În Sibiu, în ultimii zece ani (2008-2018) au fost înregistrate 431 cazuri de suicid, 352 fiind de sex masculin, 79 de sex feminin, pe primul loc fiind grupa de vârstă 40-60 de ani, arată psihologul sibian Mihai Copăceanu. În ceea ce privește tinerii, sinuciderea este a treia cauză de deces, în rândul celor cu vârsta între 15 şi 24 de ani. Este singura problemă filosofică serioasă, spune psihologul sibian Mihai Copăceanu, citându-l pe Camus.
În ultimii zece ani, șapte cazuri de suicid au fost înregistrate la tineri sibieni, cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani. Și iată cum, în 2019, în doar câteva luni au fost înregistrate deja nu mai puțin de patru cazuri de suicid la adolescenți în Sibiu și un caz la Mediaș, la un bărbat de 30 de ani. Mihai Copăceanu spune că la noi în țară nu există o strategie bine pusă la punct pentru a combate această problemă gravă.
„În țările occidentale statul reacționează prin planuri și măsuri guvernamentale eficiente. Încă din 2012, SUA a creat o Strategie Națională de Prevenire a Suicidului pe care periodic o revizuiește. În Anglia (13 persoane se sinucid în fiecare zi), ultimul Raport de evaluarea a strategiei a fost publicat în 2017. La noi în țară nu am auzit de vreo strategie, planuri si masuri comune anti suicid”, spune psihologul sibian.Reamintim că de la începutul anului și până în prezent, în județul Sibiu, câțiva tineri au decis pe rând să își pună capăt zilelor. Un caz făcut public de polițiștii sibieni a fost înregistrat chiar la începutul anului... un elev de clasa a XII-a, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, a fost găsit decedat într-un adăpost de animale din Orlat, spânzurat. În februarie, un alt băiat de 18 ani a fost găsit spânzurat în Gușterița, după ce familia l-a căutat timp de două săptămâni. Tânărul ar fi fost în depresie după moartea mamei sale.
Din păcate, tragediile nu s-au oprit aici. Recent, un tânăr recent ajuns la vârsta majoratului a căzut de la etajul 7 al unei clădiri din zona Bulevardului Mihai Viteazu. Surse neoficiale spun că adolescentul ar fi suferit de depresie din cauza unor probleme de familie și a notelor de la simulare.
„Avem copii prea stresați la 7 ani”
Specialistul explică faptul că micuții devin stresați de la vârste fragede, iar modul în care se pune presiune pe ei la școală joacă un rol important în acest aspect. În loc să se bucure de copilărie, elevul ajunge să petreacă ore prețioase învățând, pregătindu-se, făcând teme. Totul în detrimentul timpului petrecut în aer liber, jucându-se.
„Școala este obligată să creeze elevului un mediu sănătos și să promoveze sănătatea psihică și emoțională și inclusiv fericirea elevului. Numai un copil fericit poate să învețe și să obțină performanță. Olimpiadele și concursurile începute încă de la clasa I aduc multe deservicii. Avem copii prea stresați la 7 ani, copilul nu se mai joacă, dimpotrivă trebuie să învețe, să se pregătească 6-8 ore zilnic, să practice 2,3 activități extra, dacă se poate și sport și pian și voluntariat”, spune psihologul.Întrucât tot mai mult aceste depresii se manifestă în rândul adolescenților, iar în decurs de doar câteva luni mai mulți tineri din Sibiu și-au luat viețile, psihologul Copăceanu a început să meargă prin licee și să le vorbească elevilor despre această problemă.
„În ultimele zile am început o campanie pe care am numit-o ”Talk with me” prin care organizez întâlniri cu elevii din licee. Concomitent în urma a două sinucideri la distanță de patru zile, au venit propuneri și îngrijorări din partea părinților și invitații din partea profesorilor de a mă întâlni cu elevii. Și nu am putut refuza. Părinții au nevoie de sprijin, iar dascălii de aptitudini specifice. A fost extrem de emoționat să regăsesc niște dascăli ca niște părinți, buni, devotați, atenți, îngrijorați și competenți și niște suflete pure ale unor copii cu nevoi profunde de înțelegere și sprijin”, explică Mihai.
Psihologul a fost deja în patru licee, la mai multe clase și speră să ajungă la fiecare liceu din Sibiu. Dar aici depinde, desigur, și de deschiderea profesorilor. „Îmi doresc foarte mult să organizez câteva sesiuni de formare pentru profesori, de depistarea a semnelor depresiei și de dezvoltare a unor abilități de relaționare cu copiii în suferință”, spune specialistul.
Ce este mai greu e să înțelegem cauzele. Sau chiar imposibil
Să vorbești despre depresie nu este deloc ușor, mai ales când nimeni nu-ți vorbește și toți evită subiectul, spune Mihai. „În programa aia amărâtă de psihologie apar senzațiile, reprezentările, percepțiile, etc și deloc depresia, anxietatea, suferința și tulburările psihice când tocmai adolescența este perioada de risc (1/4 tineri au un risc de episod depresiv). NU cunoaștem motivele suicidului în general, nici cauzele depresiei dar putem considera că majoritatea au la bază o depresie fie ea și nediagnosticată”, spune acesta.
Totuși, se pare că există și un tip de depresie aproape imposibil de identificat. Tânărul nu dă semne de schimbare, aparent se simte bine, totul e ok. Dar în adâncul sufletului se confruntă cu o suferință atât de mare încât ar face orice să o oprească… inclusiv să își ia viața.
„Ce-i drept, din păcate, există și depresia atipică. Mai ales la adolescenți… fără niciun semn de îngrijorare aparent... când nimeni nu poate bănui ceva. Insist să transmit că marea majoritate a persoanelor nu vor să moară, ei fiind în suferință vor să pună stop suferinței lor”, spune Mihai Copăceanu.Nu ignorați semnele
„Chiar mi-aș dori să nu mai trăiesc”, „cred că o să-i fie mai bine fără mine”, „sunt o povară pentru voi toți” sunt afirmații care nu trebuie ignorate. Sunt strigăte de ajutor și nu trebuie tratate ca fiind episoade adolescentine, explică specialistul.
„Nu trebuie deloc ignorate aceste afirmații și deseori greșim când suntem sceptici, nepăsători sau etichetăm unele gesturi ca fiind pur demonstrative, când ele de fapt sunt autentice. Emoțiile adolescenților au altă intensitate, iar un adult nu le poate percepe ca fiind autentice și pentru că creierul adolescenților, procesarea cognitivă e diferită de cea a adultului”, spune Mihai.Părinții pot să urmărească anumite stări ale tinerilor, care pot fi asociate unei depresii. Spre exemplu, vor putea sesiza dacă adolescentul are dese sentimente de tristețe, se simte plictisit în ultimul timp, nepăsător, reticent, nu mai este interesat de unele activități care în trecut erau plăcute și îi aduceau bucurie, dacă este obosit, prezintă tulburări de somn, scade în greutate nejustificat, nu se mai poate concentra și obține note mici la școală.
În cazul unei depresii severe spitalizarea este obligatorie, psihoterapia de asemenea, iar medicația nu este un lucru rău, ci extrem de necesar și util, explică psihologul.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: În Anglia , În Sibiu , Colegiul Național Pedagogic , Strategie Naţională , Mihai Copăceanu , Gheorghe Lazăr , Bulevardului Mihai Viteazu
Vizualizari: 16577
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
MB
Acum 2 ore
Claudiu
Acum 2 ore
Liberal autentic
Acum 2 ore
Neli Oproiu
Acum 2 ore
Bobo