Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
19°C

Foto și video. Cum moare un râu de munte. Exemplul Râului Mare

Foto și video. Cum moare un râu de munte. Exemplul Râului Mare

Râul Mare - una din cele două ape de munte din care se formează Cibinul - este unul din primele râuri de munte ale județului Sibiu pe al cărui curs a fost construită o microhidrocentrală. La patru ani de la punerea în funcțiune, peste jumătate din indivizii speciei peşte de interes conservativ european zglăvocul (specie indicatoare pentru starea ecologică a râului) au dispărut. În paralel, cei care administrează microhidrocentrala restricţionează ilegal debitul minim care ar asigura o stare cât de cât bună a râului, pentru a direcționa mai multă apă în țeava de mari dimensiuni prin care râul curge pe o distanță de aproape cinci kilometri, înainte de a ajunge în centrala de producere a energiei electrice.

Priza de captare a microhidrocentralei construită pe Râul Mare a fost amenajată chiar după confluența acestuia cu Crăciuneasa, o apă de munte care pornește din zona Păltinișului. Aflată pe teritoriul comunei Cristian, priza de apă constă – în termeni mai puțini tehnici – într-un mic baraj, străpuns de un canal dimensionat în așa fel încât apa care curge liber prin acesta să asigure supraviețuirea râului cu toată flora și fauna pe care le întreține. Excesul de apă care curge prin această secțiune creată pentru a asigura așa-numitul ”debit de servitute” este direcționat mai apoi în tubul de mari dimensiuni care șerpuiește pe marginea Râului Mare (intrând pe teritoriul comunei Gura Râului). După aproximativ cinci kilometri, apa din tub este folosită pentru a învârti rotorul care produce energie electrică, iar mai apoi returnată albiei Râului Mare.

Micul baraj de pe Râul Mare, cu secțiunea debitului de servitute și zona de captare pentru microhidrocentrală Micul baraj de pe Râul Mare, cu secțiunea debitului de servitute și zona de captare pentru microhidrocentrală

Zilele trecute, când reporterul Turnul Sfatului a vizitat zona de captare a apei pentru microhidrocentrală, secțiunea dedicată debitului de servitute (și, totodată, creată pentru a putea asigura libera circulație a peștilor în vederea păstrării echilibrului ecologic al râului) era obturată cu mai multe scânduri groase, astfel încât nivelul apei din baraj să fie mai crescut și să poată fi direcționat în tubulatura microhidrocentralei. ”Dimensiunea secțiunii de 1,20 x 0,80 m prin care curge debitul de servitute a fost aleasă în urma calculelor hidraulice și permite tranzitarea cel puțin a debitului respectiv (0.45mc/s)”, se arată în studiul de mediu (studiul de evaluare adecvată) care a stat la baza amenajării microhidrocentralei. Din cei 0,8 metri adâncime ai secțiunii respective, scândurile care obturau curgerea apei de munte ocupau mai bine de trei sferturi.

Ce se întâmplă cu viața din râu

Cercetător în domeniul ecologiei apelor, conferenţiar universitar doctor Doru Bănăduc monitorizează în general în Munţii Carpaţi dar nu numai, tocmai o parte din efectele pe care le produc microhidrocentralele inclusiv cea amenajată pe Râul Mare. Microhidrocentrala a intrat în primele teste în vara lui 2014 (teste care au avariat, parțial, tubulatura instalației), iar de atunci efectele resimțite de viața râului au putut fi parțial cuantificate. ”Aria de distribuţie a populaţiei de zglăvoc (Cottus gobio),  a scăzut cu 60%. Totodată, s-au diminuat şi populaţiile unor specii de nevertebrate indicatoare a stării ecologice râului”, a constatat Doru Bănăduc. Zglăvoaca este un pește (protejat la nivel european) care, în cazul Râului Mare, este un indicator al sănătății acestuia. ”Acești indicatori relevă starea ecologică a ecosistemului, capacitatea lui de a mai livra produse şi servicii naturale gratuite și de calitate. Căci ecosistemele ne oferă servicii și produse naturale care nu pot fi create artificial de calitatea şi cantitatea necesară ciclurilor naturale şi implicit societăţii umane, cum ar fi de exemplu apa. Tocmai de aceea, în ultimele decenii, în SUA, de exemplu, au început să se facă o serie de analize comparative pentru a se identifica şi cuantifica care este profitul economic al unei investiții și care sunt pierderile ecologice. În cazul de față, comparația ar fi între cât se obține din producția de curent pe termen scurt şi mediu și care sunt pierderile ecologice pe termen mediu şi lung, datorate microhidrocentralei, mai ales în condiţiile din ce în ce mai accentuatelor efecte negative ale modificărilor climatice care încep să afecteze şi zone considerate până deunăzi relativ sigure din centrul şi nordul Europei”, mai spune Doru Bănăduc.

După priza de apă, râul curge, parțial, prin tubulatura instalației și restul prin albia naturală După priza de apă, râul curge, parțial, prin tubulatura instalației și restul prin albia naturală

Referitor la obturările debitului de servitute în zona de captare a microhidrocentralei, amenajate pentru a se produce mai mult curent electric, Doru Bănăduc arată că astfel de acțiuni au și alte efecte. ”Obturările duc la fragmentarea geografică a populației de pești și la scăderea biodiversității, iar populația de pești poate dispărea în timp de la sine, datorită problemelor de consangvinizare apărute. Plus că în zona de după obturare nu mai există un volum suficient de apă pentru păstrarea unei biocenoze (asociație de plante și animale care se află într-un echilibru dinamic dependent de mediu – conform Dex)” optime, mai susţine doctorul în ecologia apelor dulci.

Microhidrocentralele din România au apărut ca urmare a licitațiilor organizate de către Apele Române pentru exploatarea capacităților hidrotehnice ale diferitelor cursuri de apă. Iar ”afacerea” care îi determina pe investitori să liciteze exploatarea potențialului hidroenergetic era cea a certificatelor verzi: în funcție de cantitatea de energie produsă din resurse ”verzi” (apă, vânt, soare) producătorii primesc un număr de certificate verzi, pe care le vând mai apoi prin bursele dedicate. Aceste certificate verzi sunt obligatoriu a fi achiziționate de către proprietarii de afaceri care poluează, proporțional cu emisiile poluante generate. Odată cu creșterea producție de energie verde în România, însă, cantitatea de certificate verzi de pe piață a depășit cererea.

Versiunea investitorilor: ”mai fă business în România”

Microhidrocentrala de pe Râul Mare este o investiție a CDI Clean Energy SRL, cu sediul social în Miercurea Sibiului. Conform datelor Oficiului Registrului Comerțului, societatea este deținută în proporție de peste 99,99% de cetățeanul belgian Decoopman Carl Camiel Achiel, iar restul este deținut de Florin Groza. ”Noi suntem proprietarii, dar ne ocupăm doar de partea economică, de cea cu hârtiile: partea de finanțare, de administrare, de contracte bilaterale, de urmărire a licitațiilor pentru certificate verzi, aceasta este partea economică a activității. În sistemul de producere a energiei, însă, este nevoie de operatori specializați, energeticieni și așa mai departe. Iar aceste activități sunt externalizate, nu noi ne ocupăm de acestea”, explică Florin Groza.

Scândurile care blochează secțiunea debitului de servitute au rolul de a dirija mai multă apă către microhidrocentrală Scândurile care blochează secțiunea debitului de servitute au rolul de a dirija mai multă apă către microhidrocentrală

Cei care se ocupă, potrivit lui, de funcționarea microhidrocentralei sunt cei de la Electrical Standard SRL, o societate cu sediul în Șura Mică. Gabriel Olăreanu administrează această societate și, pe scurt, recunoaște că obturarea secțiunii amenajată pentru debitul de servitute al Râului Mare este o acțiune în afara regulilor. Dar că, în același timp, sunt nevoiți să apeleze la astfel de metode deoarece situația, din punctul de vedere al profitabilității afacerii, nu este deloc una fericită. ”Cum să vă spun: centrala aceasta doar din producția de energie mai trăiește. Piața certificatelor verzi a scăzut, au devenit niște serii pe care le emite Transelectrica și cu care poți să faci focul. Certificatele verzi nu se mai cumpără, este o extra-inflație. Spre exemplu, la ultima licitație pe bursă pentru certificate verzi, au fost puse în vânzare zece milioane de certificate verzi și s-au cumpărat un milion. În condițiile în care acum am ieșit din iarnă, toate microhidrocentralele se pun în funcțiune, energia solară începe iarăși, vor fi și mai multe certificate verzi pe piață”, spune Gabriel Olăreanu. El mai invocă și faptul că peste această situație, din acest an, au intrat în vigoare și prevederile OUG 114/2018 (cunoscută sub numele de ”ordonanța lăcomiei”), care impun o nouă taxă de 2% din cifra de afaceri titularilor de licență în producerea de energie. În cazul celor de la CDI Clean Energy, asta înseamnă o taxă de 120.000 de lei aferentă rezultatelor din 2018. ”Se plătește și la Apele Române apa folosită pentru producerea energiei, câte 1,1 lei pentru fiecare mie de metri cubi, pe lângă chiria pentru captarea apei. Iar pentru Primăria Cristian se mai plătește o taxă de 7% din energia produsă. Mai trebuie plătite și rate la bancă pentru o investiție de 4,5 milioane de euro. Deci, mai fă business în România”, rezumă Olăreanu.

Potrivit datelor contabile publicate de Ministerul Finanțelor, cifra de afaceri a CDI Clean Energy a pornit de la 650.000 de lei în 2014 și a urcat la 3,7, respectiv patru milioane de lei, în anii 2015 și 2016. În 2017, cifra de afaceri a fost de 1,28 milioane de lei (iar dacă taxa de 2% prevăzută de OUG 114 are o valoare de 120.000 de lei, rezultă că cifra de afaceri pe anul trecut a crescut la șase milioane de lei). În ceea ce privește profitul, CDI Clean Energy a avut o pierdere de 1,9 milioane de lei în 2014 și de un milion de lei în 2015. În 2016, societatea a înregistrat un profit de 3,4 milioane de lei, pentru ca în 2017 să intre din nou pe pierdere – 3,1 milioane de lei. În acte, societatea are un singur angajat.

”Scăderea debitului apei între captare și microhidrocentrală va avea un impact negativ asupra vidrei, datorită reducerii cantității de hrană. Considerând că teritoriul unui individ este mult mai mare (în mod curent până la 15 km,) decât lungimea de râu (5 km) ce va fi afectată de către microhidrocentrală, putem spune că va exista un impact ușor negativ asupra speciei. Este posibil ca animalele vor frecventa mai puțin această secțiune de râu atunci când debitele vor fi minime. Totodată existența captării, unde apa va fi mai adâncă , va constitui un ușor impact pozitiv, datorită faptului că va crea un habitat favorabil vidrei”, Studiul de evaluarea adecvată întocmit înaintea amenajării microhidrocentralei pe Râul Mare

”Asta e soluția pe care am găsit-o”

În ziua discuției cu reprezentantul Electrical Standard SRL (ulterioară zilei în care a avut loc discuția cu cei de la CDI Clean Energy), cel puțin una din scândurile folosite la obturarea debitului de servitute fost îndepărtată între timp. ”Peste iarnă, din decembrie și până prin martie, când debitul de apă este mic, oprim centrala, prin urmare toată apa râului este direcționată către scara de pești. Când apar debitele mai mari, primăvara, noi pornim centrala. Acum a fost pornită la sfârșitul lunii februarie. Ce se întâmplă când cresc debitele de apă? Pe scara de pești începe să curgă nu doar 0,45 mc/s (cât este minimul solicitat pentru debitul de servitute – n.r.), ci mai mult – 0,5 sau 0,6 mc/s, de exemplu. Și noi ce facem în acel moment? Funcționăm cu câtă apă intră în priza noastră de captare, dar pe scara de pești merg 0,6 mc/s, deci mai mult decât minimul debitului de servitute. Și atunci, am găsit soluția să micșorăm jos secțiunea aferentă debitului de servitute”, detaliază Olăreanu.

