Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
9°C

Interviu cu decanul Facultății de Inginerie: „O dată pe lună am întâlniri cu noii investitori ai Sibiului”

Interviu cu decanul Facultății de Inginerie: „O dată pe lună am întâlniri cu noii investitori ai Sibiului”

În timp ce industria IT se dezvoltă, Facultatea de Inginerie de la Sibiu a atras la ultima admitere mai puțini tineri. Decanul facultății crede că piața este suprasaturată. Totodată, aceasta devine neatractivă și pentru profesori, care aleg  să activeze în sectorul privat unde salariile sunt de două sau de trei ori mai mari. Am discutat cu decanul Facultății de Inginerie, Liviu-Ion Roșca, despre poziționarea acesteia în cadrul ULBS, despre susținerea pe care o primesc în special de la firmele care activează în Sibiu, dar și despre nemulțumirile studenților.

La Facultatea de Inginerie au fost în acest an disponibile cele mai multe locuri pentru absolvenții de liceu. În schimb, la finalul perioadei de admitere s-au înregistrat cu aproximativ 100 de dosare mai puțin decât în anul trecut. Scade în popularitate facultatea,  credeți că e îngrijorător acest lucru?

Nu este neapărat îngrijorător. Este însă un semnal. Dar noi am avut de ani buni, pe lângă locurile bugetate, am ocupat aproximativ același număr de locuri cu taxă. Anul acesta le-am ocupat pe toate cele bugetate, iar la cele cu taxă într-adevăr avem o scădere.

Din ce cauza?

Scăderea are mai multe cauze. Se simte din an în an că avem un număr mai mic de absolvenți de liceu, pe de o parte. Pe de altă parte, se pare că piața în această zonă a ajuns la o maturitate. Este încă mare cererea de ingineri, în special pe zona de calculatoare, dar nu numai, însă încet-încet probabil că piața se umple (...) Dar ar trebui analizată situația pe diversele domenii și specializări. Pentru că avem specializări care arată o reducere a numărului de candidați, spre exemplu în zona ingineriei și protecției mediului, în zona gazelor – unde inginerii noștri își găsesc mult mai greu de muncă.

Cum a fost interesul față de Facultatea de Inginerie în ultimii ani, când domeniul IT cunoaște o dezvoltare continuă?

Noi am crescut în continuu la aceste specializări. Am cerut și creșterea numărului de locuri, pentru că nu putem orice număr de specialiști vrem. Suntem încorsetați de o serie întreagă de reglementări. La ultimele acreditări, noi am obținut o creștere a numărului de locuri în ultimii 3 ani, pentru că există o cerere mare din partea mediului economic, care ne-au și susținut. Pentru că o creștere a numărului de studenți presupune o serie întreagă de alte elemente: e nevoie de cadre didactice, de laboratoare, de săli de cursuri, de dotări etc. - lucruri pe care noi nu le putem face singuri. Am găsit sprijin la partenerii economici care ne pun la dispoziție spații, ne ajută cu cadre didactice auxiliare ca să putem crește.

Ce specializare este cea mai solicitată? E diferită decât în alți ani?

Calculatoarele reprezintă specializarea cea mai solicitată. Dar nu e singura. Am avut solicitări în zona Tehnologiei construcției de mașini, a început să crească puternic Mecatronica. Stăm destul de bine și la celelalte specializări înrudite cu Calculatoarele – Tehnologia informației și Ingineria sistemului multimedia, unde am avut concurență substanțială și unde avem și examen de admitere, nu numai de dosar. Acestea se mențin pe parcursul anilor. Tot solicitată este și Ingineria economică în domeniul mecanic.

Câți studenți învață acum la facultate?

Aproximativ 3.200: 2.400 la licență și aproape 800 la master.

Sunt studenți străini?

Avem ocazional. Acum nu știu să avem, așteptăm să vină. Cred că săptămâna viitoare vor veni doi studenți ruși. Avem și la școala doctorală, care nu e sub patronajul facultății, câțiva studenți străini.

Liviu Ion Rosca decan inginerie (6)

Rectorul ULBS spunea la finalul perioadei de admitere că aproximativ 15-20% din studenții de la Inginerie renunță la studii în anul I.

Într-adevăr, am avut astfel de cazuri, în unele situații am ajuns și la 30 la sută la anumite specializări. Dar aici apare o problemă, în momentul în care e doar un concurs de dosar, ei încearcă. Spre deosebire de Tehnologia informației sau Ingineria sistemului multimedia, unde trebuie să dea o probă de matematică, aici lucrurile fiind mai relaxate, o probă de dosar, dându-le posibilitatea să-și aleagă dintre toate probele noastre, ei încearcă. Și se întâmplă adesea să ajungă la un program pe care nu și l-au dorit, pentru că în funcție de mediile pe care le au, de opțiunile pe care și le-au pus, ei sunt distribuiți pe diferite liste. Apoi constată pe parcursul anului că nu sunt compatibili, că nu pot, că n-au cunoștințele corespunzătoare și renunță.

V-ați gândit la anumite soluții care pot reduce acest procentaj?

Gândim un sistem prin care să stăm ceva mai aproape de studenți. Avem așa-numitul tutoriat, cadre didactice care au în responsabilitate, în îndrumare un anumit număr de studenți. Încercăm să îi determinăm pe acești tutori să stea mai aproape de studenți și să vadă care le sunt problemele. Dar avem și situații în care s-au înscris și n-au venit deloc la școală. E foarte greu de intrat în contact cu aceștia. Cu cei care vin și care renunță încercăm acum să discutăm cu ei în ce măsură ar mai putea totuși rămâne și care sunt cauzele în care pleacă. Dar suntem într-o fază incipientă. Nu avem un serviciu cum este în Occident pentru așa ceva (...) Dar nu suntem nici specializați în chestiuni de psihologie. În unele situații e foarte complicat să stai de vorbă cu oamenii când ei s-au decis din varii motive.

Ce fac cei care absolvesc? Câți din ei rămân în Sibiu sau își deschid start-up-uri în domeniu etc.?

Nu avem informații. Din păcate, sunt multe informații pe are le deținem într-o mică măsură. Marea parte a absolvenților noștri sunt angajați încă din anii de facultate. De exemplu, la calculatoare foarte puține cazuri să există studenți care să nu aibă deja un job – fie în firme mari, fie în firme mai mici. Mi-e greu să vă spun câți dintre ei și-au luat destinul în propriile mâini și au început să-și dezvolte propriile afaceri. Știu din anii precedenți de businessuri chiar de succes ai unor foști absolvenți de-ai noștri. Sunt absolvenți care se află în poziții de conducere, de exemplu la Con-A. Sunt mulți care au ajuns în poziții importante.

Cât de mult corespunde pregătirea studenților cu cererea de piață?

Noi încercăm să ne adaptăm cererii de pe piață. Suntem în continuu contact cu companiile ca să vedem ce cerințe au. Nu reușim sută la sută să le satisfacem toate cererile, dar încercăm să ne adaptăm. Am creat două programe – unul de licență și altul de master – electronica aplicată și embeded systems – în colaborare cu companiile, pe cerințele lor.

Cum are loc dialogul cu companiile din Sibiu și ce fel de parteneriate aveți?

Avem parteneriate cu 28 de companii din Sibiu. Sunt firme mari și firme mici cu care colaborăm pe diferite paliere. Nu știu pe unde ați intrat în facultate, pentru că de aici, de la Decanat, se poate urca în „Holul Continental”, apoi la etaj este „Holul Marquardt”, există un hol „Compa”, există un hol „Takata” etc. Multe firme cu care colaborăm au venit și ne-au dotat laboratoarele unde se desfășoară activități preponderent orientate către cerințele acestor firme. Avem peste nouă laboratoare branduite deja și mai urmează și altele. Dezvoltăm și în zona Mecatronicei, Ingineriei electrice.

În prezent, credeți că e suficient de dotată facultatea, din punctul dvs. de vedere?

Întotdeauna este loc de mai mult. Lucrăm cu partenerii noștri acolo unde avem probleme, în ce măsură se poate, să ne ajute legat de dotare. Avem de exemplu un parteneriat în cadrul căruia avem aici o mașină de injecție de ultimă generație se află aici, iar în momentul în care firma își vinde echipamentul, convenția este să aducă altul în loc. avem tot felul de colaborări – firmele vin și organizează concursuri cu premii, proiecte, încercăm prin diferite granturi să mai aducem echipamente. Partea proastă e că în zona ingineriei echipamentele sunt exorbitant de scumpe. Încetcm cu companiile, pentru că statul nu ne prea ajută.

În Sibiu vedem mai multe investiții în ultimii ani, multe dintre care sunt în domeniul ingineriei. Vin investitorii pe la dvs. să caute viitori specialiști?

Vin foarte des. O dată pe lună am întâlniri cu noi investitori. Vin și stăm la discuții. Unii vor să deschidă un business mai mare, alții mai mic. Discutăm despre forța de muncă de care au nevoie.

Și ce le spuneți, cu ce impresie pleacă de la dvs.?

Noi suntem deschiși tuturor colaborărilor. Unii au rămas în Sibiu, alții după discuțiile pe care le-am avut au decis să se ducă în altă parte, pentru că noi aici nu acoperim tot spectrul, doar o anumită zonă.

Din cei care au rămas, respectiv, au recrutat, din ce domenii sunt?

Preponderent, Calculatoare. Dar caută și ingineri mecanici, și ingineri economiști.

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la Facultatea de Inginerie, din punctul dvs. de vedere?

Cred că cel mai bine e să-i întrebați pe ei.

Am vorbit deja cu câțiva din ei, dar sunt curios să ne spuneți dvs. mai întâi.

Nemulțumiri se pot găsi peste tot și în orice domeniu, pentru că nu facem lucrurile perfect, pe de o parte. Iar pe de altă parte e foarte greu de mulțumit pe oricine. Dintre nemulțumiri, avem probleme mari legate de săli, de spațiile de învățământ. Pentru că noi am crescut, ne-am dezvoltat, dar am rămas încorsetați în anumite zone. Și atunci facem o serie întreagă de „ehilibristici”. Mergem și ținem ore în spațiile de la Teologie, de la Medicină, de la Litere. Și asta pentru ei este un inconvenient, pentru că trebuie să se deplaseze. Noi de 3 ani de zile așteptăm o serie întreagă de aprobări care nu mai vin, ca să mai înălțăm clădirea cu un etaj. Batem pasul pe loc. Undeva la nivel local lucrurile trenează și stau. Avem planurile, avem tot, am putea demara lucrările, dar nu avem toate avizele. Din cauza acestei probleme, orarul nu este de multe ori compact. Studenții fac 2 ore aici, după care pot avea o pauză de 2 ore, apoi pentru alte 2 ore să meargă în altă parte și așa mai departe.

Și-ar dori, probabil, mai multă practică și mai multe elemente aplicate. Sunt aproximativ 800 de studenți care nu pot face practică unde vor sau într-o anumită perioadă, pentru că firmele îi selectează.

S-ar putea să fie nemulțumiți pentru că multe discipline sunt mult prea teoretice. Aici avem probleme legate de echipamente, de modul de desfășurare a anumitor laboratoare.

Mulți și-ar dori să plece cu programul Work and Travel. Din păcate, structura anului nostru universitar și perioada de WT se suprapun. Ei și-ar dori să beneficieze de 3 luni de WT, nu se prea poate. Este o experiență mai mult din punct de vedere personal și nu prea are legătură cu Ingineria. Noi încercăm să-i convingem să-și termine examenele, să facă practica, după care să plece. Și apar o serie întreagă de tensiuni.

Liviu Ion Rosca decan inginerie (5)

Cam aceleași probleme le-am identificat și eu: prima - nu sunt destule laboratoare dotate, iar accesul la cele disponibile se face printr-un procedeu descurajant de tip „cine are cheia?”; a doua - nu există truse de prim ajutor, lucru esențial într-o facultate cu o mare parte a activității axată pe utilaje; a treia - lipsa comunicării eficiente.

Se întâmplă acest lucru, iar măsurile de restricționare sunt impuse tot din cauza lor, pentru că am avut și situații în care am lăsat accesul liber și au început să dispară hard diskuri, nu mai vorbesc de mouși. Au dispărut proiectoare. Acum discutăm să introducem un sistem de acces în bază de cartelă, dar trebuie să existe un regim controlat.

În ceea ce privește trusele de prim ajutor, s-ar putea să nu fie în toate laboratoarele, dar în principal noi respectăm normele de securitate. Că în anumite săli nu există, e adevărat. Iar pentru comunicare noi avem emailul și site-ul facultății. Ei așteaptă să primească informații în loc să le caute. Informațiile importante sunt afișate pe site-ul facultății, le punem în același timp pe pagina de Facebook a facultății. Dacă ei citesc sau nu pagina de Facebook, este o altă problemă. Afișăm informațiile pe aviziere și sunt multe. Din păcate, nu se uită.

Dacă aceste metode nu funcționează, nu v-ați gândit să-i întrebați cum vor ei să aibă loc comunicarea?

În Facultate există Asociația Studențească SOLIDUS (înființată în anul 1998 – n.n.), precum și Asociația BIT a celor de la Calculatoare. Ne întâlnim cam o dată pe lună în Consiliul facultății, unde sunt reprezentanți ai acestora. Discutăm anumite inițiative, că ei sunt activi și îi sprijin într-o serie întreagă de inițiative. Și de acolo mai departe, ei transmit colegilor lor. Nici nu știu cum am putea ajunge la fiecare. Cred că ar trebui să existe dorință și voință din ambele părți, nu doar dintr-o singură parte.

Ce buget are facultatea și care sunt principalele categorii de cheltuieli?

Legat de buget, nu pot să vă dau cifrele. Știu, dar nu pot să vă dau niște cifre. Facultatea are o serie întreagă de venituri, care provin în mare parte din alocațiile bugetare, din taxe și are o parte de costuri, cele mai mari fiind legate de salarizare. Din fericire, noi reușim să ne acoperim costurile de personal, de întreținere din venituri. Dar la alocațiile bugetare și taxe se mai adaugă venituri dintr-o serie întreagă de proiecte, granturi naționale, finanțări prin proiecte europene etc.

Există suficienți profesori, lectori la facultate?

Avem o problemă cu profesorii, la modul general, în sensul în care sesizăm o îmbătrânire și intrări în sistem sunt destul de puține. Am scos a concurs șapte locuri pentru asistent și am ocupat doar două. Nu suntem atractivi, cu toate că salariile au crescut. Absolvenții preferă să meargă să lucreze în industrie. Salariile sunt mult mai bune acolo și mai apare o chestiune care ne limitează și le limitează accesul aici: ca să poată fi angajat în universitate, chiar pe post de asistent, pe perioadă nedeterminată, persoana respectivă trebuie să aibă deja doctoratul. Avem doctoranzi în domeniul acesta, dar și ei într-un număr relativ mic vin încoace, preferă să meargă în firmă. Pentru că câștigă de două sau de trei ori mai mult.

În medie, care e salariul profesorilor la facultate?

Comparativ cu ce pot câștiga în mediul industrial, sunt mult mai mici: la jumătate sau chiar o treime. Nu sunt atractive. Un asistent câștigă ceva mai mult decât salariul minim pe economie.

De câți profesori are nevoie facultatea?

Suntem 105, ar trebui să mai avem 30-40.

Sunteți mulțumit de cum este administrată ULBS? Ce ați schimba în Universitate?

Întotdeauna este loc de mai bine. Sunt și zone unde lucrurile funcționează mai dificil, dar ceea ce e îmbucurător este faptul că cei din conducere conștientizează că lucrurile pot fi îmbunătățite și ori de câte ori apar semnale îmbunătățesc.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

Nu, nu voi candida.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, despre ce problemă ați discuta?

Sunt multe chestiuni, dar nu mi-am pus problema să stau față în față cu ministrul Educației. O chestiune importantă este însă – și probabil ministrul înțelege, dar nu înțeleg ceilalți politicieni - cea legată de importanța educației într-o țară. În momentul în care tu finanțezi învățământul așa cum îl finanțezi, transmiți un semnal foarte clar societății că nu te interesează învățământul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

2 comentarii

LL

Acum 5 ani

Materia trebuie împărțită. Vă dau un exemplu și aici este ideea mea. În clasele primare elevul trebuie să aibe cunoștințele de bază la toate materiile. La 14 ani trebuie să își aleagă 2 materii principale de bază cu care să continue studiile și să se axeze doar pe acele materii. În România nu știi ce materii să alegi deoarece sunt prea multe. Eu sunt de părere că învățământul trebuie să aibe maxim 6,7 materii. Limba maternă, Limbă Străină, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie și O materie nouă și anume ; Educația Banilor...
Raspunde

PUIE MSD

Acum 4 ani

mai tu meriti un os!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus