X
protest judecatori si procurori (12)

Efectele ultimei ordonanțe pe Justiție. Judecătorii sibieni își suspendă câte o oră activitatea

La trei zile după protestul lor – o premieră în Sibiu – judecătorii din cadrul Judecătoriei Sibiu au decis să își continue protestul prin întreruperea activității.

Decizia a fost luată în cadrul Adunării generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sibiu, întrunită în cursul zilei de marți, 26 februarie 2019. Și în această formulă, magistrații sibieni au menținut dezacordul față de modificările aduse prin OUG 7/2019 legilor Justiției (respectiv legilor 303, 304 și 317 din 2004), modificări care afectează în opinia judecătorilor independența Justiției. Totodată, în cadrul Adunării generale, magistrații sibieni și-au însușit revendicările și declarațiile de principiu formulate la finele săptămânii trecute de către Asociația Forumul Judecătorilor din România, prin care – în aceeași notă – sunt criticate acțiunile actualei puteri politice împotriva statului de drept.

Cea de-a treia decizie luată a fost cea de “suspendare a activității de judecată în perioada 27 februarie – 1 martie 2019, în intervalul 10:00 – 11:00“.
O nouă ședință a Adunării generale a fost programată în ultima zi lucrătoare a acestei săptămâni, pentru a reanaliza situația și, în cazul în care se consideră necesar, pentru a adopta noi forme de protest, după cum se arată în comunicatul semnat de judecătorul sibian Alexandru Zereș, din cadrul Judecătoriei Sibiu, comunicat remis redacției Turnul Sfatului.

Deocamdată, magistrații Tribunalului Sibiu nu au anunțat vreo măsură de protest. În cursul săptămânii trecute, în urma unor discuții informale, judecătorilor de la Tribunal li s-a lăsat la aprecierea proprie luarea sau nu a unor atitudine referitoare la cele mai recente modificări dictate de actuala guvernare.
Cu toate acestea, la protestul care a avut loc, timp de 15 minute, în fața sediului instituției, vinerea trecută, singurii care au ieșit au fost magistrații din cadrul Judecătoriei și procurorii sibieni.

Citește și Noua generație. Magistrații din Sibiu au ieșit la primul protest pentru Justiție

Redăm mai jos, integral, revendicările și declarațiile de principiu formulate de Asociația Forumul Judecătorilor din România, în data de 22 februarie 2019:

“Având în vedere:

Evoluțiile recente ale cadrului politico-legislativ, ce par a învedera o ură viscerală împotriva corpului magistraților și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional,

Neluarea în considerare a argumentelor și a soluțiilor constituționale, ancorate în contextul legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convențiile internaționale la care România a aderat, transmise în ultimii doi ani de corpul magistraților, care s-au opus inițiativelor legislative într-o majoritate covârșitoare,

Adoptarea unor modificări ale legislației privind organizarea judiciară, prin Ordonanțe de urgență ale Guvernului, fără respectarea unor rigori minime de transparență decizională, fără consultarea reală și efectivă a Consiliului Superior al Magistraturii, contrar angajamentelor internaționale ale Statului român asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV),

Recunoașterea de către Guvernul României, chiar în nota de fundamentare a ultimei ordonanțe de urgență, a faptului că dispozițiile legale, astfel cum au fost adoptate de către Parlament, s-au dovedit insuficient corelate, lacunare sau chiar contradictorii, precum și inadecvate necesităților sistemului judiciar, fără ca această constatare să determine o remediere reală a problemelor semnalate,

Starea de alertă continuă în care au fost ţinute toate instituţiile din sistemul judiciar şi magistraţii în mod individual, prin intensa promovare în spaţiul public a unor intenţii de abrogare sau modificare a unor dispoziţii ale legislaţiei în materia penală sau a organizării judiciare, unele dintre acestea materializate în legi adoptate de Parlament, dar declarate neconstituţionale, cel puţin parţial, altele cu potenţial de a fi transpuse în ordonanţe de urgenţă cu efect imediat,

Influenţa negativă a Legii recursului compensatoriu asupra sentimentului de linişte şi încredere a cetăţenilor, ce se transpune şi asupra activităţii organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, care trebuie să asigure ţinerea sub control a fenomenului infracţional, în condiţiile unei creşteri constante a volumului de activitate şi al subdimensionării schemelor de personal,

Reorganizarea Inspecţiei Judiciare prin întărirea competenţelor inspectorului-şef, omisiunea CSM de a dezbate raportul de activitate al conducerii Inspecţiei Judiciare pentru anul 2016, conjugată cu întârzierea în ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere din cadrul aceleiaşi instituţii, ce a culminat cu intervenţia legislativă printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru aplicarea interimatului ope legis, fără posibilitatea CSM de a decide asupra delegării,

Înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, cu o competenţă exclusivă care nu mai există în cazul niciunei categorii socio-profesionale, fără nicio garanţie procedurală în cazul în care chiar membrii Secţiei speciale s-ar afla în situaţia de a fi investigaţi pentru vreo infracţiune, astfel încât să se evite crearea unei imunităţi penale de facto,

Ignorarea vădită a recomandărilor din Raportul Comisiei Europene dat publicității în luna noiembrie 2018, a concluziilor avizului Comisiei de la Veneția din octombrie 2018, precum și a concluziilor și recomandărilor raportului GRECO din martie 2018, a căror punere în practică era posibilă cu ocazia intervențiilor legislative prin care s-au adus modificări legilor justiției, efectul fiind chiar de îndepărtare de la coordonatele trasate de entitățile internaționale,

Lipsa de preocupare a autorităţii legislative şi a celei executive faţă de victimele infracţiunilor şi faţă de crearea unor mijloace juridice apte să protejeze siguranţa cetăţeanului, care să evite şubrezirea capacităţii statului de a lupta împotriva proliferării criminalităţii (fie că este vorba de infracţiuni contra vieţii, contra patrimoniului, de corupţie sau cele privind securitatea naţională),

Potențialul de subminare a capacităților interne în materia luptei împotriva corupției și a infracționalității în general, care poate pune în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei sau îndeplinirea condiţionalităţilor pentru accederea în spaţiul Schengen (spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în cadrul căruia se pune accent, în mod esenţial, pe capacitatea de control al frontierelor externe), ștergându-se cu buretele toate eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani,

Concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact, introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (cauzele fiind, de cele mai multe ori, legislația deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european șamd),

Inadecvarea condițiilor de lucru și supraîncărcarea activităţii instanţelor, care determină eforturi suplimentare pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, presupunând alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare,

Existenţa pericolului la adresa independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia,

Ţinând cond de faptul că autoritatea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului,

În scopul apărării independenței justiției, statutului și intereselor profesionale ale judecătorilor și procurorilor români, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” vă solicită să decideţi, prin toate mijloacele legale,

CONVOCAREA URGENTĂ A ADUNĂRILOR GENERALE ALE JUDECĂTORILOR ȘI , RESPECTIV, PROCURORILOR

DE LA TOATE INSTANȚELE ȘI PARCHETELE PE CARE LE REPREZENTAŢI,

propunând adoptarea următoarelor revendicări sau declaraţii de principiu:

Menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referinţă pentru consolidarea statului de drept în România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.

Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate.

Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiției și al legislației penale, după obţinerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;

Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituționale cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 şi O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia.

Efectuarea de către toate entităţile îndrituite, din ţară sau din străinătate, a demersurilor în vederea sesizării de urgență a Comisiei de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018; O.U.G. nr. 92/2018; O.U.G. nr. 7/2019).

Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi.

Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează procurorii și afectează independența justiției.

Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.

Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.

Potrivit art. 51 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuții:

a) dezbat activitatea anuală desfășurată de instanțe;
b) aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) aleg și revocă membrii colegiilor de conducere;
g) inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.
Dispozițiile art. 50 și 51 se aplică în mod corespunzător și pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale ale procurorilor, în temeiul art. 97 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor.

De asemenea, în baza art. 76 din Legea nr. 303/2004, republicată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii și procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum și la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).

Cu deosebită considerație,

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

4 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    dancp2

    doamnelor/domnilor!
    am lucrat DECIT 40 de ani la stat(putin)si restul la privat
    cind nu am lucrat nu am fost platit!
    sa va taiati din salarul de boieri,pacat de studii si nas pe sus!
    aveti la drepturi cit nu au 100 de pensionari cu pensie medie in Romania
    nu va place sint si alte meserii notar,avocat,grefier,consultant POLITICIAN

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    cititor

    Cum ramane cu respectarea legii si cu faptul ca nimeni nu este mai presus de ea, ca fundament al statului de drept ? Ia vedeti mai jos !

    Legea dialogului social nr. 62/2011, art. 202
    ”Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si Internelor, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege. ”

    Am postat acest comentariu si pe site-ul jurnalului Tribuna dar, dupa cateva incercari nereusite, am renuntat. Sa fie cenzura , dar sa stim si noi…

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Zexe

    Din cate stiu, legea interzice magistratilor sa faca greva. Acesta este si unul dintre motivele pentru care au salarii mult mai mari decat muritorii de rand!

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Evi

    Dânșii au voie orice, fiindcă sunt independenți! Corect ar fi sa nu-și ia salariul pe orele respective-concediu fără plata, căci greva nu au voie. Dar în alta ordine de idei, parca sunt foarte aglomerat cu dosare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact