de evoluția veniturilor. Adică alocația bugetară nu a crescut sau a crescut într-o măsură foarte mică, în schimb regulile privind salariile care sunt obligatorii s-au schimbat. Și atunci ajungi în situația de a cheltui mai mult fără să încasezi bani mai mulți din altă parte. Ce-am făcut noi ca să compensăm – am căutat diverse alte surse de finanțare pentru zona de dotări, investiții, adică proiectele.

Dar anual, aproximativ, ce sumă gestionează facultatea?

Ca să înțelegeți, veniturile totale ale facultății : înmulțim taxa de 3.500 de lei cu 2.000 de studenți, cam acesta e bugetul orientativ. 7 milioane de lei pe an să zicem. Dar e o variantă orientativă, pentru că sunt tot felul de mecanisme, de detaliu.

Există suficienți profesori, lectori la facultate?

Da. Noi ne-am stabilizat ca număr de grupe, ca formații de studiu și numărul de cadre didactice titulare a ajuns la 60. Suntem relativ stabili. Am compensat ieșirile din sistem cu tineri.

Ce salarii au profesorii la facultate, în medie?

N-aș putea să vă spun, trebuie să mă uit în ordonanță. E public, dar teoretic salariile sunt confidențiale și nu avem acces la ele.

Au crescut în ultimii ani salariile profesorilor?

Da, au crescut salariile de bază, dar a trebuit să reducem tariful la plata cu ora, pentru că bugetul era același.

Cine sunt profesorii de la FȘE, sunt străini printre ei, oameni cunoscuți?

Avem un exemplu, care va intra titular în semestrul acesta. E o colegă sibiancă, care a predat în Marea Britanie 12 ani și a făcut al doilea doctorat acolo. A predat la Cambridge, la Londra la School of Oriental and African Studies, deci are un CV impresionant. A decis să revină în Sibiu și va fi începând cu semestrul al doilea conferențiar titular la noi și va preda Economie Europeană, Seminar de cercetare. În rest, suntem câteva generații. Mulți dintre cei care sunt acum titulari sunt crescuți în facultate, în sensul că în anii în care ne-am extins regula era că șefului de promoție i se oferă varianta să rămână. Îi avem pe colegii ceva mai în vârstă, sunt cei care au înființat facultatea și care au pornit școala în 1991, încet-încet o parte dintre ei au ieșit la pensie. Dar mulți dintre profesorii actuali sunt absolvenți de-ai noștri.

silvia marginean decan stiinte economice (6)

Sunteți mulțumită cum este administrată ULBS? Ce ați schimba în Universitate și ce așteptări aveți pe viitor?

Sunt mulțumită, dar întotdeauna există loc de mai bine. Nu cred că e o zonă pe care aș putea-o identifica în care ceva nu merge bine. Sunt lucrurile mărunte pe care le-aș schimba și în ceea ce am făcut eu săptămâna trecută. Eu zic că în general lucrurile merg bine.

Eu cred că Universitatea își va consolida rolul de lider local. Cred că universitatea e unul dintre cei mai importanți actori pe tot ceea ce înseamnă piața sibiană. E un angajator important, avem 1.150 de angajați, din care 650 sunt profesori, avem 14.000 de studenți care trăiesc în Sibiu. Eu cred că pentru economia Sibiului Universitatea este extrem de importantă.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

Nu. Nu mi-am pus problema nici măcar o secundă să candidez.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, despre ce problemă ați discuta?

Despre subfinanțarea învățământului superior.

Cum comentați ultimele decizii economice ale Guvernului?

Le urmăresc, dar n-aș putea să dau un răspuns general, pentru că nu cred că trebuie să judecăm în alb și negru: sunt unele care sunt bune, altele care sunt proaste. Oricum, depinde din ce perspectivă privești lucrurile. Ca să luăm un exemplu cu creșterea salariului minim pe economie – e clar că depinde pe cine întrebi, efectele generale sunt favorabile pe zonă fiscală, sunt nefavorabile pe zona de antreprenoriat etc. N-aș vrea să dau un răspuns în alb și negru.

Vă mulțumim pentru interviu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

3 comentarii

realistul

Acum 5 ani

Tineti de scaune cu tot dinadinsul. Din 2200 de absolvenyi cati au sans esa fie absorbiti de piata de munca? munca in domeniul in care au studiat, nu la terasele din centru si Piata MIca?
Raspunde

dancp2

Acum 5 ani

ati dat ezamene la romani din italia la idd prezenta si atit sa va dau nume? padurean(sau pacurean) se lauda ca adat cite 50 eur pentru examene era cam acum vreo 5 ani,cind acesasta persoana/se lauda la prieteni ca stiecum sa face/la locul de studiu de pe victoriei de la barul/localul/de pe stinga suter cine iera atunci decan?cum se dadeau examenele?pe bani? dna nu verifica nimic?
Raspunde

Itst

Acum 5 ani

Eheee... s e doar o fabrica dd diplome! In productie nu trebuie multa carte!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus