X
casa iohannis Balcescu (4)

Ultimele procese pe casele folosite de familia Iohannis: și în scenariul “fără testamente“, casele nu ar fi trebuit moștenite

În toamna acestui an, la Curtea de Apel Alba Iulia se va judeca ceea ce, probabil, va fi ultimul proces pe tema imobilelor deținute timp de aproximativ 15 ani de familia Iohannis, în centrul istoric al Sibiului: pe str. Nicolae Bălcescu, la nr. 29, și pe str. Gen. Magheru, la nr. 35. Acest ultim proces a ajuns în faza de apel după ce, la Hunedoara, judecătorii nu au fost convinși de faptul că moștenirea în discuție ar fi trebuit să fie folosită, în cele din urmă, și de familia actualului președinte al României. Prin acest proces se încearcă dobândirea unor părți din respectivele imobile pe cale ereditară, până acum acestea fiind solicitate pe baza unor testamente care, pe rând, au fost anulate de instanțele de judecată.

A fost o întreagă dezbatere națională în februarie 2017, când s-a răspândit știrea potrivit cărora ”Klaus Iohannis și soția sa au pierdut casa din centrul Sibiului”. În spatele acestei formulări, însă, stau detalii mult mai complexe: casa însemna, de fapt, utilizarea unui singur apartament de 160 de mp aflat la parterul imobilului de pe str. Nicolae Bălcescu (foto principală – apartament care însă însemna o resursă valoroasă, din moment ce familia președintelui a încasat de-a lungul timpului chirii estimate la 320.000 de euro). Iar, în realitate, imobilele aflate pe Nicolae Bălcescu și Gen. Magheru nu mai erau pe numele familiei prezidențiale de mai mulți ani.

Un proces pornit din America

Din toată această dezbatere națională a trecut aproape neobservat un nou proces deschis la Tribunalul Sibiu în primăvara anului 2016, tot pentru recuperarea imobilelor mai sus amintite, dar într-o cotă mai redusă.

Cea care a deschis procesul pentru recuperarea averii familiei Iohannis locuiește în Florida, Statele Unite ale Americii. Se numește Rodica Baștea și este soția celui care a fost Ioan Baștea (a decedat în 2010) și care este ”punctul de legătură” cu familia președintelui României, Klaus Iohannis, în toată povestea ”caselor pierdute în instanță”. Acest Ioan Baștea, împreună cu soția și soacra președintelui au devenit proprietari ai celor două imobile din centrul Sibiului. Ioan Baștea nu a utilizat însă nici măcar o zi partea sa din moștenire, deoarece a vândut-o soților Iohannis, pe 1 iunie 1999, în chiar ziua obținerii unui certificat de moștenitor care a fost anulat mai apoi de instanță.

Simplist expus – deoarece speța este una complexă, cu trei rânduri de moștenitori – Rodica Baștea solicită instanțelor de judecată să constate că, deși certificatul de moștenitor din 1999 a fost anulat pe motiv de vicii de formă (notarul care l-a emis nu avea competențe asupra acelei localități), cel puțin un sfert din averea în discuție tot ar trebui să îi revină și ei (și, pe cale de consecință, un alt sfert din avere ar urma să revină soției președintelui Klaus Iohannis). Motivele invocate de Rodica Baștea: sfertul de avere i se cuvine pe cale succesorală, fără nicio legătură cu vreun testament.
Lucru important de subliniat: în acest proces în care Rodica Baștea este reprezentată de casa de avocatură Mușat și Asociații, familia Iohannis nu a devenit parte.

Pe scurt, istoria

Pentru a înțelege modul în care s-a derulat acest ultim proces este nevoie de o recapitulare a complicatei istorii a moștenirii în discuție. Această moștenire a rezultat din eforturile soților Eliseu și Maria Ghenea, care cu bani din America au cumpărat acum aproximativ 100 de ani, printre altele, și două case în centrul Sibiului: una situată pe str. Gen. Magheru nr. 35 și una pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29. Cei doi soți nu au avut copii, așa că l-au adoptat de la vârsta de 14 ani, fără acte, pe Nicolae Baștea, nepotul Mariei Ghenea. Aceasta a decedat în 1962, iar conform normelor legale valabile și atunci, dar și acum, jumătate din proprietățile femeii (deci un sfert din întreaga avere) îi rămân nepotului Nicolae Baștea, iar cealaltă jumătate – soțului Eliseu. Nepotul Nicolae este considerat moștenitor deoarece tatăl său (fratele Mariei Ghenea) era deja decedat. În acte, aceste succesiuni nu au mai fost înscrise, iar în 1965 imobilele au fost naționalizate.

Situația acestor imobile a redevenit subiect de discuție abia în ziua de Crăciun din 1991. În respectiva zi, nepotul Nicolae Baștea, ajuns la vârsta de 79 de ani, necăsătorit și fără copii, redactează un testament prin care împarte averea pe care o credea moștenită de la Maria și Eliseu Ghenea. Aproximativ jumătate din această avere este transmisă unui nepot de-al său, pe nume Ioan Baștea (soțul Rodicăi Baștea, cea care a deschis procesul în discuție acum). Cealaltă jumătate este transmisă în mod egal Georgetei Lăzurcă (fosta soacră a lui Klaus Iohannis) și lui Carmen Iohannis, soția președintelui României. Nicolae Baștea a decedat în 1993, fără a vedea vreo finalitate a testamentului scris de el.

Pentru a intra efectiv în posesia moștenirii cosemnată în testamentul scris de Nicolae Baștea, familiile Ioan și Rodica Baștea și, respectiv, Klaus și Carmen Iohannis, au obținut în 1999 un certificat de moștenitor, util recuperării pe cale judecătorească a celor două imobile din centrul Sibiului. Respectivul certificat – anulat în 2005 – stabilea faptul că Nicolae Baștea este unicul moștenitor al întregii averi a soților Eliseu și Maria Ghenea.

O schemă a ”circuitului averii” soților Maria și Eliseu Ghenea

O schemă a ”circuitului averii” soților Maria și Eliseu Ghenea

În chiar ziua eliberării certificatului de moștenitor din 1999, familia Iohannis cumpără de la Ioan Baștea și jumătatea acestuia din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu. Tranzacția are loc pentru suma de 50 de milioane de lei vechi, după cum se arată în contract.

Înapoi, în 2019

Procesul deschis de Rodica Baștea pentru a recupera sfertul de avere care i se cuvenea lui Nicolae Baștea în calitate de nepot al Mariei Eliseu a fost deschis la Tribunalul Sibiu în aprilie 2016. La cererea celei care locuiește acum în SUA, procesul a fost strămutat la Tribunalul Hunedoara, instanță care a finalizat de judecat procesul în februarie anul acesta: pretențiile Rodicăi Baștea au fost respinse.

Imobilul de pe str. Gen. Magheru, nr. 35

Imobilul de pe str. Gen. Magheru, nr. 35

Turnul Sfatului a consultat și motivarea acestei hotărâri judecătorești, ignorată în spațiul public până acum. Practic, magistrații hunedoreni au socotit că Rodica Baștea (și, printr-o asociere, familie Iohannis) nu ar avea dreptul nici măcar la sfertul de avere moștenit de Nicolae Baștea și transmis, de acesta, mai departe prin testament. Și asta deoarece, Nicolae Baștea nu ar fi făcut niciun demers pentru a intra în posesia acelei părți din avere care i s-ar fi cuvenit în calitate de nepot. ”Deși, reclamanta susține că la moștenirea după Maria Ghenea ar fi venit prin reprezentare și nepotul de frate al defunctei, numitul Nicolae Baștea, ca urmare a acceptării tacite a succesiunii, acest fapt nu este probat în cauză, câtă vreme nu s-a făcut dovada că Nicolae Baștea în calitate de succesibil, ar fi făcut vreun fapt/act din care să rezulte chiar și indirect, dar neîndoielnic intenția sa de a accepta moștenirea mătușii paterne”, se arată în hotărârea Tribunalului Hunedoara (de notat faptul că motivarea comunicată de instanță la cererea Turnul Sfatului a fost anonimizată, numele redate mai sus fiind completate în redacție).

”Convingerea instanței în acest sens este întemeiată și pe faptul că, în anul 1962 (anul în care a decedat Maria Ghenea – n.r.), Nicolae Baștea avea vârsta de 50 de ani, nemaiputând fi în întreținerea mătușii sale paterne și se afla în executarea unei condamnări politice, fiind eliberat abia în anul 1964, așa cum rezultă din însăși susținerile reclamantei”, hotărârea Tribunalului Hunedoara

Rodica Baștea a încercat să demonstreze contrariul prin susținerea faptului că Nicolae Baștea preluase, de fapt, o parte din moștenire: câteva obiecte și câteva mii de acțiuni la Banca Albina. În acest sens, Rodica Baștea a adus declarația unei martore, dată în fața unui notar. Fără succes. ”Instanța mai reține că declarația extrajudiciară a numitei L.R., dată în fața notarului public, prin care se susține că Nicolae Baștea ar fi preluat după decesul Mariei Ghenea unele obiecte și acțiuni bancare, nu poate forma altă convingere instanței, câtă vreme are doar forța probantă a unui înscris emanat de la un terț și nu se coroborează cu restul probelor de la dosar. Nici așa-zisa preluare de către Nicolae Baștea a acțiunilor la Banca Albina, deținute de Maria Ghenea, nu este dovedită, nefiind administrate probe din care să rezulte indubitabil că la data decesului, aceasta mai deținea acțiunile și că ele au fost apropriate de nepotul său de frate”, a mai concluzionat Tribunalul Hunedoara.

În fine, instanța din județul învecinat Sibiului a mai constatat că, în 1972, întreaga avere în discuție a fost preluată de sora celui care a fost Eliseu Ghenea. Și că, la acea dată, Nicolae Baștea nu ar fi încercat să își revendice sfertul din avere care i s-ar fi cuvenit. ”Aspect ce vine să întărească convingerea instanței că, de fapt, Nicolae Baștea nu a acceptat expres sau tacit moștenirea Mariei Ghenea”, se mai apreciază în motivarea hotărârii instanței hunedorene.

O moștenire prescrisă

Altfel spus, instanța de la Hunedoara consideră că Nicolae Baștea a împărțit – printr-un testament scris de mână într-o zi de Crăciun – o avere pentru care el nu a manifestat niciun interes timp de aproximativ 20 de ani. ”Câtă vreme Nicolae Baștea nu a acceptat în mod valabil moștenirea după Maria Ghenea, acesta nu putea transmite bunurile ce au compus masa succesorală rămasă după mătușa sa paternă în temeiul testamentului olograf întocmit de acesta la data de 25.12.1991 către Ioan Baștea – defunctul soț al reclamantei și de acolo către reclamantă”.

În această lumină, Tribunalul Hunedoara a respins petiția de ereditate formulată de Rodica Baștea. Ca definiție, petiția de ereditate ”este o acțiune în revendicare a bunurilor succesiunii, formulată de adevăratul moștenitor și îndreptată împotriva moștenitorului aparent, deținător al bunurilor succesorale”. Iar ca urmare, procesul pe fond de la Hunedoara nici nu încuviințează recuperarea ”sfertului de avere” de către ”asociata” familiei Iohannis. ”Așa fiind, instanța va respinge acțiunea în petiție de ereditate, formulată de reclamanta Rodica Baștea, ca neîntemeiată, referitor la capătul de cerere privind constatarea vocației sale succesorale după defuncții Maria Ghenea și alții și ca prescrisă referitor la capătul de cerere privind restituirea bunurilor succesorale-respectiv predarea posesiei și proprietății acestora”.

În toamnă

Împotriva hotărârii de la Hunedoara, Rodica Baștea a formulat apel. Curtea de Apel Alba Iullia, unde se va judeca etapa finală a procesului, a stabilit data primului termen de judecată în ziua de 15 octombrie 2019.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

5 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sibian

    Da, a platit impozit, iar de cand instanta a decis ca nu are dreptul la apartamentul de pe Balcescu nu a mai incasat chiria care I se cuvenea. Macar atat ar trebui sa cunosti din toata porcaria asta

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Mario

    Bună.
    Aș avea o intrebare pt acest ,,domn” traian,că văd că este foarte interesat de unde are acestă persoană Iohanis case,dacă a plătit impozit,…
    Această persoană ,,traia” DE CE nu se intereseaza de unde au unele persoane care NU lucreaza,bani de
    vile și ..vile,conectate direct la stâlpi de curent și care NU plătesc NICI o taxă la stat?
    Acele instituți ale statului abilitate,DE CE nu le deschide procese??
    Eu dacă NU plătesc curentul s-au apa o luna,vine agentul și mi le taie.
    Dacă nu am plătit la primărie taxe și în ridic o casa,vine și o dărâma și m-ai ajung și prin tribunale.
    De ASTEA ,,domnule” traian să scrieți și să NU m-ai faceți jocurile unor așa ziși ,,binevoitori” ai țări.
    Mulțumesc

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Prietene, cand vorbim de Johannis, ne referim la el, cand vorbim de altii, ne referin la aceia, nu amestecam lucrurile. Sunteti precum copiii cre daca fac o traznaie, spun: da pe el nu-l vezi? n-ai vazut ce a facut ieri> Fiecare cetatean e responsabil de faptele lui…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Anchete
  • Contact