X
decan camelia sava (1)

Interviu cu decanul Facultății de Științe Agricole: Ne dorim o Bancă de Gene, pentru că avem populații locale ce valorează zeci de milioane de euro

Continuăm seria de interviuri cu decanii facultăților din cadrul ULBS. De data aceasta, vorbim cu decanul Facultății de Științe Agricole, Industria Alimentară și Protecția Mediului (FȘAIAPM), Camelia Sava. Aflăm că tinerii vin la această facultate pentru că știu exact ce vor să facă după studii, de aceea și rata de abandon este poate cea mai mică în cadrul universității. Vorbim și despre Programul Sibiu-Regiune Gastronomică, despre ce fac studenții la Ferma didactică din Rusciori. Tot din interviu aflăm că Sibiul va fi al doilea județ din țară care va avea o Bancă de Gene, dacă aceasta va fi dezvoltată.

Dna Sava, la admitere tinerii nu prea se înghesuie să depună dosarele la Facultatea de Științe Agricole, însă până la urmă locurile se ocupă. De ce aleg absolvenții de liceu să facă științe agricole sau să învețe despre industria alimentară?

Perspectiva pe care o oferă agricultura și industria alimentară în România capătă o pondere tot mai mare și mai importantă în economia națională. Pentru anul universitar 2018-2019 au optat pentru specializările noastre 330 de candidați, asta în condițiile în care am avut numai 150 de locuri bugetate la programele de licență și 70 la programele de master. Marea majoritate a studenților noștri sunt din zona rurală, sunt cei a căror părinți dețin ferme și practic doresc să preia în continuare această afacere a familiei. Cei din industria alimentară, de asemenea, mulți dintre ei dețin mici afaceri în domeniu. Adică sunt studenți motivați, de aceea și rata de abandon la noi este destul de mică – sub 2%.

Un alt motiv pentru care vin este faptul că ei își doresc să depună proiecte pentru fonduri europene și primesc un punctaj mai mare dacă au studii superioare.

Ce specializare este cea mai atrăgătoare – Științe Agricole, Industria Alimentară sau Protecția Mediului?

Fiecare în parte este atrăgătoare. La licență, pentru domeniul Industria Alimentară, avem patru programe: Ingineria produselor alimentare, Control și expertiză în industria alimentară, Inginerie și management în alimentație publică și agroturism și Biotehnologii. Iar la domeniu Agronomie avem două programe: Montanologia și Inginerie și protecția mediului în agricultură. La studiile universitare de master pentru fiecare domeniu avem câte două programe. Asigurarea Calității și Siguranței Alimentelor și Managementul procesării moderne a alimentelor pentru domeniul Industria alimentară și Managementul dezvoltării durabile a zonei rurale și Managementul protecției mediului agricol pentru domeniul agricol. Numărul de studenți înscriși la aceste programe este destul de echilibrat, astfel că este greu să vă spun că un program este mai solicitat ca altul. Economia este cea care reglează piața locurilor de muncă și implicit atracția spre unul sau altul din programele noastre.

Câți studenți învață acum la facultate?

În acest an universitar avem înscriși 832 de studenți la programele de licență și master și 120 la forma de învățământ la distanță, asta înseamnă un total de 953 de studenți.

Ați spus că mulți revin la afacerile de familie după studii. Câți dintre absolvenți rămân să activeze în Sibiu?

Dintre studenții de la Montanologie rămân puțini în oraș, cei care se angajează la APIA, la direcția agricolă sau la alte organisme cu sediul în Sibiu, dar marea majoritate merg înapoi în zonele de unde provin pentru că preiau fermele familiei. Cei de la programele de industrie alimentară, merg în zonele unde familiile dețin afaceri proprii sau se angajează la laboratoarele de controlul calității produselor alimentare sau în firmele mari din Sibiu și din țară. Pe absolvenții de la Protecția mediului îi găsiți angajați la stațiile de epurare a apelor, la societățile care administrează deșeuri, în laboratoare de analize a aerului, solului și apelor, la firme ca auditori de mediu. Zona noastră de atracție a studenților este bazinul Vâlcea, Argeș, Alba, Mureș.

Adică putem spune că majoritatea celor care vin la FȘAIAPM nu fac parte din categoria românilor care vor să plece peste hotare, având propriile mici afaceri la ei în localitate?

Da, sunt foarte puțini care pleacă. Avem absolvenți care au plecat, dar au făcut-o sau ca să urmeze programe de master, sau Doctorat. Avem mulți care și-au susținut doctoratele în Italia sau Spania, dar și dintre ei s-au întors acasă.

În general, cât de mult corespunde pregătirea studenților cu cererea de pe piața muncii?

Pregătim studenți care au posibilitatea să se angajeze în domeniul pentru care s-au pregătit încă din primii ani de la absolvire. Noi avem o colaborare foarte strânsă cu agenții economici. Avem și acum în derulare un proiect Agropractik, studenții fac practică la agenții economici – sunt trei din zona Industrie alimentară și unul mare din zona agricolă. Avem întâlniri periodice cu agenții economici și ne consultăm cu privire la pregătirea absolvenților și despre ce cunoștințe își doresc să aprofundăm noi cu studenții și întotdeauna facem modificarea planurilor de învățământ de așa manieră încât să respectăm standardele ARACIS care ne sunt impuse, dar și ceea ce ne cer pentru pregătirea studenților noștri.

Rata de angajabilitate în domeniu este mare – de peste 85%.

decan camelia sava (2)

Care credeți că sunt cele mai mari nemulțumiri ale studenților de la FȘAIAPM?

Poate că și-ar dori mai multe vizite de lucru în afara Sibiului. Poate că ar trebui să le oferim mai multe ocazii să viziteze ferme, fabrici performante, dar și aici pe lângă problema pecuniară, pentru că nu ne permitem să ne deplasăm, mai sunt și niște norme care trebuie respectate – nu poți să intri în timpul procesului de producție în fabrică. Noi încercăm prin toate mijloacele să le oferim, în ceea ce privește procesul de învățământ, cât de mult se poate. Avem schimburi de studenți cu Erasmus, avem și studenți străini – chiar acum avem din Franța trei studente, din Rusia am avut alte 3 studente în primul semestru. Există această posibilitate de schimb de idei cu studenții din alte centre universitare din Europa și din țară, și atunci își pot da seama de nivelul la care se află ei în momentul respectiv.

Care sunt locurile cele mai importante unde studenții fac practică?

Prin proiectul Agropractik avem colaborări cu Boromir, cu Amilon, cu Expertarom și cu Moara Cibin, dar și cu Farma Plant. Noi, ca și facultate, deținem și Ferma Agricolă de la Rusciori. Este o fermă didactică unde avem 37 de hectare și unde avem posibilitatea să realizăm toate procesele tehnologice dintr-o fermă agricolă.

De asemenea, studenții de la Inginerie și management în alimentație publică și agroturism fac practică la restaurante, la pensiuni. Oferim studenților condiții de practică specifice programului pe care îl urmează.

Referitor la Ferma Didactică din Rusciori, știu că în acest an au fost cheltuiți aproape 90.000 de lei pentru investiții acolo. Puteți să ne spuneți pe scurt despre ce este vorba și de ce investiții mai este nevoie?

Avem nevoi multe încă pentru că agricultura progresează și toată sistema de mașini este din ce în ce mai performantă și asta ne face să ne dorim și noi mai mult pentru studenții noștri. Am înființat o livadă nouă pe sistem intensiv, cu irigare, acoperită, adică la standarde europene. Am făcut investiții în utilaje agricole, avem un tractor nou, cumpărat, avem semănătoare, practic avem toată sistema de mașini agricole necesare lucrărilor din fermă.

Sigur că mai sunt necesare și alte investiții. Pe viitor dorim să extindem suprafața solarului pe care îl deținem. Am depus și un proiect pe Programul Operațional Regional care va însemna reabilitarea Fermei Didactice – acolo vor fi construite amfiteatre, laboratoare moderne; este un proiect de aproximativ 3 milioane de euro la care așteptăm acum finanțarea.

Ce faceți cu produsele pe care le obțineți acolo?

Veți găsi în fermă culturi de grâu, de porumb, de fasole, de floarea soarelui, practic tot ceea ce înseamnă partea de fitotehnie sub formă de parcele experimentale. Fiind parcele experimentale, nu este o producție atât de mare încât să o comercializăm. Spre exemplu, merele pe care le-am obținut anul trecut în livadă le-am transformat în suc, pentru că nu am făcut niciun fel de tratamente chimice nu s-ar fi păstrat bine peste iarnă nefiind tratate, și atunci le-am transformat în sucuri. Pe care le-am dat la cantină pentru consumul studenților și personalului din universitate.

decan camelia sava (4)

Ca să revenim la industria alimentară, ce părere aveți despre organizarea programului Sibiu-Regiune Gastronomică? Cum vi se pare că se promovează acest domeniu în Sibiu?

Cred că știți că acest program a fost inițiat de universitatea noastră. Domnul profesor Oprean cu domnul profesor Rotariu (Constantin Oprean, fost rector al ULBS, și Ilie Rotariu de la Facultatea de Științe Economice – n.n. ) au fost primii care au pus bazele acestuia. Facultatea noastră este direct implicată în toate activitățile. Pentru anul 2019 avem un calendar aproape lunar de activități pe care le facem cu studenții sub egida acestui proiect. În luna martie am oferit mărțișoare gastronomice – a fost turtă dulce sub formă de flori, oferite doamnelor și domnișoarelor din Sibiu. Chiar astăzi (miercuri, 17 aprilie – n.n.) avem lansarea unui alt proiect „Pasca la români”, pentru că ne pregătim de sfintele sărbători pascale și studenții au pregătit pască din trei regiuni – Ardeal, Moldova și Oltenia. Avem o acțiune dedicată informării tinerilor și în special a elevilor din ciclurile primare și gimnaziale în ceea ce privește hrana sănătoasă – îi vom învăța cum trebuie să facă un sandviș sănătos, să renunțe la fast-fooduri. În octombrie avem o sărbătoare a dovleacului; avem Toamna la români unde vom face must din mere și struguri, vom pregăti pastramă etc. Pentru fiecare anotimp avem acțiuni de popularizare a gastronomiei, a ceea ce înseamnă hrană sănătoasă, dar oferim și produse culinare spre degustare, realizate de studenții noștri după rețete tradiționale, folosind materie primă locală.

Am înțeles acțiunile facultății, dar cum priviți de aici, cei care vă ocupați de acest domeniu, modul în care este prezentată industria asta în cadrul programului la nivel oficial?

Gastronomia este în general o artă, pentru că incumbă în ea și socialul, și economicul, și culturalul. Este benefic pentru societatea și orașul nostru faptul că suntem Regiune Gastronomică. Este o popularizare mai atractivă pentru Sibiu, pentru că omul vine și mănâncă ceva tradițional. Se reinterpretează o serie de rețete care probabil ar fi fost uitate, pentru că nu mai poți să mergi, în special în gastronomie, pe tradiția „așa cum era”: nu mai poți să-i pui omului în față o bucată de slănină și ceapă, trebuie să reinterpretezi totul, iar tinerii sunt foarte motivați și dornici să o facă.

Ce ați schimba dvs. în derularea acestui program?

Ar fi ușor de spus că ar trebui să fie mult mai multe evenimente, dar în gastronomie și în industria alimentară sunt foarte multe reguli care trebuiesc respectate, nu este foarte ușor să faci evenimente gastronomice de mare anvergură. Sunt foarte multe activități pe agenda Sibiu-RGE 2019, care cu siguranță atrag mulți turiști și în memoria cărora orașul nostru va rămâne pentru mult timp.

Cum se schimbă metodele de predare, programul de studiu având în vedere schimbările climatice sau apariția tehnologiilor inteligente care se implementează în agricultură și alte domenii?

Noi avem în curriculă discipline care îi familiarizează pe studenți cu noile tehnologii: discipline care țin de agricultura de precizie, managementul protecției mediului, discipline care oferă posibilitatea studenților să se formeze ca specialiști în domeniul industriei alimentare de vârf. Studenții au posibilitatea să își facă practică în firme de mare prestigiu local și național și acolo pot să se familiarizeze cu tehnologii dintre cele mai moderne.

Ne-am propus să achiziționăm o dronă ca studenții să facă investigațiile în fermă într-un mod cât mai modern, de asemenea dorim să amenajăm un laborator de gastronomie să oferim posibilitatea studenților să realizeze produse inovative. Prin implicarea studenților în proiecte de cercetare aceștia au posibilitatea să utilizeze tehnologiile moderne din agricultură și din industria alimentară.

Când preconizați să cumpărați drona?

Avem un proiect prin care dorim să o achiziționăm și o vom face imediat ce vom obține finanțarea. Dispunem de sisteme informatice prin care putem să achiziționăm date să fie prelucrate și studenții să vadă în timp real ce se întâmplă în câmpurile experimentale, să lucreze într-un mod mult mai atractiv și mai modern pentru generația lor.

Fiindcă vorbim despre dotarea facultății, cât de mulțumit sunteți de acest aspect și ce îi mai lipsește instituției?

Nu întotdeauna suntem mulțumiți de ce avem – și asta determină progresul, pentru că ne dorim mai mult. De aceea, depunem proiecte, încercăm să atragem fonduri prin toate mijloacele pentru a reutila cu aparatură modernă laboratoarele didactice și de cercetare. Dacă vorbim de agricultură și industria alimentară, au apărut atât de multe tehnici, încât ai nevoie tot timpul de ceva nou. Sigur că foarte multe ne-am dori. Am vrea să lucrăm cât mai mult cu studenții, să punem în practică tot ce este nou în domeniile facultății noastre.

Am înțeles că vă doriți dezvoltarea unei Bănci de Gene pentru soiuri locale din județul Sibiu. La ce etapă se află acest proiect?

Proiectul a fost depus prin Fundația Hassno Plattner în luna martie. Dorim să facem această Bază genetică pentru că o sursă de germoplasm așa cum are România se găsește destul de puțin în Europa la ora actuală. Noi deținem varietăți și populații locale care sunt foarte bine aclimatizate, foarte rezistente condițiilor de la noi și este păcat să se piardă această valoare. La ora actuală aceste populații locale valorează zeci de milioane de euro, numai că din păcate noi, ca și țară, nu știm să le valorificăm foarte bine.

Noi am identificat cu studenții colecții de populații locale de fasole, de ceapă, de porumb și am dori acum să conservăm această germoplasmă în mod științific. Le-am identificat, știm exact locurile și persoanele care dețin aceste populații. Avem sămânță, putem să punem și noi la Rusciori în câmpurile experimentale aceste populații, doar că acum ne-ar trebui dotarea pentru ceea ce înseamnă o bancă de gene.

decan camelia sava (3)

Care este valoarea acestui proiect?

Depinde de mărimea la care te raportezi și de materialul genetic pe care îl ai, pentru că acesta trebuie să fie pus în condiții de păstrare, trebuie să-i păstrezi germinația în timp etc. Sunt niște costuri. Noi vom face ceva la nivel didactic, mai mic, așa încât studenții să se obișnuiască, să participe la acest tip de activități. Costurile pot să fie foarte mari, pentru că sunt camere speciale, aclimatizate, recipiente de păstrare a semințelor. Ar fi foarte bine dacă am putea să facem un laborator de biotehnologii de culturii in-vitro, pentru că este o tehnică de păstrare mult mai eficientă ca spațiu și ca durată de păstrare în timp. Dar depinde mult de spațiile pe care le vom avea și de finanțarea care ni se va aproba.

Dar unde ar trebui să se afle Banca de Gene?

Într-o primă fază va fi în spațiile facultății, pentru că va fi doar cu scop didactic. Dacă după aceea se va considera că este un proiect viabil – ceea ce din punctul nostru de vedere chiar poate fi. Această activitate ar putea să aducă foarte mulți bani la nivel local, cu condiția să se găsească spații și finanțare pentru a-l multiplica la o scară mai mare.

O astfel de Bancă de Gene în România există numai la Suceava.

Ce buget gestionează facultatea?

Anul trecut am gestionat aproximativ 5,8 milioane lei.

Câți bani aveți la dispoziție pentru cercetare și dacă sunt suficienți?

În general, banii pentru cercetare vin din proiectele pe care le depunem. În cercetare niciodată banii nu sunt suficienți.

Există suficienți profesori, lectori la facultate?

Suntem 46 de cadre didactice: 9 profesori, 11 conferențiari, 25 de șefi de lucrări și un asistent. Suntem conform standardelor ARACIS.

Sunteți mulțumită cum este administrată ULBS și dacă ați schimba ceva în acest proces?

În momentul în care am preluat funcția de decan, sigur că m-am pliat pe ceea ce înseamnă programul de management al Universității. Avem o colaborare foarte bună cu conducerea Universității, am primit susținere în ceea ce privește dezvoltarea fermei și a laboratoarelor de industrie alimentară prin proiectul Hasso Platner. Sigur că ne-am dori foarte mulți bani, dar alocația pe student bugetat este insuficientă la nivel național, numărul studenților cu taxă este mic și din păcate acesta este în scădere.

Anul viitor sunt alegeri pentru rectorul ULBS: v-ați dori să candidați sau să susțineți pe cineva anume?

Exclus să candidez. Încă e prematur să vorbim acum de viitori candidați la această funcție. Mai avem în facultate încă multe proiecte de derulat în cadrul programului Sibiu-Regiune Gastronomică și nu ne gândim la alegeri.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, ce i-ați spune?

Să fie mai multă consecvență în ceea ce înseamnă legislația în domeniu și să se aloce acel 6% din PIB pentru Educație.

Vă mulțumim pentru interviu!

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

3 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sibianul realist

    Iar reclama! Multe dintre specializarile de la ULBS produc someri cu diploma. Vezi specialitatile Ecologie si protectia mediului, Montanologie, Sociologie, Relatii internationale…

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Iooo

    “de aceea și rata de abandon este poate cea mai mică în cadrul universității” Sa fim Seriosi! Am terminat Montanologia, in primul an toate locurile au fost ocupate, in al doilea an am ramas mai putini de jumatate. Si nu s-au injumatatit din cauza ca ar fi fost greu, pur si simplu studentii au preferat sa se mute la alte facultati in anul urmator. Asta s-a intamplat si in anii precedenti. Au fost multe neajunsuri la sectia de Montanologie si nu cred ca s-au rezolvat inca. Daca incep sa scriu despre ele, scriu cat pentru o lucrare de licenta.
    Totusi, cred ca celelalte sectii sunt mult mai bune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact