La câteva sute de metri de chiar inima orașului, Cibinul a creat zone în care cresc, alături de țestoase, chiar și plante carnivore, diversitatea florei fiind asemănătoare celei din Delta Dunării. Relativ puțin cunoscute și vizitate de sibieni, astfel de zone au devenit, între timp, imense gropi de gunoi.
În spatele bazei sportive a Pompierilor, de pe strada Maramureșului, de cum treci calea ferată și, mai apoi, zecile de grădini amenajate de sibieni, ajungi într-o zonă a luncii Cibinului extrem de bogată atât din punctul de vedere al faunei, cât și al florei. În urmă cu multe zeci de ani, aici a funcționat o balastieră, în urma căreia au mai rămas mai multe bălți, dar și un microrelief năpădit acum de vegetație. Într-un colț al acestei zone a fost amenajat un circuit de raliu, dar atenția o atrage zona bălților. ”Aici crește o vegetație asemănătoare celei din Delta Dunării, cu numeroase plante acvatice și palustre. Într-una din aceste bălți poate fi găsită una din cele șase specii de plante carnivore care cresc în țara noastră - utricularia vulgaris. Este o plantă care se hrănește cu crustacee, cu viermi, care face o floare galbenă foarte frumoasă”, descrie geobotanistul Constantin Drăgulescu, profesor universitar în cadrul Universității “Lucian Blaga“ din Sibiu.
”Delta noastră” din Sibiu acoperă o suprafață de aproximativ 13 ha, cu tot cu circuitul auto amenajat aici. Foto: Google Earth
Zona cunoscută și sub numele de Șesul măcelarilor adăpostea și alte plante extrem de rare în țara noastră, precum lalelele sălbatice pestrițe. ”În 1968 aceste plante au dispărut din această zonă. În 1987, însă, am mai găsit opt astfel de cuiburi de lalele pestrițe aici, în Șesul măcelarilor. A doua zi după ce le-am găsit am revenit, cu gândul de a găsi o modalitate de a le proteja. Cineva, însă, tocmai le-a săpat și smuls, probabil pentru a și le planta acasă”, amintește profesorul universitar, care vizitează acum regulat zona în speranța că lalelele pestrițe își vor face din nou apariția.
”Delta noastră din Sibiu” s-a format pe locul unei vechi balastiere
Deși sunt la câteva sute de metri de aglomerata stradă a Maramureșului, prin faptul că sunt sub nivelul acesteia, zona bălților din capătul Șesului măcelarilor este extrem de liniștită. Și puțin vizitată. ”În bălțile de aici am prins și cărășei, roșioare, clenuți, bibani, unii povestesc și de știucă. Eu însumi am adus câteva mârlițe (pui de știucă – n.r.) aici. Am văzut și broaște țestoase, de rațe cu boboci, diferiți șerpi de apă nici nu mai zic. Este o zonă care are un imens potențial, s-ar putea amenaja aici o zonă de recreere deosebită, în care să le arătăm copiilor și nepoților noștri frumusețea naturii, la doi pași de noi”, spune un sibian care locuiește în apropiere și care vizitează des zona, declarându-se ”un iubitor de natură”.”Zona este frumoasă și diversificată. Din păcate s-au făcut niște drenaje, care au scăzut nivelul apei freatice și au dispărut asociațiile vegetale caracteristice, precum și plantele rare și deosebite. O parte din zonă a fost dată pentru sibieni ca să își amenajeze grădini. Nu prea arată bine, căci fiecare și-a făcut câte o căbănuță, un gard improvizat și nu știu dacă e bine să rămână. Oamenii, am vorbit cu ei, sunt însă încântați că au aproape de casă o grădină și pot lucra în aer curat”, prof. univ. Constantin Drăgulescu
Pescarii sunt, îndeosebi, cei care mai vizitează zona din spatele bazei sportive a pompierilor
Munți de gunoaie. Fără exagerare
Deși zona este arareori vizitată de sibieni, urmele celor care trec pe aici sunt cât se poate de vizibile: pungi cu gunoaie rămase ”de la ieșirea de la grătar”, pet-uri aruncate ici și colo. Însă dezastrul greu de acceptat pentru un oraș cu pretenții europene se află la câteva zeci de metri de aceste bălți, pe marginea Cibinului. Aflate în interiorul municipiului Sibiu (în capătul străzilor Grâului, Orzului și Secerătoarelor) aceste maluri sunt inundate pe o lungime de câteva sute de metri de munți de gunoaie. De la resturi din construcții, pungi aduse de viituri și care acum atârnă în copaci, la resturi textile, pneuri auto, diferite componente auto, bureți de mari dimensiuni sau furtunuri, toate inundă la propriu malurile Cibinului. Orice încercare de a vizita respectivele maluri inundate de gunoaie implică și un risc ridicat, deoarece pe malurile respective cresc mai multe haite de câini. Fiecare astfel de haită de câini are între cinci și 20 de indivizi.La câțiva pași, munți de gunoaie năpădesc malurile Cibinului
”Orice zonă verde, mai mult sau mai puțin amenajată, duce la creșterea calității vieții oamenilor. Despre asta e vorba: dacă vrem să stăm în niște blocuri de beton să ne uităm la televizor la păduri, putem și asta. Dar dacă vrem să ne crească într-adevăr calitatea vieții noastre și a familiilor noastre, te mai gândești și la astfel de zone verzi. De bine, de rău, la noi nu se mai discută despre ce punem pe masă, căci majoritatea are frigiderul plin și căldură acasă. Acum noi ar trebui să lucrăm la ceea ce Vestul a lucrat demult: la creșterea calității vieții. Dacă nu, ne mulțumim că avem de mâncare și ne întrebăm de ce nu suntem fericiți”, Doru Bănăduc, cercetător în domeniul ecologiei acvatice, Facultatea de Științe ale Mediului din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din SibiuDin punct de vedere piscicol, Cibinul - de la Cristian și până la vărsarea în Olt - este administrat de Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, din Oradea (județul Bihor). Care, deocamdată, nu au eliberat niciun permis de pescuit sportiv pentru această porțiune, pentru acest an reprezentanții asociației plănuind demararea unor activități de cercetare științifică. ”Cibinul mi se pare un râu cu un potențial foarte fain, care este în revenire, deoarece industrializarea comunistă a afectat foarte multe cursuri naturale de apă la nivel național. Urmează să studiem și noi Cibinul, din acest an, oricum el este deja bine studiat științific de familia Bănăduc, spre exemplu. Dacă o să apară oportun să suplimentăm râul cu anumite specii de pești, specii pe care să le putem găsi pe piață, de ce nu, o vom face”, arată Andrei Togor, din partea Aqua Crisius. Cât privește imensele depozite de deșeuri de pe malurile râului, Andrei Togor dă exemplul Crișului Repede. ”În Oradea, tot așa, oraș turistic, centrul orașului este traversat de râul Crișul repede. Și chiar în zona centrală era strigător la cer câtă mizerie era. În urmă cu trei ani, am inițiat o acțiune de ecologizare, la care au participat peste 130 de voluntari, fiind strânși între 600 și 1.000 de saci de gunoi. Iar după ce și firma de salubrizare a domeniului public a fost mobilizată de către administrația orașului și către malurile Crișului, curățenia a fost menținută”, amintește Andrei Togor.
Malurile înecate de gunoaie se întind pe toată lungimea ”deltei noastre din Sibiu”
Exemple cu rezultate pozitive sunt și la Sibiu, mai arată bihoreanul. ”În urmă cu două săptămâni am participat la o acțiune de igienizare la Mârșa, ca un prim pas al parteneriatului nostru cu AJVPS Sibiu, unde s-a făcut curat și a început o campanie de conștientizare. Acolo, lucrurile au ajuns la un nivel mult peste ceea ce se regăsește în România. Acum, depozite de gunoaie de acest gen sunt sute, mii la nivel național, iar rolul de a le preveni și combate este cel al Gărzii Naționale de Mediu. Prin sesizări repetate, dacă există o mobilizare în acest sens și urmărit de cum se intervine, lucrurile se pot rezolva”, mai spune Andrei Togor.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Delta Dunării , Lucian Blaga , Google Earth , Cântecele Munţilor , Asesoft Ploiești , Munții Făgărași , Doru Bănăduc , Gărzii Naționale , Moara Cibin , Pentru Sibiu , fauna , Din Oradea , Andrei Togor , Aqua Crisius , Constantin Drăgulescu , gunoaie , Asociația Pescarilor Sportivi , Crișului Repede , Teatru Baltic House , plante carnivore , Malurile Raului Avrig
Vizualizari: 9670
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
Matei
Acum 4 ore
Emil
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
John
Acum 4 ore
Adina