Vineri,
29.03.2024
Innorat
Acum
15°C

Interviu cu decanul Facultății de Litere și Arte: „Sunt specializări la care nu avem concurență în țară”

Interviu cu decanul Facultății de Litere și Arte: „Sunt specializări la care nu avem concurență în țară”

Facultatea de Litere și Arte (FLA) este condusă de unul dintre scriitorii cunoscuți ai Sibiului, câștigător a mai multor premii - Andrei Terian. Astăzi lucrează la o amplă operă, însă administrarea unei facultăți nu-i lasă prea mult timp pentru scris. Anume despre ce se mai întâmplă la FLA, care sunt nemulțumirile de acolo, dar și prin ce se consideră specială față de celelalte facultăți am discutat zilele trecute cu decanul Andrei Terian.

Înainte de a veni la interviu am citit o știre de acum 6 ani în care se spunea că absolvenții de la Litere preferă să vândă înghețată decât să predea, în primul rând din cauza salariilor mici. Vreau să vă întreb care mai e situația astăzi, ce fac tinerii după absolvire?

Lucrurile sunt diferite acum, inclusiv din punctul de vedere al interesului absolvenților noștri pentru profesiunea didactică, pentru că încep să se simtă creșterile salariale care au avut loc în învățământ.

Prin ce atrage Facultatea de Litere și Arte absolvenții de liceu?

Cred că o mare parte din motive vizează structura mai neconvențională, mai liberă, mai creativă a programelor noastre de studiu, iar când spun acest lucru nu mă refer doar la partea propriu-zis artistică (Teatrul), dar și la aceea de Filologie și de Științe ale Informării și Documentării. Pe ambele linii, studenții noștri au ocazia să studieze cu nume importante din domeniu și, în al doilea rând, să-și dezvolte aptitudinile creatoare și prin activități extra-curriculare, cum ar fi cercurile de studiu, cenaclurile, festivalurile ș.a. De exemplu, facultatea noastră a găzduit multă vreme Cenaclul „Zona Nouă”, care între timp s-a autonomizat din ce în ce mai mult, în sensul că s-a profesionalizat. Există și acum o revistă foarte apreciată care apare sub acest titlu, iar formula inițială a cenaclului a dat mai mulți tineri care au câștigat premii importante, inclusiv Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoșani. Pe de altă parte, unii dintre profesorii facultății noastre sunt foarte implicați în viața comunitară și civică, în sensul cel mai larg al termenilor. Sunt convins că, dacă rostesc nume precum Constantin Chiriac sau Radu Vancu – și ele nu sunt singurele! –, acestea nu mai au nevoie de nicio prezentare pentru cititorii „Turnul Sfatului”.

Ați vorbit de cenacluri literare, dar partea de Arte prin ce e importantă?

În general, un punct forte al facultății noastre este dimensiunea ei internațională. Nu cred că diminuez într-un fel activitatea colegilor mei din alte facultăți dacă spun că, totuși, Facultatea de Litere și Arte are cea mai pronunțată dimensiune internațională din cadrul ULBS. Lucrul acesta ține și de conținutul programelor noastre de studii (limbi străine, de pildă, sau limba română pentru studenții străini), dar și de faptul că programele însele par să se fi integrat mai bine într-un circuit internațional.

Referitor la partea de Artele Spectacolului, cred că, dintre toate programele de Teatru din România, acelea de la Sibiu își ajută cel mai mult studenții de la licență și masterat să aibă acces la diverse rețele internaționale prin care să își disemineze activitatea. În mod concret, studenții noștri de la Teatru au adeseori ocazia să participe la festivaluri sau să meargă în turnee în SUA, China, Germania, Rusia, Polonia etc., unde au și câștigat o serie de premii importante. Sunt pur și simplu unele specializări la care nu avem concurență în țară.

Care e premiul cu care facultatea se mândrește?

Sunt mai multe premii, mai ales acelea obținute la festivalurile internaționale de la Moscova, Varșovia, Minsk și Osijek.

andrei terian decan litere (2)

La Litere și Arte se găsesc unele dintre cele mai scumpe taxe de școlarizare: la Artele Spectacolului, spre exemplu, e cel mai scump contract - 10.000 lei. Este aceasta și una solicitată și, în general, care sunt specializările unde se depun cele mai multe dosare la admitere?

Programele vocaționale, cum sunt și acelea din domeniul teatral, au taxe mai ridicate și un număr mai redus de locuri pentru că pregătirea adecvată a studenților necesită aici atenție și dedicare sporite, inclusiv din partea cadrelor didactice. Alte programe, cum sunt cele de la Filologie, au taxe mai reduse și un număr mai mare de locuri. Concurența la programele noastre variază, desigur, dar eu cred că lucrul cel mai bun care ni s-a întâmplat în ultimii ani, mai ales în domeniul Filologie, este că ne-am stabilizat.

La sfârșitul deceniului trecut s-a produs o mutație care a afectat tot învățământul umanist, în sensul deplasării centrului de interes către științele „tari”. La începutul anilor 2000 eram o facultate cu un statut de invidiat, iar programele noastre de studii atrăgeau foarte mulți studenți. După aceea a venit un val descendent – științele umaniste au părut din ce în ce mai puțin atrăgătoare pentru absolvenții de liceu –, dar, din fericire, în ultimii ani ne-am stabilizat: nu mai suntem în scădere, ba chiar avem o ușoară creștere. Am reușit, de exemplu, să înființăm un nou program în domeniul Artelor Spectacolului – programul de Coregrafie, care a fost foarte căutat în cei doi ani de când organizăm admitere.

Aș mai adăuga și că, deși se numește „de Litere și Arte”, facultatea noastră cuprinde și un al treilea domeniu de specializare: Științele Informării și Documentării, cunoscut în mod tradițional ca „Biblioteconomie”. Suntem printre puținele facultăți din România care mai au această specializare, dar am reușit să-i asigurăm, cu mici excepții, continuitatea. Apoi, dintre programele de Filologie, stăm foarte bine la Engleză și Română. Mi-aș dori să stăm ceva mai bine și la Germană și Franceză, pentru că există potențial în acest sens, dar și acolo vestea bună este că situația s-a stabilizat în ultima vreme.

De asemenea, un program ce pare să stârnească tot mai mult interes printre absolvenții de liceu este, în ultima vreme, programul de Chineză.

Câți tineri învață în acest program?

Anul trecut s-au înscris la admitere 31 de candidați și au confirmat locurile ocupate 25. Numeric vorbind, nu e foarte mult, însă procentual da, în condițiile în care noi am putut oferi la acest program doar 16 locuri bugetate.

Ați spus mai devreme că „stăm bine” la programele de la Filologie. Ce înseamnă acest lucru - se ocupă toate locurile la buget?

La unele programe, e mai mult decât atât. De exemplu, la programul de Română am avut la admiterea de anul trecut 2,6 candidați pe loc bugetat și au confirmat cam 2 pe loc. Cu alte cuvinte, avem acum aproape tot atâția studenți cu taxă câți sunt și la buget.

Mi se pare, apoi, important să subliniez că, deși poate nu avem o concurență spectaculoasă la admitere, ne-am păstrat două puncte forte care de multe ori sunt trecute cu vederea. Și anume: cea mai mare parte – cam două treimi – dintre candidații care se înscriu la programele noastre aleg să devină studenți la noi și, în al doilea rând, foarte puțini dintre studenții noștri se retrag pe parcurs. Rata de abandon la Litere și Arte este mai mică decât la alte facultăți.

Care e rata de abandon și în ce perioadă se simte cel mai tare – în primul sau în penultimul an de studii?

Este sub 10%. Iar fenomenul se resimte, desigur, cel mai mult în primul an de studii. Poate fi la mijloc natura mai deosebită a specializărilor noastre. Linia de Teatru este una vocațională: acolo doar dacă ai talent și chemare poți să mergi până la capăt; dacă nu, e foarte greu să reziști. Iar pe linia de Filologie, care la nivel de licență este în mod obligatoriu bilingvă, pot apărea diverse probleme din partea studenților: uneori li se pare prea dificilă în ansamblu, alteori ajung să se descurce mai bine cu o limbă și mai greu cu cealaltă.

Ce fel de dotări are FLA? Sunteți mulțumit de logistica de care dispune facultatea?

Există o anumită prejudecată cu privire la FLA: mulți își închipuie că, atâta timp cât avem creioane și hârtie sau tablă și cretă, nu ne mai trebuie alte dotări. Însă lucrurile nu stau deloc așa. De exemplu, în domeniul filologic, e necesar ca sălile noastre să fie cât mai bine echipate cu aparatură audio-video, cu softuri de profil etc. O componentă-cheie a învățării limbilor străine este ascultarea și înțelegerea și cu cât li se oferă studenților mostre mai clare și mai variate de exprimare, cu atât pot să-și dezvolte mai bine propriile aptitudini de comunicare.

Și în domeniul Științelor Informării și Documentării e nevoie de aparatură: gândiți-vă doar cât de importantă a devenit digitizarea pentru bibliotecile din societatea contemporană! În sfârșit, ca să închei cu Teatrul, aici problema nu ține atât de dotări, cât de spații, din moment ce Artele Spectacolului este domeniul care s-a dezvoltat cel mai mult în ultima vreme. Avem, e drept, și câteva perspective de extindere, dar să vedem în ce măsură ele se vor concretiza.

andrei terian decan litere (4)

Câți studenți învață acum la facultate?

În toată facultatea, la licență și master, sunt aproape 1.000 de studenți. Dacă adăugăm și doctoranzii din domeniile Filologie și Teatru, atunci sunt peste 1.000.

Câți din ei sunt din alte județe și câți din străinătate?

Din alte județe sunt cel puțin jumătate. De fapt, avem studenți din toată țara. Într-o vreme, bazinul nostru tradițional de recrutare a fost județul Vâlcea, dar acum avem tot mai mulți studenți din Moldova și din alte părți alte țării.

În ceea ce privește studenții străini, în momentul de față sunt 30, dintre care 12 la Anul pregătitor de limba română. În cazul lor, am avut mereu o acoperire geografică foarte mare: SUA, China, America Latină, chiar Africa; destul de mulți vin din Orientul Apropiat (Israel, Siria etc.), iar în ultima vreme și din Asia de Sud-Est. Cei care sunt în Anul pregătitor de limbă română au un regim aparte: e vorba despre studenți care doresc să-și continue studiile în România la alte specializări, majoritatea la Medicină sau Inginerie.

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la FLA?

Pe lângă cele care determină abandonul, planul de învățământ li se pare uneori prea încărcat. Noi ne-am gândit la câteva soluții, dar era important și ca acestea să nu determine o scădere a calității învățământului. Varianta pentru care am optat a fost reducerea numărului de discipline, dar nu în sensul eliminării de conținuturi, ci în sensul comasării unor materii, astfel ca studenții să primească o pregătire la fel de temeinică. Pe vechile planuri de învățământ se ajungea la situații exagerate, chiar absurde: ca studenții să susțină până la 14 examene într-un singur semestru. Și atunci, fără să eliminăm neapărat din materie, am comasat disciplinele, astfel încât să avem 7-8 examene, dar la care studenții să fie evaluați mai exigent.

Ne-a preocupat întotdeauna calitatea și o dovadă în acest sens este că la toate programele noastre de masterat, cu excepția celui de Actorie, admiterea implică o probă scrisă. Nu eram obligați s-o introducem, dar ne-am gândit să facem o selecție cât mai riguroasă a candidaților.

Cum este cererea de pe piață pentru absolvenții de Litere și Arte? Cât de mult corespunde pregătirea studenților cu această cerere?

Glumind puțin, aș spune că ea corespunde „prea” bine. De ce spun asta? Îmi dau seama că am uitat să menționez un alt motiv de retragere (chiar dacă nu neapărat de nemulțumire): acela că studenții noștri – mai ales de la Limbi Moderne Aplicate și de la specializările de limbi străine, în general – sunt ofertați încă din ciclul de licență de diverse companii private care doresc să-i angajeze ca traducători sau ca operatori de call-center-uri. Noi încercăm să menținem un anume echilibru, adică să nu le răpim șansa de a fi angajați cât mai de timpuriu, dar, în același timp, încercăm să-i convingem să-și finalizeze studiile, pentru că un job poate fi trecător, dar o diplomă te ajută toată viața – mai ales că, între timp, competența lor lingvistică se îmbunătățește și la locul de muncă.

Deci, corespunde pregătirea lor pentru piață?

În cazul limbilor străine, ea corespunde indiscutabil. Lucrul e valabil și în domeniul teatral, pentru că o parte din absolvenții noștri – nu foarte mulți, e drept, deoarece o singură instituție nu poate absorbi o întreagă specializare – se angajează la Teatrul Național „Radu Stanca”, iar alții au încă din facultate varii inițiative private, aplică pentru proiecte, înființează sau se afiliază la trupe de teatru etc. Mai complicată este, cel puțin în aparență, situația absolvenților de română, care preferă în continuare învățământul; însă și lor Sibiul a început să le ofere tot felul de alternative: reviste, edituri, librării, asociații literare, posturi în cercetarea filologică ș.a.

Ce buget are facultatea?

Aș putea să vă dau niște cifre, dar ele ar fi inexacte, pentru că noi prognozăm bugetul pe baza unor date pe care încă nu le cunoaștem. Suntem obligați să proiectăm bugetul la începutul fiecărui an universitar, care cuprinde, însă, 3 luni din anul calendaristic curent și 9 luni din anul calendaristic următor. Or, noi nu putem ști cât va fi alocația per student în următorul an.

Dar din experiența anilor trecuți, ce sumă gestionează facultatea într-un an?

Să vă spun mai bine cum ne cheltuim banii. Chiar dacă cea mai mare parte a bugetului e destinată plății personalului, în ultimul an s-au făcut și investiții importante în facultatea noastră. Vă invit să vedeți etajul 1, unde tot holul și majoritatea sălilor au fost recondiționate. Sperăm ca, în viitorul apropiat, același lucru să se întâmple și cu celelalte etaje.

etaj 1 facultatea litere

Dispunem, apoi, și de niște fonduri pentru deplasări, măcar în cazul programelor de la Teatru și artele spectacolului. Fără aceste fonduri, profesorilor și studenților de la aceste specializări le-ar fi imposibil să atingă o vizibilitate internațională și o mare parte din beneficiile pe care facultatea noastră le are de pe urma acestei vizibilități s-ar pierde astfel.

Există suficienți profesori, lectori la facultate? Câți sunt?

În ansamblu, programele facultății noastre sunt bine acoperite de titulari. Momentan, există câteva lacune la chineză, însă ele sunt compensate prin colaborarea cu personalul de la Institutul Confucius. A existat, până de curând, o problemă și la programele de Teatru și artele spectacolului, dar aceasta pare că s-a rezolvat în ultimii ani, când am angajat destul de multe cadre didactice. Cred că doar în mandatul meu s-au făcut vreo 15 angajări.

În prezent, avem peste 100 de cadre didactice titulare în facultate. Începând cu acest an universitar, avem și trei tineri asistenți de cercetare, angajați în cadrul unui proiect de tip consorțiu, în care ULBS colaborează cu Academia Română, cu Universitatea Politehnică din București și cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică și care vizează digitizarea unui amplu eșantion de date din domeniul filologic.

Printre colaboratorii noștri de marcă se numără nume recunoscute la nivel mondial, precum Silviu Purcărete sau Gigi Căciuleanu. Și în domeniul filologic încercăm să invităm anual profesori renumiți din străinătate, în primul rând din Europa Occidentală și SUA, pentru a le oferi studenților noștri modele cât mai valoroase și mai diverse în predare și în cercetare.

Ce salarii au profesorii la facultate, în medie?

Mi-e greu să vă spun, pentru că e un calcul destul de complicat pe care îl face contabilitatea. Oricum, un lucru bun care s-a întâmplat în ultimii ani este că au crescut salariile colegilor cu grade mai mici – mă refer în special la asistenți și lectori.

Adică de la cât până la cât?

În cazul asistenților au fost situații în care salariile aproape că s-au dublat, de la 1.500 spre 3.000 de lei.

Sunteți mulțumit cum este administrată ULBS? Ce ați schimba în Universitate?

Cu toții avem idei proprii și ne gândim mereu la moduri alternative de abordare a lucrurilor. Însă, cu bugetul curent al Universității, în condițiile subfinanțării drastice a întregului sistem universitar românesc, nu cred că se pot face miracole. În momentul de față și în condițiile date, nu știu dacă cineva ar putea găsi o modalitate spectaculoasă de a reseta întregul mecanism al universității noastre și de a-i oferi un curs cu mult mai eficient.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

De candidat, în niciun caz nu o să candidez. Cu siguranță o să susțin pe cineva, însă aștept să se anunțe candidații.

Nu pot să nu vă mai întreb, în calitatea dvs. de scriitor, puteți să ne spuneți dacă lucrați acum la ceva? Mai aveți timp de scris?

Din păcate, nu mai am timpul pe care mi l-aș fi dorit pentru scris. În momentul de față lucrez la o carte despre evoluția romanului românesc, din secolul al XIX-lea până în prezent, în care vreau să experimentez și câteva metode mai noi, cel puțin pentru domeniul nostru: analize statistice, abordări cantitative. S-a dezvoltat, în ultima vreme, un întreg câmp de cercetare (digital humanities) care urmărește aplicarea unor metode computaționale sau măcar cantitative în studiul literaturii și al culturii.

andrei terian decan litere (1)

Când ați început lucrul și când credeți că o finalizați?

M-ați deprimat cu ambele întrebări. Am început de câțiva ani și n-am nicio idee când o s-o termin. Ezit să dau un pronostic, mai ales că o văd ca pe o lucrare compactă de 400-500 de pagini.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, ce i-ați spune?

Grea întrebare. Cred că i-aș reaminti, mai întâi, că, înainte de a fi ministru, este profesor. În al doilea rând, aș încerca să îl conving că de acele decizii pe care le va lua depinde nu numai soarta noastră, ci soarta a întregi generații de elevi și de studenți. Știu că sună bombastic, dar întotdeauna când discutăm despre educație e în joc viitorul acestei țări. Și nu mă refer aici doar la salariile profesorilor; importante sunt și dotările, și metodele, și o anumită etică a muncii, dar și un anume prestigiu pe care „dascălul” (la modul generic) pare să-l fi pierdut și pe care nu știu dacă și-l va mai recupera vreodată.

Sunteți scriitor, suntem la Litere, la final vreau să vă întreb cum vi se pare literatura românească contemporană, dar și cea sibiană?

Mi se pare că literatura română contemporană trăiește un moment bun, dar, din păcate, ea este de multe ori necunoscută chiar publicului căreia i se adresează, adică cititorului român. De aceea, întotdeauna când vorbesc despre literatura română contemporană închei cu un îndemn cam patetic: dați-i o șansă! Vă invit pe aceia dintre dvs. care citiți și iubiți literatura ca, atunci când intrați într-o librărie, măcar o dată pe an să alegeți de pe raft o carte de literatură română contemporană. S-ar putea să nu vă dezamăgească.

Cât despre literatura sibiană, cred că ea parcurge un moment cu adevărat extraordinar. De mult n-am avut o perioadă atât de fecundă, în care să se intersecteze poeți, prozatori și critici din diverse generații – și, mai mult decât atât, în care toți aceștia să aibă un public pe măsură. Pentru că și asta e important, publicul: degeaba ești un scriitor bun dacă nu ai cititorii pe care îi meriți. Mergând la diverse evenimente culturale, îmi dau seama că Sibiul are și un public minunat.

Vă mulțumim pentru interviu.


CITIȚI ȘI:

http://www.turnulsfatului.ro/2019/02/21/interviu-cu-decanul-facultatii-de-stiinte-economice-vom-avea-primul-acord-de-dubla-diploma-la-sibiu/

http://www.turnulsfatului.ro/2019/02/28/interviu-cu-decanul-facultatii-de-inginerie-o-data-pe-luna-am-intalniri-cu-noii-investitori-ai-sibiului/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

4 comentarii

Mitica Domnariu

Acum 5 ani

ULBS- unica in Ardeal la specialitatea oltenologie si integrare a viitorilor saormologi!
Raspunde

arcotasul

Acum 5 ani

Da, la sectia de Franceza nu se scolarizeaza anul acesta, iar la masteratul de profesor documentarist abia s-a strans numarul minim de cursanti... Dar totul e roz... Absolventii de teatru isi gasesc de lucru? Sau fac animatie la serbari si zile de nastere?
Raspunde

Cererea pietei

Acum 5 ani

In lume se organizeaza Summit-uri nu sommet-uri sau session-uri. Imperiul limbii eng, netul, depaseste granitele si cutumele trecute. Noi dimensiuni. Ale lumii, ale mintii. Aviz si celor preocupati de ce mananca romanii nosti de la granita judetului. Treceti peste!!! Macar intrebati-va ce mananca arabii, asiaticii si alti locuitori ai planetei.
Raspunde

Ion ionescu

Acum 5 ani

Vancu s-a împotrivit, inteleg ca pe buna dreptate, cu vreo 15 ani in urma, acordării titlului de doctor lui Chiriac. Acum dl decan ii nominalizeaza ca mari personalități ale facultății. Ce ciudata e viața.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus