X
misiune etiopia petra (3)

Sibiancă voluntară în Etiopia. „Nu o să uit sentimentul de disperare, de a te implora să îi alegi, să îi vadă medicul”

Petra Radu a participat la începutul acestui an  la o misiune medicală, în Africa, deși nu avea nici cea mai mică idee despre ceea ce o aștepta acolo. Iar impactul nu a fost mic sau de scurtă durată. Visează încă uneori momente din expediție, își amintește de fiecare om ajutat, de senzația pe care a avut-o când a ajuns acolo, de cât de neputincioasă s-a simțit uneori, de fetița plină de bube pe corp și pe față… A fost experiența vieții ei de până acum, spune tânăra, și abia așteaptă să se întoarcă.

Sibianca Petra Radu este obișnuită cu acțiunile în folosul comunității. Mereu deschisă, energică și dedicată mediului înconjurător, Petra organizează acțiuni de plantare sau de curățenie și încearcă să se implice cât mai mult în comunitatea din care face parte. Această poveste însă nu este despre asta, ci despre ceea ce tânăra a făcut pentru o altă comunitate, una din care a ajuns să facă parte pentru că așa a ales și nu pentru că avea vreo legătură cu ea – oamenii din Africa.

„Am ales să merg în Africa pentru a-mi împlini un vis pe care îl aveam cam de vreo 15 ani. Misiunea a fost organizată de un ONG din America, care de mai bine de opt ani face misiuni de acest gen. O misiune ține zece zile, dar efectiv am stat 14 zile. Am auzit de acest program de la șeful meu, care la rândul lui a fost plecat într-o misiune medicală în Africa, mai exact în Burundi. Am aplicat pe website-ul misiunii și am așteptat o vreme. Abia după al doilea e-mail și o perioadă de trei săptămâni, am aflat răspunsul pozitiv”, își amintește Petra.

misiune etiopia petra (5)

„Au trecut 4 luni de când m-am întors din Etiopia, iar dimineața mă trezesc cu dor de țara aia.”

Prima dată când pășești în Africa ai un sentiment de necunoscut, spune sibianca. A trecut prin toate trăirile, de la teamă până la bucurie. „Inițial am vrut să fac cale întoarsă încă de la primul pas în afara aeroportului. Dar am continuat să merg”, spune ea.

Misiunea s-a desfășurat în Bakafa, la o distanță de șapte ore de locul în care aterizase, respectiv Addis Abeba. Când au ajuns, la miezul nopții, au avut parte de cea mai frumoasă primire…

„Acolo am fost întâmpinați de localnici cu dans și cântece. Oamenii aceia ne-au așteptat până noaptea la 12:00 ca să ne vadă, să ne primească, să se bucure de noi”, povestește Petra.

misiune etiopia petra (8)

Trezirea se dădea în fiecare zi la ora 5 fix. Voluntarii dormeau în condiții simple, iar în fiecare seară își povesteau experiențele de peste zi și dimineața se încurajau unii pe alții să se ridice și să înceapă o nouă acțiune.

„Era un frig noaptea de nu îți venea să îți scoți nasul din sacul de dormit. Iar de dormit, dormeam pe jos. Aveam un pat de fân și peste sacul de dormit (între timp îmi cumpărasem o saltea). Deschideam ochii, închideam alarma și 10 minute prin somn ne încurajam să ne ridicăm și să ne apucăm de treabă. În fiecare seară ne spuneam noapte bună și făceam rezumatul zilei, fiecare ce a trăit, ce evenimente s-au întâmplat în campus. E greu. Ne-am izbit de un zid de neînchipuit și ne-am maturizat toți brusc și dintr-o dată. Am crescut”, mărturisește sibianca.

misiune etiopia petra (2)

„Am găsit multă bucurie, în toată durerea în care ne scăldam”

Petra își amintește cum în fiecare zi ducea o luptă cu ea însăși. I se rupea sufletul constant și în egală măsură se bucura că poate să ofere ajutor acolo unde nu mulți se duc.

„Când mi s-a rupt sufletul? În fiecare zi. Și în fiecare noapte îl pansam. Închideam ochii și le simțeam durerea. E atât de dureros tot ce simți acolo, iar acum după atâta vreme, sentimentul acela de rupere de suflet îl mai simt când mă gândesc la oamenii de acolo, e acolo undeva ascuns, viu. Și va exista mereu”, spune tânăra.

Totuși, faptul că a reușit să schimbe și doar o mică parte din acea lume, cu niște oameni care acum îi sunt prieteni, pentru tânăra sibiancă înseamnă enorm. „În misiunea asta am fost împreună cu niște oameni minunați, din toată lumea. Am creat prietenii și legături pe viață. Când ne revedem, ne aducem aminte cu drag de zilele împreună. Am fost o familie pentru o altă familie”, spune voluntara.

misiune etiopia petra (14)

A avut un moment în care a fost aproape să renunțe. Și acum își amintește cu lux de amănunte momentul în care i s-a spus să se ducă afară și să aleagă oamenii care urmau să fie tratați. Așa a cunoscut-o pe cea care urma să îi rămână în minte și în suflet pentru toată viața.

„Era o grădină mare, plină de oameni, iar eu eram responsabilă să găsesc oamenii care aveau nevoie de ajutor. Eu? Să A L E G? Și alegeam. În fiecare zi găseam și alegeam copii bolnavi. În fiecare zi prioritizam în linia aia de zeci de oameni, copiii. Când într-una din zile o văd. Pur și simplu m-am blocat. Avea fața plină de bube. De la o ureche până la cealaltă. Gura, ochii, urechile, corpul… Plină. Înțelegi că era plina? Am încremenit. Nu știu cum, dar am dus copilul la duș, iar mai apoi la medici. Când l-am văzut cu tratamentul în mână, am ieșit din clinică și m-am așezat pe un scaun și am stat. Pentru că nu știam de unde să adun puteri ca să mai continui. Pentru că deși am reușit să ajut un copil, curtea aia era plină de alții la fel. Iar eu a trebuit să îi aleg. Și am continuat să aleg. În fiecare zi”, mărturisește Petra.

misiune etiopia petra (10)

„Nu o să uit disperarea și strigătele de la 2 dimineața”

În ultima zi, pe când cu toții se întorceau de la un botez, o femeie a trecut pe lângă voluntari și le-a spus “See you up in the sky” (n.r. Ne vedem sus, în Ceruri).

Ce a marcat-o la fel de mult ca aceste cuvinte a fost disperarea oamenilor de acolo… modul în care cu toții o implorau să îi aleagă, să îi trateze pe ei, să le trateze copiii.

„Nu o să uit sentimentul lor de disperare, nevoia lor de a te atinge, de a te ruga, de a te implora să îi alegi, ca să îi vadă medicul. Nu o să uit luptele lor și strigătele de la ora 2 dimineața când se luptau pe locuri în rândul pacienților care urmau să intre la medici. Nu o să uit foamea lor și lipsa tuturor nevoilor. Nu o să uit chipurile bătrânilor, ale copiilor sau ale părinților disperați”, spune Petra.

misiune etiopia petra (1) misiune etiopia petra (11) misiune etiopia petra (7) misiune etiopia petra (12) misiune etiopia petra (13) misiune etiopia petra (4)

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    dan

    Bravo Petra Radu , o asemenea experieta schimba total viziunea asupra vietii , ce pacat ca noi romanii nu am fost invatati sa fim folositori altor oameni prin voluntariat si mai sustinem ca suntem crestini.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact