X
decan Sorin Radu facultatea de stiinte socio umane (4)

Interviu cu decanul Facultății de Științe Socio-Umane: „Tutoratul a devenit o adevărată religie la noi la facultate”

Continuăm seria interviurilor cu decanii facultăților din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cu o discuție cu Sorin Radu, care conduce Facultatea de Științe Socio-Umane din anul 2016. Am discutat despre încadrarea în câmpul muncii a absolvenților, dar și despre nemulțumirile studenților.

Cât de mult se bucură domeniul socio-uman de interes, având în vedere că mulți tineri se orientează către domeniul tehnologic, iar în Sibiu apar tot mai multe companii/afaceri în domeniile IT, automotive sau imobiliare?

E adevărat că în ultimii ani trendul național, dar și cel european este acela ca studenții sau potențialii candidați să caute cu predilecție domeniile tehnice, economice și mai puțin cele socio-umane. În general, se poate observa că asistăm la un declin în ceea ce privește concurența candidaților la domeniile de științe socio-umane.

Pe de altă parte, dacă e să urmărim cifrele de admitere în cazul facultății noastre, răspunsul este ușor diferit, în sensul că la anumite programe care la nivel național au întâmpinat dificultăți, noi ne-am menținut cifrele, iar la câteva dintre programe am avut o creștere foarte consistentă: la Psihologie, Resurse umane, Asistență Socială, Conservare-Restaurare, Studii de Securitate etc. În aceste domenii concurența nu doar s-a menținut, ci a crescut.

E adevărat că piața forței de muncă este deschisă spre zona tehnică, economică, dar dacă ne uităm la profilul angajatului, inclusiv la companiile private, am putea constata că foarte mulți din acea zonă sunt absolvenți de socio-umane. Pregătirea oferită de Facultatea de Științe Socio-Umane este complexă, iar absolvenții dovedesc abilități de comunicare, adaptare și integrare la locul de muncă, toate acestea oferindu-le posibilități destul de largi, astfel că nu mai asistăm la realitățile din anii 90 când, spre exemplu, un absolvent de Istorie aproape obligatoriu trebuia să lucreze în domeniul Istorie. Abilitățile căpătate și cunoștințele însușite în facultate dau posibilitatea absolvenților să se integreze în piața muncii. În concluzie, dacă trendul național în domeniul socio-uman este, în linii generale, de scădere și în ciuda faptului că domeniile tehnice sunt mai atractive, totuși în cazul facultății noastre, absolvenții reușesc în cea mai mare parte să se integreze pe piața muncii și sunt apreciați.

Vreți să spuneți că pregătirea studenților la FȘSU corespunde cu cerințele de pe piața muncii?

Noi încercăm să ne adaptăm provocărilor și cerințelor de pe piața muncii. Este evident că piața muncii se schimbă mult mai rapid, este mai dinamică. De asemenea, este evident faptul că o specializare, un program de studiu nu se poate schimba peste noapte în funcție de nevoile imediate ale unui angajator. Sigur că visul oricărui angajator este de a avea la momentul angajării un candidat care să întrunească toate cerințele necesare pentru jobul respectiv. E un vis, dar nicăieri în lumea asta nu există absolvenți care să se încadreze din prima în piața muncii. Credem însă că pregătirea de care beneficiază absolvenții noștri le oferă capacitate de a se adapta rapid jobului. Mai mult, firmele le oferă în general o serie de oportunități de instruire, de traininguri care le conferă posibilitatea integrării rapide. Aș zice că e destul de nepotrivit faptul ca o facultate să ofere o resursă umană pregătită întru totul așteptărilor angajatorilor. Nu cred că se poate întâlni undeva un asemenea profil al absolventului. Dar suntem foarte deschiși, am încheiat parteneriate și colaborăm îndeaproape cu angajatorii privați, cu instituțiile publice, cu fundații, organizații non-profit. Feed-backul primit de la angajatori ne confirmă faptul că absolvenții noștri sunt pregătiți pentru piața muncii.

Prin ce atrage facultatea?

Facultatea are un profil foarte divers: avem 15 programe de licență, peste zece programe de masterat și școala doctorală în domeniul Istorie. Fiind o facultate cu atât de multe programe de studiu, atât din domeniul umanist, cât și din cel socio-uman, sigur că absolvenții de liceu sunt atrași de această ofertă generoasă. Avem o resursă umană foarte bine pregătită. Acestă realitate este confirmată prin rezultatele cercetării științifice, lucrările publicate la edituri importante, prin premii acumulate de-a lungul anilor, prin faptul că au fost obținute, în ultimii ani, la nivelul facultății, mai multe granturi la competițiile naționale și internaționale. Mă opresc azi la un singur exemplu: printre multele premii obținute din partea Academiei, ultimul a fost primit de către domnul profesor Sabin Adrian Luca, care este și directorul Muzeului Național Brukenthal.

Ce domeniu e de mai mare interes printre tineri: jurnalismul, politica și relațiile internaționale sau istoria?

În ultimii ani concurența cea mai consistentă o avem la specializări precum Psihologie, Resurse umane, Asistență Socială, Comunicare, Conservare/Restaurare, Studii de securitate, Relații internaționale, Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar cu limba de predare română și cât și Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar în limba germană.

Câți studenți învață acum la facultate?

Candidații noștri provin în procent de aproximativ 40% din județul Sibiu, iar 60% provin din județele limitrofe sau mai îndepărtate.

La programele de licență și masterat avem 1.872 de studenți. În cadrul facultății avem și un departament de pregătire psihopedagogică, unde școlarizăm la Nivelul I și II un număr de 2.340 de studenți. De asemenea, același departament asigură perfecționarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar – aproximativ 200 de profesori. Conchidem că suntem o facultate relativ mare în cadrul ULBS.

decan Sorin Radu facultatea de stiinte socio umane (2)

Fiindcă ați pomenit de acest departament de pregătire a cadrelor didactice, vreau să vă întreb cum are loc acest proces astăzi, când educația e lăsată pe planul doi, iar a fi profesor nu mai pare să fie atractiv?

Lucrurile totuși s-au mai schimbat, având în vedere că în ultimii ani salariile în învățământ au crescut. Îmbunătățirea salarizării, cumulată cu faptul că multe primării, îndeosebi din mediul rural, oferă celor care aleg cariera didactică o serie de facilități, generează un grad sporit de atractivitate pentru acest domeniu. Numărul mare de studenți care aleg să urmeze modulul de formare psihopedagogică demonstrează că învățământul rămâne încă o alegere pentru absolvenți.

Care e rata celor care rămân în domeniul pedagogic?

Este imposibil să spun, având în vedere faptul că studenții pe care îi pregătim provin din multe zone ale țării. Practic, absolvenții nu accesează doar posturile scoase la concurs de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, ci și din alte județe.

Dar în general rămân în domeniu?

În general, rămân în domeniu. Sunt specializări care se adresează cu predilecție învățământului: pregătim profesori pentru învățământul primar și preșcolar atât în limba română, cât și în limba germană, iar la admitere avem o concurență foarte mare. Asta demonstrează multe. În acest context, aș zice că domeniul învățământului prezintă atractivitate.

Dar ceilalți studenți ce fac după absolvirea facultății? Câți dintre ei își fac o meserie din ceea ce au studiat?

În România nu avem un instrument prin care să urmărim cu exactitate inserția pe piață a absolvenților noștri. Suntem preocupați de această chestiune și colaborăm cu Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al ULBS pentru a obține date referitoare la traiectoria studenților noștri după absolvire. Totodată, încercăm să păstrăm o evidență prin relația pe care o avem cu absolvenții. Aceste date arată că o mare parte dintre absolvenți își găsesc de lucru în domeniile pe care le-au absolvit. Alții își găsesc de lucru în domenii conexe. Există oportunități foarte diverse.

Care e rata de abandon la facultate?

În anul universitar 2017-2018 rata abandonului s-a situat în jurul a 12%. Abandonul este determinat de un complex de factori: unii studenți nu reușesc să se integreze, alții nu reușesc să facă față cerințelor vieții universitare. Nu trebuie neglijat nici abandonul generat de starea socială a unor studenți. Mulți sunt obligați să muncească pentru a se putea întreține și în condițiile date nu reușesc să creeze un echilibru între muncă și viața universitară. Sunt și studenți care abandonează din alte motive: spre exemplu, emigrarea. Avem studenți cu rezultate bune, dar care într-un moment sau altul aleg să emigreze.

Împreună cu colegii mei am încercat să implementăm o serie de măsuri. Așa s-a născut conceptul de „comunitatea FSSU”. Derulăm un program de tutorat, această activitate devenind o adevărată „religie” la noi în facultate. Tutorii sunt pregătiți, selectați cu atenție, am pregătit un ghid al tutorelui. Am început firesc, cu pregătirea tutorilor și am renunțat la mecanismul uzual de desemnare formală a unor cadre didactice pentru activitatea de tutorat. Trebuie să fii pregătit pentru tutorat pentru a avea succes. Implică multă muncă și energie. Le mulțumesc tuturor colegilor pentru dedicarea lor și pentru energia de care dau dovadă.

Derulăm numeroase programe prin care încercăm să-i implicăm pe studenți în activități practice, încercăm să-i desprindem de lumea teoretică. Aici e rolul pe de o parte al practicii didactice, dar și al activității extra-curriculare, pe care studenții noștri o desfășoară în diferite programe. Cu titlu de exemplu, ne referim la parteneriatul cu Spitalul de Pediatrie Sibiu, mai precis la programul „Mâinile curate salvează vieți”. Maniera de a trata studentul ca partener determină o fidelizare a lui și o mobilizare în ceea ce înseamnă activitățile didactice.

În concluzie, rata abandonului e în descreștere, dar precizăm că există și cazuri când un student renunță la specializare după primul an de studiu, dar se înmatriculează la altă specializare din cadrul facultății, iar în acest caz nu știu dacă putem vorbi de abandon.

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la FȘSU?

Nu pot pretinde că toți studenții sunt foarte mulțumiți. Totuși, noi încercăm să creăm aici o comunitate. Una în care studentul este privit drept partener, iar programele și proiectele derulate sunt menite să le faciliteze integrarea mai rapidă, mai ușoară în ceea ce înseamnă viața universitară și exigențele academice. Din această perspectivă, activitățile extra-curriculare joacă un rol esențial. Acestea urmăresc crearea unei comunități – chiar dacă sună pretențios – în care studentul să se simtă bine, să încerce să învețe din activități care nu sunt neapărat didactice și științifice. De exemplu, am introdus în ULBS „Săptămâna de orientare” dedicată bobocilor; organizăm un festival studențesc cu activități culturale și artistice, organizăm „Săptămâna magică” înainte de sărbătorile de iarnă în care îi învățăm pe studenți că e mai important să dăruiești decât să primești.

Sigur că nemulțumirile lor sunt determinate de realitățile cu care ne confruntăm: supraaglomerarea spațiilor de învățământ; derularea activităților didactice în clădiri diferite răspândite în oraș – situație ce generează nemulțumiri mai ales când studenții trebuie să se deplaseze pentru cursuri comune. Nu de puține ori, realizarea unui orar mulțumitor pentru student reprezintă o adevărată provocare pentru colegii responsabili cu această activitate.

Sunteți mulțumit de dotarea facultății, aveți în plan dezvoltarea ei?

Noi niciodată n-o să fim mulțumiți cu ceea ce avem. Este firesc să vrem mai mult, să îmbunătățim, să ne dorim dotări moderne. Dar asta nu înseamnă că nu ne derulăm activitatea în condiții bune. Sunt locuri în care așteptăm cu nerăbdare investițiile, dar în egală măsură am făcut și facem pași în sensul de a îmbunătăți această infrastructură: o parte din resursele financiare sunt investite în ceea ce înseamnă dotări de laboratoare, dotări săli de cursuri și așa mai departe. Nu stăm să ne plângem de milă, ci încercăm prin acțiunile noastre modeste să ne îmbunătățim activitatea curentă prin contribuția și implicarea colegilor care reușesc să atragă resurse extrabugetare.

Există suficienți profesori, lectori la facultate?

În momentul actual, FȘSU are 120 de titulari și un număr important de cadre didactice asociate. Este evident faptul că numărul titularilor nu este suficient pentru acoperirea necesarului de cadre didactice, conform planurilor de învățământ. De aceea, noi apelăm atât la cadre didactice asociate, profesioniști din diferite domenii care activează fie în Sibiu, fie în afara Sibiului, dar în egală măsură apelăm și la doctoranzii universității noastre.

Resursa umană a crescut constant prin intrări noi în sistem, în urma concursurilor organizate și acordăm atenție maximă întineririi echipei. În mod evident, gradul limitat de ocupare a posturilor este determinat și de considerente financiare.

Ce salarii au profesorii la facultate, în medie?

Răspunsul e cel standard – salariile sunt confidențiale. Ce pot să vă spun e că în ultimii ani în domeniu am asistat la o creștere nu doar a salariilor, ci și a veniturilor. Este important de precizat faptul că o parte dintre titularii FSSU își completează veniturile datorită implicării în granturi și proiecte de cercetare.

Dar bugetul facultății care este?

Decanii nu sunt ordonatori de credite. Noi gestionăm un buget, încercăm să ne încadrăm în niște cheltuieli. Dar nu este atributul decanului de a stabili întru totul bugetul.

Sunteți mulțumit cum este administrată ULBS? Ce ați schimba în Universitate?

Menirea mea este să administrez Facultatea de Științe Socio-Umane. Acum 3 ani am intrat în această echipă, împreună cu colegii mei, cu prodecanii și directorii de departamente, am pus în practică o mare parte din ideile și prevederile planului managerial al d-lui rector, respectiv din planul managerial al decanului. În momentul de față nu mă aflu în situația de a analiza critic ceea ce am făcut. Va veni și acel moment. Știm doar că mai avem multe de făcut. Sunt mulțumit de relația pe care o am cu conducerea universității.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

Nu am reflectat asupra acestei idei. Mandatul meu este limitat la a administra facultatea. Vom vedea ce va fi peste un an, dar nu e o temă de reflecție în momentul acesta pentru mine.

Cum vedeți campaniile electorale care au loc în Sibiu și implicarea sibienilor în politică?

Răspunsul e simplu – în Universitate nu se face politică, eu personal nu fac politică. Cu alte cuvinte, consider că discuțiile pe această temă pot fi organizate într-un cadru instituțional, mai ales că avem specializări care au specialiști foarte pricepuți la temele cu care m-ați provocat. Dar ele vor putea fi discutate sub aspect științific și nu sub raport politic.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, ce i-ați spune?

Depinde cât timp aș avea, pentru că sunt foarte multe lucruri pe care aș vrea să i le spun. Dar mă întreb cui va folosi, deoarece nu știu în ce măsură lucrurile se pot rezolva printr-o întâlnire ipotetică între un profesor de la ULBS și ministrul Educației. Eu cred în capacitatea oamenilor de a schimba lucruri, mentalități și comportamente. Cred că e mult de lucru la nivelul structurilor de conducere de la nivel central, cred că trebuie schimbate multe mentalități, multe perspective, dar toate acestea nu se vor putea schimba printr-o simplă discuție de-a mea sau a altcuiva cu ministrul, mai ales că toți suntem vremelnici în funcțiile acestea. Cred că schimbarea începe cu noi și problema trebuie să ne-o punem invers – fiecare să facă tot ceea ce poate pe măsura priceperii, să fim preocupați constant de a ne îmbunătăți noi activitatea și să nu invocăm mereu discursul că nereușitele noastre se datorează lipsei de sprijin din partea unui guvern sau a altcuiva.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

4 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ion ionescu

    Pentru majoritatea studentilor ulbs, mai ales cel di domeniul umanist, universitatea este o poarta de intrare in alta lume. Studenții ulbs provin in marea lor majoritate din judetele limitrofe, in general cele sarace ca Valcea, Hunedoara, Olt sau Gorj. Ei reusesc sa intre la Ulbs la.locurile bugetate, cel putin la majoritatea specializarilor, cu medii cu care in centrele mari universitare nu intra nici la taxa. Unde mai pui ca la absolvire merg in call center sau muncesc prin fabrici si malluri ca vanzatori, putin reusesc pe domeniul lor de absolvire. Cat priveste calitatea predării, de la slab la foarte slab, iar cercetarea e inexistentă.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      dancp2

      da ce ziceti ca pe cfr transportul e gratuit pentru toti zi,idd,etc
      in weekend cind circula trenul vilcea-SIBIU-CLUJ(si retur)nu gasesti loc/bilete
      traiasca psd si dragnea

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact