Cartierul Arhitecților e mai mult al Sibiului, decât al Cisnădiei

07 Aprilie 2019 20:02

În acest moment, estimările destul de largi arată că în Cartierul Arhitecților locuiesc cam 2.000 de familii (unele surse din cartier spun că sunt aproape dublu, dar pentru exercițiul din acest text să ne limităm la 2.000 de familii). Din care, spre muncă, pornesc în fiecare dimineață 4.000 de oameni. Exagerez ușor și apreciez faptul că 500 dintre aceștia (deci mai bine de zece la sută) ar lucra în Cisnădie, restul de 3.500 fiind angajați în Sibiu. Ce înseamnă asta din perspectiva unei administrații locale? Bani, în primul rând.

Căci impozitul pe venit colectat de la cei 3.500 de locuitori ai Cartierului Arhitecților care lucrează în municipiul Sibiu devine (în proporție de 60%, din acest an) venit la bugetul local. Dar nu la bugetul local al Cisnădiei, ci la bugetul local al localității în care este prestată munca, în cazul de față la bugetul local al municipiului Sibiu. Ca un exercițiu, să presupunem un salariu mediu brut de doar 3.000 de lei pentru cei 3.500 de locuitori ai Cartierului Arhitecților care lucrează în Sibiu (la acest salariu brut, net-ul ar fi de 1.774 de lei). Iar pentru fiecare lună în care cei 3.500 din Cartierul Arhitecților încasează acest salariu, în conturile din Trezorerie ale Primăriei Sibiu sunt virate aproximativ 370.000 de lei (adică acele cote defalcate de 60% din impozitul pe venit de 10%, colectat de la fiecare salariat). Într-un an, asta înseamnă aproape un milion de euro care intră în bugetul municipiului Sibiu de la locuitorii din Cartierul Arhitecților.

De cealaltă parte și Primăria Cisnădie încasează anual cam 634.000 de lei din cotele defalcate pe impozitul pe venit aferent celor 500 de locuitori arondați în exercițiul de mai sus ca lucrând în orașul vecin Sibiului. Pe lângă acești bani, Cisnădia mai încasează impozitele pe proprietate, adică pe case, pe apartamente, pe mașini. Facem și aici o estimare largă și punem o medie de 700 de lei impozit (locuințe, teren, mașini) pentru fiecare dintre cele 2.000 de familii estimate în Cartierul Arhitecților. Deci, pe lângă cei 634.000 de lei din cotele defalcate ale impozitului pe venit, Primăria Cisnădie mai încasează din impozitele pe proprietate 1,4 milioane de lei. Cu totul – vreo două de milioane de lei. Adică nici jumătate din cât au lăsat locuitorii Cartierului Arhitecților la bugetul Primăriei municipiului Sibiu în decursul aceluiași an.

Iar pe lângă veniturile din impozitele pe venit, Primăria Sibiu își mai face partea din banii locuitorilor Cartierului Arhitecților și când vine vorba de cotele defalcate din TVA, plus alte surse de venit în spatele cărora aceiași ”cisnădieni” stau.

Este evident că locuitorii Cartierului Arhitecților lasă mai mulți bani la bugetul Sibiului, decât cel al Cisnădiei. Este evident că acele mii de oameni care locuiesc în Cartierul Arhitecților au venit aici nu pentru Cisnădie (sau nu doar pentru asta), ci pentru oportunitățile pe care le oferă Sibiul. În acest context, ca primarul Sibiului să spună că este interesată doar de ceea ce se întâmplă strict în intravilanul municipiului Sibiu este o mare greșeală. Să îi tratezi cu indiferență doar pentru că oamenii de acolo nu au o valoare electorală, este o abordare îngustă de pe urma căreia nimeni nu are de câștigat. În plus, avem mai sus calculul contabilicesc al veniturilor, calcul din care este evident că locuitorii Cartierului Arhitecților contribuie mai mult la bugetul local al Sibiului, decât la cel al Cisnădiei.

Sibiul are nevoie de Cartierul Arhitecților, de oamenii de acolo (situația urbanistică a zonei e un alt subiect). Căci în competiția cu celelalte aglomerări urbane care în ultimii ani s-au distanțat considerabil de Sibiu (Brașov, Oradea, Cluj-Napoca), dar și cu cele care tocmai se pregătesc să intre în cursă (Târgu Mureș, Baia Mare, Alba Iulia, poate Deva), să ignori atragerea de capital uman este o mare greșeală. Una care se construiește încet și afectează Sibiul pe termen lung, foarte lung.

O zonă metropolitană care să armonizeze urbanismul în zona Sibiului, care să armonizeze mijloacele de comunicare și transport este mai mult decât necesară. Este un proiect care deja ar fi trebuit să producă efecte, căci fiecare lună care trece fără ca această zonă să prindă contur înseamnă alte câteva zeci de zile în care mii de angajați în municipiul Sibiu își vor fi blestemat alegerea. Și își vor fi promis că, la prima oportunitate, pleacă. Oriunde altundeva.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).