Apele preluate de la confluența cu Crăciuneasa sunt redate înapoi Râului Mare după aproape cinci km Apele preluate de la confluența cu Crăciuneasa sunt redate înapoi Râului Mare după aproape cinci km

raul mare dupa microhidrocentrala

Referitor la măsurarea debitului din scara de pești, reprezentantul Electrical Standard SRL spune că din cauza curenților turbionari nu poate fi măsurată cantitatea de apă care curge prin secțiune, astfel încât să fie monitorizat în mod clar volumul de apă aferent debitului de servitute. Prin urmare, pentru a estima cantitatea de apă care mai rămâne în râu, cei de la Electrical Standard folosesc un calcul matematic, în care introduc drept date cantitatea de apă măsurată de ei prin debitmetrul microhidrocentralei și cantitatea de apă din Râul Mare, măsurată în aval de microhidrocentrală de către o stația de monitorizare a Apelor Române. La momentul discuției cu cei de la Electrical Serv, potrivit acestora, debitul total al Râului Mare era de 0,9 mc/s. Iar debitmetrul microhidrocentralei – monitorizat on-line, la fel ca întreg sistemul – indica o cantitate de apă folosită în acel moment de 0,38 mc. ”Deci, dacă scădem din cel 0,9 mc comunicați nouă de Apele Române, rezultă că în râu au mai rămas 0,52 mc/s, deci mai mult decât minimul cerut pentru debitul de servitute. În momentul în care nu este apă suficientă în râu, noi scoatem scândura din secțiune. Dar, dacă îi întrebați pe cei de la Garda de Mediu, probabil vă vor spune că nu este în regulă. Eu vă spun că pește este în râu, căci se vede în barajul de mai sus de captare”, mai completează Gabriel Olăreanu.

 

Pentru a funcționa la capacitate maximă, microhidrocentrala de pe Râul Mare are nevoie de un debit de apă de 1,9 mc/s .

”Ziceți-mi ce să fac? Ce să le zic eu oamenilor acestora care au investit atâția bani într-o afacere care, potrivit studiilor de fezabilitate avea un timp de amortizare bun. Dar, acum piața certificatelor verzi a căzut, energia electrică produsă fiind singurul sursă de venit. Oamenii au rate la bănci și atunci aceasta este soluția pe care am găsit-o eu. Exclus ca Râul Mare să fi fost în situația de a nu avea apă”, Gabriel Olăreanu, administrator Electrical Standard SRL

”Alandala”

Turnul Sfatului a mai solicitat și opinia unui reprezentant al organizațiilor de mediu, specialist în domeniu. ”Sigur, din perspectiva investitorilor, ceva dreptate au, căci împotriva lor au venit tot felul de aberații, care te bagă în faliment. Dar, pe de altă parte, dacă debitul de servitute ar fi respectat, lucrurile ar rămâne în matca lor”, explică specialistul, care în acest caz nu a dorit să îi fie publicat numele.

La modul general, el arată că în România ”lucrurile se întâmplă alandala în domeniu”. ”Ideea microhidrocentralelor este una foarte generoasă, se practică în țările din Vest, dar cu măsură. Pe ape cu un anumit debit, pe o anumită cantitate de energie produsă și așa mai departe. La noi, Apele Române, când scoteau la licitație o apă, ar fi trebuit să ia o astfel de decizie împreună cu autoritățile de Mediu. Ceea ce nu s-a întâmplat”.

“Din păcate situaţia prezentată foarte succint mai sus nu este una de loc singulară în Carpaţii Româneşti. O simplă căutare ceva mai atentă pe internet duce la identificarea nu doar a unor articole de tip pro sau contra legate de numeroase cazuri de astfel de probleme create de microhidrocentrale, ci la identificarea a nu puţine studii ştiinţifice echilibrate care nu doar că identifică problemele şi cauzele acestora dar oferă soluţii tehnice viabile, iar nu doar păreri de care din păcate este plină societatea românească în mai orice domeniu“, conferențiar Doru Bănăduc

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

18 comentarii

pare

Acum 4 ani

afacere de kkt. toti socoteau profitul cu certificatele verzi si cand colo teapa.
Raspunde

Leonard

Acum 4 ani

Faci business dar să nu distrugi ecosistemul. Deșteptule...! Să se ia măsuri împotriva acestei firme! Să-si ia scândurile de acolo și să plece! Voi, reporterii , angajații Turnului Sfatului scrieți despre problemele cu care se confruntă acest județ și nu numai. Câte din aceste probleme sunt rezolvate de Primărie sau CJ Sibiu ? Niciuna ! Golănia și nepăsarea unora plus "expatii" care au ajuns în acest oraș fac ca lucrurile să se complice foarte mult.
Raspunde

Alex

Acum 4 ani

Rusine! Rusine!rusine!distrugeti natura!
Raspunde

Radu

Acum 4 ani

Care rusine? Astea sunt aberatiile rezultate de cind a fost Elena Udrea la Ministerul Dezvoltarii Regionale.
Raspunde

Liviu

Acum 4 ani

Aceste firme trebuie dizolvate, directorii de la apele romane, indivizii care au investit in asemenea mizerii, primarii si agentii de mediu care au inchis ochii la acest genocid pe tot teritoriul tarii, ar trebuii sa putrezeasca in puscarii, iar raurile eliberate de acest gen de infrastructura.
Raspunde

Crina

Acum 4 ani

Creati o petitie online in acest sens ! Cand se strang destule semnaturi incat sa conteze, transmiteti petitia persoanelor care POT lua decizii. Retelele de socializare pot servii in acest scop !
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Nicu

Acum 4 ani

Deci dupa cum am inteles debitul minim pe rau e asigurat, A-ti verificat si poluarea si alti factori ?
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Nicu

Acum 4 ani

Daca am inteles bine debitul minim pe rau e asigurat. A-ti verificat si alti factori de exemplu poluarea si exploatatiile forestiere?
Raspunde

Babu

Acum 4 ani

Au acaparat strainii tara asta. Si noi stam si ne uitam sau protestam pe retele de socializare. Sa faca ala la el in tara asa ceva .....
Raspunde

un sas

Acum 4 ani

Are dreptate Radu au fost facute si aprobate de Regimul Basescu de Udrea ...Sa vedeti ce Dezastru e pe partea sudica a Carpatilor asa e Rumanasul se gandeste si judeca DUPA ce totul este prea tarziu pentru Natura...mult succes...
Raspunde

Alzara 1918

Acum 4 ani

Unde sunt “ Ecologiștii “ # , ?
Raspunde

S

Acum 4 ani

Criminalii dracului. Mediul înconjurător trebuie sa fie sfânt în România. Ar trebui interzise mizeriile astea de microhidrocentrale. Nu se producea deja destul curent în tara asta?! Unii dintre noi sunt niște paraziți care vor sa distrugă tot ce e natural. Mie mi-ar fi rușine sa încep asa o afacere. La fel și cu tăiatul pădurilor. M-aș considera o persoana abjecta, care nu merita sa facă umbra pământului.
Raspunde

edy

Acum 4 ani

CINE ERA SEF LA MEDIU ? CINE A DAT ACORD DE MEDIU?
Raspunde

Alzara 1918

Acum 4 ani

Versantul sudic al Făgărașilor e distrus hidrografic
Raspunde

Valentina

Acum 4 ani

Pai oameni buni, oare cine era la MEDIU,pe vremea obtinerii autorizatiei....oare nu era renumitul MINISTRU al TURISMULUI?
Raspunde

Alzara 1918

Acum 4 ani

O nemaipomenita porcărie in slujba “ energiei verzi “ folosită de escroci ! Da vedeți versantul sudic la Făgărașilor !
Raspunde

Luca

Acum 4 ani

Bina ca acceptam motociclistii Enduro ... sa distruga paraurile care au mai ramas neatinse , sa alunge animalele ...
Raspunde

vasile

Acum 4 ani

DESFINTEAZA CENTRALAAAAAAA
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus