Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
19°C

Interviu cu Ioan Bojin. Ce lasă în urmă după 29 de ani la Filarmonică?

Interviu cu Ioan Bojin. Ce lasă în urmă după 29 de ani la Filarmonică?

Ioan Bojin a început să lucreze la Filarmonica de stat din Sibiu în 1990, imediat după Revoluție. Ulterior a devenit director și manager cultural, în baza deciziilor lui Filarmonica având astăzi săli pline la fiecare spectacol și un număr foarte mare de abonamente vândute pe tot anul. În plus, muzica de calitate a coborât de pe scena Sălii Thalia și a ajuns în mijlocul sibienilor și a turiștilor prin diverse evenimente. Turnul Sfatului a stat de vorbă cu domnul Bojin despre management și cultură, la final de carieră, în Sibiul european al secolului XXI.

 

Mai este puțin până la expirarea mandatului dvs. la conducerea Filarmonicii de Stat din Sibiu. Ce lăsați în urmă?

Avem astăzi la Sibiu una dintre cele mai bune și competitive orchestre simfonice din România, capabilă de performanțe artistice excepționale. Formarea acestei orchestre a fost unul dintre obiectivele majore pe care le-am urmărit cu consecvență încă de la începutul mandatului meu de director al acestei instituții. Fără o orchestră bună, o filarmonică nu-și poate îndeplini misiunea. Evenimentele muzicale în care este implicată Filarmonica din Sibiu, în anul aniversării a 70 de ani de activitate artistică, sunt de o importanță fără precedent și acest lucru se datorează în primul rând nivelului profesional foarte bun pe care l-a atins orchestra. Foarte curând, în luna mai, aceasta va susține un concert în fața celor mai înalte oficialități europene, cu ocazia Summit-ului Uniunii Europene care va avea loc la Sibiu iar în septembrie este invitată să susțină două concerte în cadrul prestigiosului Festival Internațional ”George Enescu”, ediția 2019, având deja o invitație oficială în cadrul aceluiași festival în anul 2021. Toate acestea sunt rezultatele unei activități artistice laborioase începută cu mulți ani în urmă.

Am convingerea că las în urmă o instituție muzicală solidă, care ocupă un loc tot mai important în viața culturală a României, fiind recunoscută și apreciată pe plan național și internațional. Las în urmă săli pline la concertele filarmonicii și, nu în ultimul rând, un colectiv de oameni minunați care mi-au fost alături în toată această perioadă și cu care am colaborat foarte bine atât ca director cât și ca artist.

 

Cum ați găsit Filarmonica sibiană în momentul în care ați devenit manager, din câte țin minte erau ținute concertele la Cercul Militar? Ce sperați atunci să faceți?

În istoria de 70 de ani a acestei instituții au existat perioade bune dar și perioade dificile. La zece ani după revoluție, situația filarmonicii din Sibiu nu era încă stabilă. În cei zece ani s-au petrecut multe schimbări care, din păcate, au scăzut potențialul artistic al orchestrei. A fost nevoie de timp și mult efort pentru a reconstrui colectivul artistic.

Mi-am propus această reconstrucție și am încercat să mă ghidez după modul de organizare a unor instituții muzicale de tradiție din alte țări. Comparația între ceea ce se întâmpla din punct de vedere muzical în orașe importante din Europa, felul în care erau organizate acolo activitățile artistice și situația existentă la noi în acea perioadă, m-a determinat să urmăresc cu prioritate anumite obiective, printre care unele foarte importante cum ar fi creșterea calității concertelor și  comunicarea cu publicul. Numărul de spectatori era prea mic raportat la posibilitățile orașului și la tradiția muzicală locală. Am plecat în 2001 de la un număr de spectatori de aproximativ 5-6 mii pe an iar acum avem  peste 25 de mii, ceea ce înseamnă că ne aflăm la capacitatea maximă a sălii la fiecare concert. Se cântă de cele mai multe ori cu casa închisă, nu putem avea mai mulți spectatori la un concert.

Este adevarat că în 2001 nu aveam sala Thalia și condițiile pe care acest spațiu le oferă   pentru o desfășurare optimă a repetițiilor iar concertele aveau loc la Cercul Militar, un loc total neatractiv pentru melomani și impropriu din punct de vedere acustic. Am sperat la acel moment că vom reuși să avem constant concerte bune și o orchestră mai competitivă și din fericire această construcție artistică a reușit însă nu mi-am imaginat că o să avem și o sală  de concerte a filarmonicii așa cum avem astăzi, sala Thalia fiind una dintre cele mai frumoase săli de spectacole din țară. Este meritul Consiliului Județean că Filarmonica din Sibiu este printre puținele instituții muzicale din România care are propria sală de concerte.

estivale2 concert piata mare

Care sunt măsurile, deciziile pe care le-ați luat de-a lungul timpului și de care sunteți cel mai mulțumit, mândru? Aș specifica eu una: concertele în aer liber.

Într-adevăr, concertele în aer liber sunt o reușită importantă și un proiect la care țin foarte mult pentru că ne-au adus mulți spectatori noi la concertele stagiunii. Am fost prima orchestră din România care a ieșit să concerteze în aer liber, în spații neconvenționale. Această practică este una veche în occident unde se organizează mari festivaluri de muzică clasică sau de operă open-air însă la noi este încă prea puțin prezentă.

Am inițiat și am reușit să dezvoltăm la Sibiu unul dintre cele mai mari festivaluri de operă din Romania, am preluat organizarea concursului internațional de pian ”Carl Filtsch”, ajuns astăzi la cea de-a 24-a ediție și concursul internațional de canto ”Vox Artis”, cunoscut deja în întreaga lume. Am atras la Sibiu unele dintre cele mai importante proiecte muzicale internaționale care sunt organizate în parteneriat cu Filarmonica iar stagiunile noastre au pe afiș nume importante ale scenei muzicale internaționale. Participarea în turnee și în festivaluri, în special în ultimii ani, ne-au asigurat o bună recunoaștere atât în țară cât și peste hotare. Sunt motive de mare satisfacție profesională și rezultate cu care ne putem mândri la Sibiu.

 

Ce vă reproșați?

Nu știu dacă le-aș putea numi reproșuri, însă, evident, există și neîmpliniri. Întotdeauna este loc de mai bine. Pot să regret, de exemplu, că nu am reușit să pun în valoare mai mult instituția, așa cum mi-aș fi dorit, că nu am reușit să aduc la Sibiu un dirijor permanent, după plecarea maestrului Petre Sbârcea sau că nu am reușit să dezvoltăm mai mult ansamblul orchestral deși am făcut eforturi în acest sens. Avem în România multe talente însă, din păcate, nu sunt apreciate întotdeauna cum ar trebui. Există mulți artiști români în posturi importante la marile orchestre ale lumii iar noi ne confruntăm, de mulți ani, cu o criză acută de instrumentiști în majoritatea orchestrelor, inclusiv la Sibiu.

 

Cum vedeți Filarmonica de Stat din Sibiu peste 5 ani? Ce viitor are ea?

Sper că Filarmonica sibiană se va dezvolta în continuare. Noi am parcurs o etapă importantă în această evoluție însă lucrurile nu trebuie să se oprească aici, mai sunt multe de făcut. Totul depinde de viziunea manageriala viitoare și de dorința reală a autorităților de a avea la Sibiu o instituție muzicală de valoare cu care sibienii să se poată mândri și în viitor.

Am convingerea că Filarmonica de Stat Sibiu este și va rămâne, în continuare, una dintre cele mai apreciate instituții muzicale din România.

 

Cum a evoluat publicul, sibienii care vin în mod curent la concertele filarmonicii? S-a schimbat, a îmbătrânit, ori poate a întinerit în acești ani de când sunteți manager?

După cum se știe, dezvoltarea publicului filarmonicii a fost una dintre preocupările noaste cele mai importante. Organizarea consecventă a concertelor de educație muzicală a contribuit la întinerirea permanentă a publicului iar înnoirea repertoriului și diversitatea programelor muzicale a făcut posibilă creșterea numărului de spectatori în fiecare an. Toate biletele puse în vânzare se epuizează într-un timp foarte scurt iar lista de așteptare pentru un abonament nou este foarte lungă. Așadar, avem o mare satisfacție cu privire la interesul manifestat de publicul de toate vârstele însă și o responsabilitate uriașă în a nu dezamăgi publicul, în a-i oferi permanent evenimente artistice de calitate.

bojin ioan

Dacă nu greșesc, ați devenit membru al filarmonicii sibiene în 1990. Mai țineți minte cum arăta totul atunci și ce așteptări existau?

După zece ani de criză majoră în toate domeniile, inclusiv în cel cultural, anul 1990 a reaprins speranța muzicienilor de mai bine, de normalitate, însă lucrurile nu se puteau schimba rapid. A fost o perioadă de căutări, de schimbări dese la conducerea filarmonicii. Orchestra era descompletată la multe compartimente și repertoriul abordat era destul de limitat la posibilitățile ansamblului. Cu toate acestea, anul 1990 a fost anul în care au început turneele orchestrei în străinătate, fapt care a contribuit mult la relansarea acestei orchestre, la atragerea unor noi muzicieni la Sibiu. În acea perioadă, dirijorul francez Francois-Robert Girolami a invitat de mai multe ori orchestra să susțină concerte în Franța. Ulterior, participarea în turnee a fost extinsă în Spania, Italia, Germania și Elveția. Treptat, situația s-a schimbat în bine. Cu toate greutățile întâmpinate, păstrez amintiri deosebit de frumoase în legatură cu acea perioadă de început a activității mele la Filarmonică.

 

În ce măsură este filarmonica sibiană, prin evenimentele pe care le organizează și publicul pe care îl atrage, o oglindă a societății locale?

Ne mândrim, pe buna dreptate, cu tradiția muzicală remarcabilă pe care o are Sibiul. Muzica a constituit mereu o preocupare constantă a comunității locale. Societățile muzicale românești și germane care au activat aici începând cu secolul al XIX-lea au contribuit foarte mult la dezvoltarea culturală a orașului. În strânsă legătură cu activitatea acestor asociații s-au afirmat personalităţi de marcă ale vremii precum Johann Leopold Bella, Paul Richter, Franz Xaver Dressler, Gheorghe Dima sau Gheorghe Șoima. Un rol însemnat în înființarea Filarmonicii de Stat Sibiu l-a avut dirijorul Henry Selbing, director fondator și prim dirijor al orchestrei filarmonicii până în anul 1976 când la pupitrul dirijoral i-a succedat Petre Sbârcea. Sunt doar câteva dintre cele mai importante personalități muzicale care au  contribuit în mare măsură la dezvoltarea culturală locală și la formarea instituției filarmonice sibiene. Majoritatea evenimentelor muzicale care au loc astăzi la Sibiu sunt organizate de Filarmonică sau sunt realizate cu sprijinul Filarmonicii. Este o activitate muzicală intensă și permanentă care reprezintă, în opinia mea, o oglindă cât se poate de fidelă a importanței pe care o acordă muzicii comunitatea sibiană.

 

Sunteți optimist în privința susținerii și diversificării evenimentelor culturale în Sibiu? Considerați că există o bază solidă în orașul nostru?

Cred că Sibiul își merită pe deplin statutul de capitală culturală europeană prin multitudinea și diversitatea evenimentelor culturale care au loc aici. Există o bază solidă la Sibiu, pe care o asigură în primul rând instituțiile de cultură din oraș. Autoritățile locale sprijină inițiativele culturale ale fundațiilor și asociațiilor de profil și este bine că se întâmplă acest lucru. Cu toate acestea, cred că în momentul de față ar trebui încurajate mai mult ideile noi și identificate noi strategii de dezvoltare. Este cât se poate de evidentă lipsa unei infrastructuri adecvate, este nevoie de noi spații pentru spectacole, inclusiv pentru opera și balet. Nu ne putem aștepta ca sala Thalia să acopere necesarul de spațiu pentru toate evenimentele artistice și culturale care au loc la Sibiu.

 

Ce veți face mai departe? Rămâneți în domeniu, poate consultanță în zona organizării de evenimente sau vă dedicați altor pasiuni, familiei?

Voi rămâne apropiat Filarmonicii și îmi voi oferi sprijinul oricui dorește să se folosească de experiența mea managerială în domeniul muzical. Intenționez să-mi continui activitatea ca profesor de flaut însă, deocamdată, o să-mi iau o vacanță pe care o aștept de mult și doresc să mă dedic mai mult familiei, în special nepoților noștri.

 

Ce mesaj aveți pentru sibienii care aproape un sfert de veac v-au fost alături la sute de concerte?

Nu pot decât să le mulțumesc tuturor. Prezența lor atât de numeroasă ne-a onorat și a dat sens activităților noastre artistice. Sper să rămână și în continuare alături de Filarmonică și să se bucure din plin de cât mai multe evenimente muzicale de calitate.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus